Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Psalmi 40.8, 9)

Dacă ai găsit miere, mănâncă atât cît îţi trebuie, ca nu cumva să te saturi şi s-o verşi. (Solomon 25.16)

Dar ziua a început să se plece spre seară. Şi, venind la El, cei doisprezece I-au spus: Dă drumul mulţimii

să se ducă prin satele şi prin sătuleţele dimprejur, ca să poposească şi să-şi găsească mâncare, că aici

suntem în loc pustiu. Iar El a zis către ei: Daţi-le voi să mănânce. Iar ei au zis: Nu avem mai mult de

cinci pâini şi doi peşti, afară numai dacă, ducându-ne noi, vom cumpăra merinde pentru tot poporul a-

cesta. Căci erau ca la cinci mii de bărbaţi. Dar El a zis către ucenicii Săi: Aşezaţi-i jos, în cete de câte

cincizeci de inşi. Şi au făcut aşa şi i-au aşezat pe toţi. Iar Iisus, luând cele cinci pâini şi cei doi peşti şi

privind la cer, le-a binecuvântat, a frânt şi a dat ucenicilor, ca să pună mulţimii înainte. Şi au mâncat

şi s-au săturat toţi şi au luat ceea ce le-a rămas, douăsprezece coşuri de fărâmituri. (Luca 9.12-17)

De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar

priveghea cel ce o păzeşte. În zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu, voi care

mâncaţi pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi. (Psalmi 126.1, 2)

Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toa-

te acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi

mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.

(Matei 6.31-33)

El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. Dar ea a zis: Da,

Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor. Atunci, răspun-

zând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie după cum voieşti. Şi s-a tămăduit fiica

ei în ceasul acela. (Matei 15.26-28)

Fiul meu, mănâncă miere, căci e bună şi un fagure de miere este dulce gurii tale. Să ştii că înţelepciunea

este la fel pentru sufletul tău; dacă o dobândeşti, ai un viitor, iar nădejdea ta nu este pierdută.

(Solomon 24.13, 14)

Iar bărbaţii, care erau cu el pe cale, stăteau înmărmuriţi, auzind glasul, dar nevăzând pe nimeni. Şi s-a

ridicat Saul de la pământ, dar, deşi avea ochii deschişi, nu vedea nimic. Şi luându-l de mână, l-au

dus în Damasc. Şi trei zile a fost fără vedere; şi n-a mâncat, nici n-a băut.

(Faptele Apostolilor 9.7-9)

Iar ei au zis către El: Ucenicii lui Ioan postesc adesea şi fac rugăciuni, de asemenea şi ai fariseilor, iar ai

Tăi mănâncă şi beau. Iar Iisus a zis către ei: Puteţi, oare, să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât

timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti în acele zile.

(Luca 5.33-35)

Iar femeia a zis către şarpe: "Roade din pomii raiului putem să mâncăm; numai din rodul pomului celui din

mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: "Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!" A-

tunci şarpele a zis către femeie: "Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din

el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul". De aceea femeia, socotind

că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiinţă,

a luat din el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi

şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte. (Facerea 3.2-7)

Iar Iisus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie, timp de patruzeci

de zile, fiind ispitit de diavolul. Şi în aceste zile nu a mâncat nimic; şi, sfârşindu-se ele, a flămânzit.

(Luca 4.1, 2)

Iar îngerul a zis: "Să se păzească el de toate cele ce am spus eu femeii; să nu mănânce nimic din câte ro-

deşte viţa de vie; să nu bea vin, nici sicheră şi să nu mănânce nimic necurat şi să păzească toate câte

i-am poruncit ei". … Şi a născut femeia un fiu şi i-au pus numele Samson. Şi a crescut copilul şi l-a

binecuvântat Domnul. (Judecători 13.13-24)

Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mân-

caţi, acesta este trupul Meu. Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi,

că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor.

(Matei 26.26-28)

Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu pi-

cioarele şi păsările cerului au mâncat-o. (Luca 8.5)

Ironia e grăuntele de sare, datorită căruia mâncarea capătă gust. (Thomas Mann)

Împarte-ţi mâncarea cu cei în nevoie şi vei vedea că mâncarea ta are gust mai bun. (Mehmet Murat

Ildan)

În pustia aceasta toată obştea fiilor lui Israel a cârtit împotriva lui Moise şi Aaron. Şi au zis către ei fiii lui

Israel: "Mai bine muream bătuţi de Domnul în pământul Egiptului, când şedeam împrejurul căldărilor

cu carne şi mâncam pâine de ne săturam! Dar voi ne-aţi adus în pustia aceasta, ca toată obştea

aceasta să moară de foame". (Ieşrea 16.2, 3)

La mâncare să ai cumpătare şi la băutură să fii cu măsură. (Proverb)

Legea postului a fost dată în Paradis .….. Cuvântul “nu mâncaţi” este o lege a postului şi înfrânării. 6.9

Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare. (Proverb)

Lucraţi, nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne întru viaţa veşnică. 2.2

Mai mult face o mâncare de verdeţuri şi cu dragoste, decât un bou îngrăşat şi cu ură. (Solomon 15.17)

Mănâncă cuviincios cele ce sunt puse înaintea ta şi nu plescăi, ca să nu te faci nesuferit. Isprăveşte cuviin-

cios cel dintâi şi nu fi nesăţios, ca să nu sminteşti. (Ecclesiasticul 31.18, 19)

Mânca-v-ar raiul! (Părintele Ilie Cleopa)

Nici n-am mâncat de la cineva pâine în dar, ci, cu muncă şi cu trudă, am lucrat noaptea şi ziua, ca să nu

împovărăm pe nimeni dintre voi. (I Timotei 3.8)

Nimic nu le lipsea din cele ce pofteau şi mâncarea le era încă în gura lor, când mânia lui Dumnezeu s-a ri-

dicat peste ei şi a ucis pe cei sătui ai lor şi pe cei aleşi ai lui Israel i-a doborât. Cu toate acestea încă

au mai păcătuit şi n-au crezut în minunile Lui. (Psalmi 77.34-36)

Omul bine-crescut se îndestulează cu puţin şi în aşternutul său nu va gâfâi de prea multă mâncare.

(Ecclesiasticul 31.21)

Pentru a asigura o stare bună de sănătate mănâncă superficial, respiră adânc, fii moderat şi menţine un

interes în viaţă. (William Londen)

Precum M-a trimis pe Mine Tatăl cel viu şi Eu viez pentru Tatăl, şi cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi

prin Mine. Aceasta este pâinea care s-a pogorât din cer, nu precum au mâncat părinţii voştri mana

şi au murit. Cel ce mănâncă această pâine va trăi în veac. (Ioan 6.57, 58)

Preotul însă a răspuns lui David şi i-a zis: "Pâine obişnuită n-am la îndemână, dar este pâine sfinţită; dacă

oamenii tăi s-au înfrânat de la femei, pot să mănânce". (I Regi 21.4)

Rodul muncii mâinilor tale vei mânca. Fericit eşti; bine-ţi va fi! (Psalmi 127.2)

Să ne arătăm mâncând pentru a trăi, nu trăind pentru a mânca. 5.10

Şi a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuţi la vedere şi cu roade bune

de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. (Facerea 2.9)

Şi au mâncat toţi şi s-au săturat şi au strâns rămăşiţele de fărâmituri, douăsprezece coşuri pline.

(Matei 14.20)

Şi a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: "Adame, unde eşti?" Răspuns-a acesta: "Am auzit glasul

Tău în rai şi m-am temut, căci sunt gol, şi m-am ascuns". Şi i-a zis Dumnezeu: "Cine ti-a spus că eşti gol?

Nu cumva ai mâncat din pomul din care ti-am poruncit să nu mănânci?" Zis-a Adam: "Femeia care mi-

ai dat-o să fie cu mine, aceea mi-a dat din pom şi am mâncat". Şi a zis Domnul Dumnezeu către femeie:

"Pentru ce ai făcut aceasta?" Iar femeia a zis: "Şarpele m-a amăgit şi eu am mâncat". (Facerea 3.9-12)

Şi Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare de piele împrejurul mijlocului şi mânca lă-

custe şi miere sălbatică. Şi propovăduia, zicând: Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine,

Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. (Marcu 1.6, 7)

Şi m-am dus la înger şi i-am zis să-mi dea cartea. Şi mi-a răspuns: Ia-o şi mănânc-o şi va amărî pântecele

tău, dar în gura ta va fi dulce ca mierea. Atunci am luat cartea din mâna îngerului şi am mâncat-o; şi

era în gura mea dulce ca mierea, dar, după ce-am mâncat-o pântecele meu s-a amărât. Şi apoi mi-a

zis: Tu trebuie să prooroceşti, încă o dată, la popoare şi la neamuri şi la limbi şi la mulţi împăraţi.

(Apocalipsa 10.9-12)

Şi văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau; căci fariseii şi

toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile până la cot, nu mănâncă, ţinând datina bătrânilor. (Marcu 7.2, 3)

Şi zicând acestea şi luând pâine, a mulţumit lui Dumnezeu înaintea tuturor şi, frângând, a început să mă-

nânce. Şi devenind toţi voioşi, au luat şi ei şi au mâncat. Şi eram în corabie, de toţi, două sute

şaptezeci şi şase de suflete. (Faptele Apostolilor 27.35-37)

Trebuie să mănânci ca să trăieşti şi nu să trăieşti ca să mănânci. (Socrate)

Trupul poate să supravieţuiscă şi fără carne şi toate celelalte. Problema pleacă tot din mintea noastră; aco-

lo se petrec dorinţele de a mânca de frupt în zi de post şi tot acolo se găsesc şi argumentele pentru

care am fi îndreptăţiţi să nu postim. Aşa dar, să ne cercetăm fiecare şi să vedem ceea ce putem face

şi ce nu. … (vezi Trupul/)

A merge cu un prieten prin întuneric, este mult mai bine decât a merge singur prin lumină, pentru că un prieten ştie să

te asculte, poate să te ierte şi să te înţeleagă mai bine decât un necunoscut, atunci când îi greşeşti.

(Scriitoarea americană Helen Keller, născută oarbă şi surdă)

A merge/ Adevărul este în marş şi nimic nu-l poate opri. (Emile Zola)

Am o concepţie simplă despre viaţă: ţine-ţi ochii deschişi şi mergi înainte. (Laurence Olivier)

Am să vă spun eu ce realizează pustnicii. Dacă mergi foarte departe, într-o pădure, şi devii foarte tăcut,

vei ajunge să înţelegi că eşti conectat la tot. (Alan Watts)

Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea. (Georges Brassens)

Când a ajuns la trepte, a trebuit, de furia mulţimii, să fie purtat de ostaşi. Căci mergea după el mulţime

de popor, strigând: Omoară-l! (Faptele Apostolilor 21.35, 36)

Când mândria şi îngâmfarea merg înainte, ruşinea şi paguba le urmează de aproape. (Ludovic al XI-lea)

Când mergi, mergi, când stai, stai, dar niciodată nu ezita! (Proverb japonej)

Cel curajos este cel căruia, fiindu-i frică, merge înainte. (Gabriel Liiceanu)

Cu vremea să mergi în pas, nu la pas. (Alexandru Gh. Radu)

Dacă nu ai curaj să mergi singur, nici alţii nu vor avea curaj să meargă cu tine. (Apoorve Dubey)

Dar mergând, învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepţi, ci pe

păcătoşi la pocăinţă. (Matei 9.13)

De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe

fratele tău. (Matei 18.15)

E bine să parcurgem propriul drum şi să ne mândrim ce el. (Lauren Bacall)

Epoca noastră nu rămâne la credinţă şi la miracolul ei care transformă apa în vin, ci merge mai departe,

transformând vinul în apă. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Eşecul este locul de unde te ridici pentru a merge mai departe. (Gabriel Liiceanu)

Eu merg încet, dar nu merg niciodată înapoi. (Abraham Lincoln)

Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre

nicăieri. (Petre Ţuţea)

Fericiţi cei ce cred, ei merg în lumină, eu merg în întuneric. (Vasile Conta)

Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru îţi mai lipseşte: Mergi, vinde tot ce ai, dă săracilor şi

vei avea comoară în cer; şi apoi, luând crucea, vino şi urmează Mie. (Marcu 10.21)

Iată viaţa lui Noe: Noe era om drept şi neprihănit între oamenii timpului său şi mergea pe calea Dom-

nului. (Facerea 6.9)

În viaţă nu contează câţi paşi faci pentru a atinge scopul dorit. Important este să nu te opreşti

din mersul tău. (Confucius)

În viată, cel mai important lucru nu e unde te afli, ci încotro mergi. (Oliver Wendell Holmes)

Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care merge în jos.

(Solomon 15.24)

Înţelepţi-te-voi şi te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei merge; aţinti-voi spre tine ochii Mei.

(Psalmi 31.9)

Înţeleptul trebuie să meargă la cel prost, altminteri înţelepciunea ar pieri, deoarece prostul nu vine nicio-

dată la cel înţelept. (Bodenstedt)

Mergând mergeau şi plângeau, aruncând seminţele lor, dar venind vor veni cu bucurie, ridicând snopii

lor. (Psalmi 125.6)

Norocul merge alături de cei care dau tot ce au mai bun în ei înşişi. (H. Jackson Brown, Jr.)

Nu are rost să mergem nicăieri să predicăm, dacă nu predicăm în timp ce mergem. (Sfântul Francisc

de Assisi)

Nu urci niciodată atât de sus decât atunci când nu ştii încotro te îndrepţi. (Napoleon Bonaparte)

Nu-ţi abate privirea spre exemplul celor mulţi, care merg pe calea lată, căci în iad va fi locul celor mulţi.

(Mitropolitul Filaret)

Oare nu la bătrâni sălăşluieşte înţelepciunea şi priceperea nu merge mână în mână cu vârsta înaintată?

(Iov 12.12)

Pentru a aprecia culturile altor naţiuni, trebuie să mergi în ţara lor, să cunoşti oamenii şi trebuie să intri

în contact cu cultura ţării. (David Rockefeller)

Purtând slăbiciunile unii altora, aşa vom merge spre mântuire. (Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa)

Să învăţăm ce înseamnă să mergi la Liturghie pentru că vrei să te întâlneşti cu Hristos, nu să îi judeci pe

cei mai slabi ca tine şi să învăţăm ce înseamnă să te întorci în lume cu aceeaşi gingăşie cu care

Dumnezeu are grijă de ea. (Teologul Alexander Schmemann)

Să mergi din eşec în eşec fără a-ţi pierde entuziasmul, acesta este succesul. (Winston Churchill)

Să vezi până departe este una, să mergi departe este alta. (Constantin Brâncuşi)

Şi le-a zis: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. Cel ce va crede şi se va

boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi. (Marcu 16.15, 16)

Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu

putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti.

(Matei 26.39)

Şi ridicându-Se Iisus şi nevăzând pe nimeni decât pe femeie, i-a zis: Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nu te-

a osândit nici unul? Iar ea a zis: Nici unul, Doamne. Şi Iisus i-a zis: Nu te osândesc

nici Eu. Mergi; de acum să nu mai păcătuieşti. (Ioan 8.10, 11)

Un duhovnic adevărat nu merge niciodată în faţa ucenicilor săi, ci în spatele lor. (Stareţul Emilian de la

mânăstirea athonită Simonospetra)

Unele fiinţe merg către absolut aşa cum apa merge către mare. (Henry Millon de Montherlant)

Uneori, când inventezi, faci şi greşeli. E cel mai bine să le recunoşti imediat şi să mergi mai departe îmbu-

nătăţindu-ţi inovaţiile. (Steve Jobs)

Văzând însă poporul că Moise întârzie a se pogorî din munte, s-a adunat la Aaron şi i-a zis: "Scoală şi

ne fă dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cu omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din

ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întâmplat". (Ieşirea 32.1)

Viaţa fără cuvânt foloseşte mai mult decât cuvântul fără viaţă. Prima tace şi zideşte, al doilea strică şi tul-

bură, dar când şi cuvântul şi viaţa merg împreună, alcătuiesc imagiea întregii filosofii.

(Sfântul Isidor Pelusiotul)

Zis-a Avva Arsenie: Odihneşte pe părintele tău, ca după ce va merge către Domnul, să se roage

pentru tine şi ţie bine îţi va fi.

Zis-a o bătrână: În orice loc vei merge, nu te număra pe tine şi vei fi odihnindu-te.

A mulţumi/ A luat cele şapte pâini şi peşti şi, mulţumind, a frânt şi a dat ucenicilor, iar ucenicii mulţimilor. Şi au mân-

cat toţi şi s-au săturat şi au luat şapte coşuri pline, cu rămăşiţe de fărâmituri. (Matei 15.36, 37)

Ambiţiosul nu se mulţumeşte cu nimic, nici chiar cu fericirea. (Bismark)

Bucuraţi-vă pururea. Rugaţi-vă neîncetat. Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui

Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi. (I Tesaloniceni 5.16-18)

Cea mai mare bogăţie dintre toate este să te mulţumeşti cu ceea ce ai. (Epicur, citat de Cuviosul

Clement Alexandrinul)

Decât să-ţi faci o fală din merite străine, cu bruma ta de bunuri te-ai mulţumi mai bine. (Phaedrus)

Dorinţa împlinită mulţumeşte sufletul, iar depărtarea de rău este urâciune pentru cei nebuni.

(Solomon 13.19)

Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Şi a căzut cu faţa

la pământ la picioarele lui Iisus, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean. Şi răspunzând, Iisus a zis: Au

nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt? Nu s-a găsit săse întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu

decât numai acesta, care este de alt neam? Şi i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit.

(Luca 17.15-19)

Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia. (Solomon 15.14)

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru handicapurile mele, căci prin ele am ajuns la mine însămi, la El, şi am

putut să dau la iveală opera mea. [Scriitoarea americană Helen Keller (1880-1968). Când avea 19

luni, a rămas fără auz şi văz, în urma unei boli, pierzându-şi apoi şi capacitatea de a vorbi. Cinci ani

mai târziu şi-a început educaţia cu Anne Sullivan, care a învăţat-o numele obiectelor prin apăsarea

în palmă a alfabetului surdo-muţilor. În cele din urmă, Keller a învăţat să citească şi să scrie în alfa-

betul Braille. A scris mai multe cărţi, printre care şi Povestea vieţii mele.]

Marea asceză înseamnă a răbda bolile şi a aduce cântări de mulţumire lui Dumnezeu. (Amma Sincletica)

Niciun duşman nu poate să abată atâta rău ca propriul suflet atunci când se tulbură de nemulţumire

sau gelozie. (Părintele Savatie Baştovoi)

Nu are niciun farmec să fii prudent, să te mulţumeşti cu o viaţă în care faci mai puţin decât poţi.

(Nelson Mandela)

Omul nu este creat doar pentru a îngriji şi conduce lumea, ci şi pentru a o transfigura, pentru a o

transforma în lumină şi a o aduce ca ofrandă de mulţumire Creatorului. 6.3

Prostul are un mare avantaj faţă de deştept. Este întotdeauna mulţumit de el însuşi.

(Napoleon Bonaparte)

Să-i mulţumeşti făcliei pentru lumina sa, dar nici pe cel din umbră ce-o ţine nu-l uita.

(Rabindranath Tagore)

Şi a căzut cu faţa la pământ la picioarele lui Iisus, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean. (Luca 17.16)

Şi pentru boală mulţumiţi Domnului. 10.2

Voinţa care tinde către cunoaştere nu se mulţumeşte niciodată cu un lucru gata făcut.(Giordano Bruno)

Zis-a Avva Petru: Nu se cade să ne înălţăm când Domnul va face ceva prin noi, ci mai degrabă să

mulţumim că ne-am învrednicit să fim chemaţi de Dumnezeu.

A nimici/ Căci scris este: "Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o".(I Corinteni 1.19)

Cu Dumnezeu vom birui şi El va nimici pe cei ce ne necăjesc pe noi. (Psalmi 59.13)

Domnul va zdrobi pe cei răzvrătiţi, iar cei ce au părăsit pe Domnul vor fi nimiciţi. (Isaia 1.28)

Iar acum s-a dat pe faţă prin arătarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cel ce a nimicit moartea şi a

adus la lumină viaţa şi nemurirea, prin Evanghelie. (II Timotei 1.10)

Iar cei fără de lege vor fi nimiciţi de pe pământ şi cei necredincioşi vor fi smulşi de pe el. (Solomon 2.22)

Iată ochii Domnului Dumnezeu privesc spre împărăţia cea păcătoasă şi Eu o voi nimici de pe faţa pămân-

tului! Dar nu voi distruge casa lui Iacov, zice Domnul! (Mihea 9.8)

Invidia şi duşmănia au dărâmat cetăţi mari şi au nimicit din rădăcină popoare mari. (Sfântul Clement

Romanul, ucenicul Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel.)

În inima lui e vicleşug, pururea se gândeşte la rău şi seamănă gâlceavă. Pentru aceasta fără de veste va

veni peste el prăpădul, nimicit va fi dintr-o dată şi fără leac. (Solomon 6.14, 15)

În toate pătimind necaz, dar nefiind striviţi; lipsiţi fiind, dar nu deznădăjduiţi; prigoniţi fiind, dar nu părăsiţi;

doborâţi, dar nu nimiciţi; purtând totdeauna în trup omorârea lui Iisus, pentru ca şi viaţa lui Iisus

să se arate în trupul nostru. (II Corinteni 4.8-10)

Mânia care lucrează într-un suflet fără discernământ, e asemenea unei flăcări, care sub suflarea unui vânt

puternic arde şi nimiceşte ogorul inimii. (Sfântul Ioan Scărarul)

Nici să cârtiţi, precum au cârtit unii dintre ei şi au fost nimiciţi de către pierzătorul. (I Corinteni 10.10)

Nu îngădui gurii tale să tragă spre păcat trupul tău şi înaintea trimisului lui Dumnezeu nu spune: "A fost o

rătăcire!" Pentru ce să Se mânie Dumnezeu de cuvântul tău şi să nimicească lucrul mâinilor tale?