Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte


(Luca 4.42) Fericit este cel ce citeşte şi cei ce ascultă cuvintele proorociei şi păstrează cele scrise în aceasta! Căci vremea este aproape



Yüklə 7,81 Mb.
səhifə67/162
tarix07.04.2018
ölçüsü7,81 Mb.
#47002
1   ...   63   64   65   66   67   68   69   70   ...   162

(Luca 4.42)

Fericit este cel ce citeşte şi cei ce ascultă cuvintele proorociei şi păstrează cele scrise în aceasta!

Căci vremea este aproape. (Apocalipsa 1.3)

În ziua de azi, iubirea de aproape este tot mai departe. (David Boia)

Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Lege? El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău,

cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă.

Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. (Matei 22.36-39)

Iubirea aproapelui izvorăşte din iubirea de Dumnezeu. Iubirea de Dumnezeu se manifestă prin iubirea



aproapelui. Fiecare să fie aproapele celuilalt. (Din învăţăturile de la “Samarineanul Milostiv”)

Judecarea aproapelui/ (Vezi Patimile/ Judecarea aproapelui/)

Lipsa mustrărilor de conştiinţă, în tot ce facem, e semnul unei inimi învârtoşate, al unui obicei al omului

de a se îndreptăţi pe sine însuşi, şi de a-l critica pe aproapele sau pe Dumnezeu 9.14

Mântuirea noastră trece prin curtea vecinului. (Părintele Mihai Hau)

Muzica este arta cea mai apropiată de lacrimi şi amintiri. (Oscar Wilde)

Ne mântuim prin aproapele nostru. (Sfinţii Părinţi)

Nici eu nu pot să cred că se poate mântui cel care nu munceşte pentru mântuirea aproapelui.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nimic nu ni-L apropie mai mult pe Dumnezeu decât aproapele. (Vladimir Ghika)

Nu există mântuire fără efortul dat pentru mântuirea celuilalt. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nu fii iubitor de sine, ci iubitor de Dumnezeu. Nu căuta plăcerea în tine, ci o vei găsi în ceilalţi.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Nu judeca aproapele! Nu ştii de ce a păcătuit şi nici nu cunoşti întoarcerea lui cu lacrimi. 9.1

Nu judeca aproapele! Ori să-l compătimeşti, ori să-l fericeşti în inima ta. 9.1

Nu primeşte Dumnezeu rugăciunea celui care are părere de rău asupra fratelui. 2.9

Nu putem ajunge la Dumnezeu ocolind pe semenul nostru. (Sfinţii Părinţi)

Nu spune aproapelui tău: "Du-te şi vino, mâine îţi voi da!", când poţi să-i dai acum. (Solomon 3.28)

Nu-l osândi pe aproapele tău; tu-i cunoşti păcatul, dar pocăinţa lui n-o cunoşti (Avva Dorotei)

Omul nu se gândeşte la celălalt, nu iese din sine şi se învârte mereu împrejurul său. Iar atunci când se

învârte împrejurul său se are drept centru pe sine, nu-L are pe Hristos. Este în afară de axul care

este Hristos. Ca să ajungă să se gândească la celălalt trebuie mai întâi ca mintea lui să fie la Hris-

tos. Atunci se gândeşte şi la aproapele şi după aceea se gândeşte şi la animale şi la toată făptura.

(Părintele Tudor Peiu)

Omul sfătuieşte pe aproapele precum ştie; iar Dumnezeu lucrează în cel ce aude, precum acela a

crezut. (Sfântul Marcu Ascetul)

Pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău nu-i părăsi; în casa fratelui tău nu intra în ziua restriştii tale. Mai

bun e un vecin aproape de tine, decât un frate departe. (Solomon 27.10)

Problema cea mai grea pentru noi este relaţia cu aproapele. (Sfinţii Părinţi)

Prostia este sora cea mai apropiată a răutăţii. (Sofocle)

Răul nu este să urăşti câţiva duşmani, ci să nu-l iubeşti suficient pe aproapele tău. (Anton Pavlovici



Cehov)

Să aveţi către Dumnezeu inimă de fiu, către aproapele inimă de mamă şi către voi minte de

judecător. (Părintele Ilie Cleopa)

Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletului tău şi din toată

puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. (Luca 10.27)

Sfârsitul lumii va fi atunci când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin. (Sfinţii Păriţi)

Studiaţi îndeaproape corpul omenesc! Sufletul nu-i departe. (Carmen Sylva, poetă şi prima regină a

României)

Sunt prieteni aducători de nenorocire; dar este şi câte un prieten mai apropiat decât un frate.

(Solomon 18.24)

Tot dobitocul iubeşte pe cel asemeni sieşi şi tot omul pe aproapele său. Tot trupul se însoţeşte cu cel

de felul său şi omul se va însoţi cu cel asemenea lui. Oare se va însoţi lupul cu mielul? Aşa şi cel

păcătos cu cel cuvios. (Ecclesiasticul 3.18-20)

Trufia este lepădarea de Dumnezeu, este o născocire drăcească. Începutul trufiei este rădăcina slavei de-

şarte. Mijlocul e defăimarea aproapelui, trâmbiţarea neruşinată a propriilor osteneli, lauda de sine în

inimă şi urârea mustrării. Sfârşitul este lepădarea ajutorului dumnezeiesc şi nădăjduirea în propria

strădanie. (Sfântul Ioan Scărarul)

Un ciocan, o sabie şi o săgeată ascuţită este omul care dă mărturie mincinoasă împotriva aproapelui său.

(Solomon 25.18)

Un înţelept face din veninul său interior remediu pentru sine; sau precept de tămăduire pentru semeni

Însă cine nu se luptă contra Răului, s-a şi predat inamicului. (Constantin Brâncuşi)

Viaţa şi moartea mea depind de alţii. Dacă l-am câştigat pe aproapele meu, l-am câştigat şi pe Dumne-

zeu. (Sfântul Antonie cel Mare)

Viclenia este o faptă rea, săvârşită cu gând ascuns, care se oferă semenului sub chipul unor binefaceri.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Vorbirea de rău este asemenea uciderii aproapelui. (Augustin Păunoiu)

Zis-a Avva Pimen: Mai mare dragoste nu este cu putinţă să afle cineva decât să-şi pună sufletul pentru



aproapele său. De va auzi un cuvânt rău de mâhnire, dar nu-l va zice, sau de i se va face nedreptate

şi va suferi, dar nu va răsplăti, unul ca acesta îşi pune sufletul pentru aproapele.

Argintul/ Acest chip avea capul de aur curat, pieptul şi braţele de argint, pântecele şi coapsele de aramă, pulpele de

fier, iar picioarele o parte de fier şi o parte de lut. Tu priveai şi iată o piatră desprinsă, nu de mână, a lo-

vit chipul peste picioarele de fier şi de lut şi le-a sfărâmat. Atunci au fost sfărâmate în acelaşi timp fierul,

lutul, arama, argintul şi aurul şi au ajuns ca pleava de pe arie vara şi vântul le-a luat cu sine fără ca să

se găsească locul lor; iar piatra care a lovit chipul a crescut munte mare şi a umplut tot pământul.

(Daniel 2.31-34)

Atunci Iisus le-a zis: Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei, ca să meargă în Galileea, şi acolo Mă vor

vedea. Şi plecând ele, iată unii din strajă, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate cele întâmplate. Şi, a-

dunându-se ei împreună cu bătrânii şi ţinând sfat, au dat bani mulţi ostaşilor, zicând: Spuneţi că ucenicii Lui,



venind noaptea, L-au furat, pe când noi dormeam; şi de se va auzi aceasta la dregătorul, noi îl vom îndu-

pleca şi pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei, luând arginţii, au făcut precum au fost învăţaţi. Şi s-a răs-

pândit cuvântul acesta între Iudei, până în ziua de azi. (Marcu 28.10-15)

Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit şi a adus înapoi arhiereilor şi bătrânilor cei

treizeci de arginţi, zicând: Am greşit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne priveşte pe noi? Tu

vei vedea. Şi el, aruncând arginţii în templu, a plecat şi, ducându-se, s-a spânzurat. (Matei 27.3-5)

Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, ducându-se la arhierei, a zis: Ce voiţi să-mi daţi şi

eu Îl voi da în mâinile voastre? Iar ei i-au dat treizeci de arginţi. Şi de atunci căuta un prilej potrivit ca

să-L dea în mâinile lor. (Matei 26.14-16)

Aurul şi argintul fals sunt pagube pe care le poţi îndura şi un bărbat priceput uşor descoperă falsul. Dar da-

că gândul mincinos al unui prieten stă ascuns în pieptul său şi dacă are viclenie în inima sa, acela e cel mai

fals dintre muritorii făcuţi de Dumnezeu, iar dintre toate falsurile, acesta este cel mai greu de cunoscut.

(Poetul Teognist, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)

Ceartă fiarele din trestii, ceartă taurii adunaţi împotriva junincilor popoarelor, ca să nu fie depărtaţi cei



care au fost încercaţi ca argintul. (Psalmi 67.31)

Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, curăţat de pământ, curăţat de şapte ori.



(Psalmi 11.6)

Dobândirea înţelepciunii este mai bună decât aurul, iar câştigarea priceperii este mai de preţ decât

argintul. (Solomon 16.16)

Fiind deci neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să socotim că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintu-



lui sau pietrei cioplite de meşteşugul şi de iscusinţa omului. (Faptele Apostolilor 17.29)

Iar când au trecut negustorii Madianiţi pe acolo, fraţii au tras şi au scos pe Iosif din puţ şi l-au vândut pe el



Ismaeliţilor cu douăzeci de arginţi. Şi aceştia au dus pe Iosif în Egipt. (Facerea 37.28)

Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său.



(Matei 25.18)

Limba omului drept este argint curat, dar inima celor fără de lege este lucru de puţin preţ.

(Solomon 10.20)

Nici aurul, nici argintul nu vor putea să-i izbăvească în ziua mâniei Domnului, căci tot pământul va fi mistui

de focul mâniei Lui; căci El va distruge, da, va pierde într-o clipă pe toţi locuitorii pământului.

(Sofonie 1.18)

Să nu aveţi nici aur, nici arginţi, nici bani în cingătorile voastre; nici traistă pe drum, nici două haine, nici

încălţăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. (Matei 10.9, 10)

Şi a citit Baruh cuvintele cărţii acesteia înaintea lui Iehonia, fiul lui Ioiachim, rege în Iuda, şi înaintea a tot

poporul, care venise să audă cartea. Şi înaintea dregătorilor, şi a fiilor regelui, şi înaintea bătrânilor şi

înaintea a tot poporul, de la cel mic până la cel mare, a tuturor celor ce locuiau în Babilon, pe malul

râului Sud, care plângeau şi posteau şi se rugau înaintea Domnului. Şi a adunat argint după cît a

putut da mâna fiecăruia. (Baruh 1.3-6)

Şi le-am zis: "Dacă socotiţi cu cale, daţi-Mi simbria, iar dacă nu, să nu Mi-o plătiţi. Şi Mi-au cântărit sim-

bria Mea treizeci de arginţi. Atunci a grăit Domnul către Mine: "Aruncă-l olarului preţul acela scump

cu care Eu am fost preţuit de ei". Şi am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat în vistieria templu-

lui Domnului, pentru olar. (Zaharia 11.12, 13)

Văzând Dalila că el i-a descoperit toată inima sa, a trimis de au chemat pe fruntaşii Filistenilor, zicându-le:

"Veniţi acum, că el mi-a descoperit toată inima sa!" şi au venit la ea fruntaşii Filistenilor şi au adus argin-

tul cu ei. Apoi Dalila l-a adormit pe genunchii săi şi a chemat un om şi i-a poruncit să tundă cele şapte

şuviţe ale capului lui. Atunci el a început a slăbi şi s-a depărtat de el puterea lui; iar ea a zis: "Samsoane:

Filistenii vin asupra ta!" Şi deşteptându-se el din somnul său, a zis: "Voi face ca mai înainte şi mă voi scă-

pa de ei". Dar nu ştia că Domnul Se depărtase de el. Atunci l-au luat fruntaşii Filistenilor şi i-au scos o-

chii şi l-au dus la Gaza şi l-au legat cu două lanţuri de aramă şi râşnea în temniţă. Şi a început să-i creas-



că părul pe capul lui, pe unde fusese tuns. (Judecători 16.18-22)

Aripile Soarelui dreptăţii sunt: pronia şi judecata. 7.14

Aripile/ Apoi s-a suit Moise în munte, la Dumnezeu; şi l-a strigat Domnul din vârful muntelui şi i-a zis: "Grăieşte ca-

sei lui Iacov şi vesteşte fiilor lui Israel aşa: "Aţi văzut ce am făcut Egiptenilor şi cum v-am luat pe aripi de

vultur şi v-am adus la Mine. Deci, de veţi asculta glasul Meu şi de veţi păzi legământul Meu, dintre toate

neamurile Îmi veţi fi popor ales că al Meu este tot pământul; îmi veţi fi împărăţie preoţească şi neam sfânt!"

Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune fiilor lui Israel". (Ieşirea 19.3-6)

Arta nu se potriveşte cu mediocritatea: ea dă aripi, nu cârje. (Victor Hugo)



Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe aripa templului, Şi I-a zis: Dacă Tu eşti Fiul lui Dumne-

zeu, aruncă-Te jos, că scris este: "Îngerilor Săi va porunci pentru Tine şi Te vor ridica pe mâini, ca nu

cumva să izbeşti de piatră piciorul Tău". Iisus i-a răspuns: Iarăşi este scris: "Să nu ispiteşti pe Domnul

Dumnezeul tău". (Matei 4.5-7)

Că ai înmulţit mila Ta, Dumnezeule, iar fiii oamenilor în umbra aripilor Tale vor nădăjdui. (Psalmi 35.7)

Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi cu pietre ucizi pe cei trimişi la tine; de câte ori am voit să

adun pe fiii tăi, după cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar nu aţi voit. (Matei 23.37)

Inteligenţa fără ambiţie este ca o pasăre fără aripi. (Salvador Dali)

Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce până la El. (Michelangelo)

Întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; Cel ce în-

tinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce pui norii suirea Ta; Cel



ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc; Cel ce

ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului. (Psalmi 103.2-6)

Nu există înălţimi prea mari, ci numai aripi prea scurte. (Giovanni Papini)

Preceptele lui Dumnezeu apasă pe umerii noştri, dar e o greutate de aripi. (Vladimir Ghika)

Sufletul are iluzii, precum pasărea are aripi; e ceea ce îl susţine. (Victor Hugo)

Teamă şi cutremur au venit asupra mea şi m-a acoperit întunericul. Şi am zis: Cine-mi va da mie aripi ca de



porumbel, ca să zbor şi să mă odihnesc? Iată m-aş îndepărta fugind şi m-aş sălăşlui în pustiu.

(Psalmi 54.5-7)

Arma/ Apucă arma şi pavăza şi scoală-Te întru ajutorul meu; scoate sabia şi închide calea celor ce mă prigonesc;



spune sufletului meu: "Mântuirea ta sunt Eu!" (Psalmi 34.2, 3)

Aşadar, fiindcă Hristos a pătimit cu trupul, înarmaţi-vă şi voi cu gândul acesta: că cine a suferit cu trupul a

isprăvit cu păcatul, ca să nu mai trăiască timpul ce mai are de trăit în trup după poftele oamenilor,

ci după voia lui Dumnezeu. (I Petru 4.1, 2)

Autocondamnarea, ca armă de luptă împotriva mândriei şi a disperării. 6.15

Că Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, căci cu arma bunei voiri ne-ai încununat pe noi. (Psalmi 5.12)

Când cel tare şi înarmat fiind îşi păzeşte curtea, avuţiile lui sunt în pace. Dar când unul mai tare decât el vine

asupra lui şi-l înfrânge, îi ia toate armele pe care se bizuia, iar prăzile de la el le împarte.



(Luca 11.21, 22)

Dă-mi credinţă în Dumnezeu şi voi înfrunta tancurile cu praştie şi pietre. (Gavriil Stiharul)

Deci Iuda, luând oaste şi slujitori, de la arhierei şi farisei, a venit acolo cu felinare şi cu făclii şi cu arme.

(Ioan 18.3)

Diferenţa dintre o armă şi un copac este diferenţa de tempo. Copacii explodează în fiecare primăvară.

(Ezra Pound)

Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea. (Nelson Mandela)



Egoismul este o armă foarte puternică, încă de la începutul lumii, şi cu ea diavolul îi poate pierde pe mulţi

dintre noi. (Sfinţii Părinţi)

Este mai mică primejdia când un soldat aruncă pavăza şi fuge, decât atunci când un creştin aruncă postul,



arma cea tare şi puternică. (Sfântul Vasile cel Mare)

Indiferenţa este cea mai puternică armă din univers. Ea face tot ce atinge lipsit de sens. Iubirea şi ura nu au

nicio şansă împotriva ei. (Joan Vinge)

Înainte de orice, fiţi buni; bunătatea îi dezarmează pe cei mai mulţi dintre oameni. (Henri Lacordaire)

Înţelepciunea este mai de preţ decât armele de luptă; dar o singură greşeală nimiceşte mult bine.

(Ecclesiastul 9.18)

Înţeleptul trebui să rezolve orice problemă cu vorba, nu cu arma. (Terenţiu)

Judecă, Doamne, pe cei ce-mi fac mie strâmbătate; luptă împotriva celor ce se luptă cu mine; apucă arma şi

pavăza şi scoală-Te întru ajutorul meu; scoate sabia şi închide calea celor ce mă prigonesc; spune

sufletului meu: "Mântuirea ta sunt Eu!" (Psalmi 34.1-3)

Nici să nu puneţi mădularele voastre ca arme ale nedreptăţii în slujba păcatului, ci, înfăţişaţi-vă pe voi lui

Dumnezeu, ca vii, sculaţi din morţi, şi mădularele voastre ca arme ale dreptăţii lui Dumnezeu.



(Romani 6.13)

Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele



luminii. (Romani 13.12)

Nu e armă mai puternică decât inima curată. (Ioan Slavici)

Nu poţi cârmui o lume fără Dumnezeu, poţi numai s-o astâmperi cu tunul. (Napoleon Bonaparte)

Omul bine informat face cât o armată. (Napoleon Bonaparte)

Pune-va capăt războaielor până la marginile pământului, arcul va sfărâma şi va frânge arma, iar pavezele în

foc le va arde. Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu, înălţa-Mă-voi pe pământ. Domnul

puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob. (Psalmi 45.9-11)

Ruşinea la spovedanie, arma diavolului. 8.17

Sfânta Împărtăşanie, arma (medicamentul) nemuririi. (Sfinţii Părinţi)



Sunt mândru că niciodată nu am inventat arme cu care să fie ucişi oameni. (Thomas Alva Edison)

Tăcerea este arma esenţială a puterii. (Charles de Gaulle)

Trebuie să ai grijă cu inginerii; ei încep cu maşina de cusut şi termină cu bomba atomică. (Marcel Pagnol)

Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile. (George Washington)

Unde domneşte dreptatea, armele sunt zadarnice. (Jacques Amyot)

Violenţa este arma celor slabi. (Mahatma Gandhi)

Arta - dar adevărata artă – este ţărmuită în graniţele etnice ale unui popor şi este unica graniţă a sufletului unui

popor. (Barbu Ştefănescu Delavrancea)

Arta adevărată este aceea care se ascunde. (Anatole France)

Arta ascunde efortul sub aparenţa firescului. (Carlo Goldoni)

Arta cere nu numai observarea vieţii, ci şi o participare activă. (Ilya Ehrenburg)

Arta completează defectele naturii. (Giordano Bruno)

Arta de a fi fericit îşi are secretul în priceperea de a extrage fericirea din lucrurile mici. (Henry Ward Beecher)

Arta de a guverna este în România sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice.

(Mihai Eminescu)

Arta de a trăi presupune o combinaţie subtilă între a ţine şi a da drumul. (Havelock Ellis)

Arta depinde de noroc şi de talent. (Francis Ford Coppola)

Arta e o plăcere, plăcerea nu-i o artă. (Luigi Casian)

Arta este contemplare. Este plăcerea minţii care caută în natură şi descrie spiritul de care Natura însăşi este animată.

(Auguste Rodin)

Arta este efortul necontenit de a concura frumuseţea florilor. (Marc Chagall)

Arta este mai presus de orice, o revelaţie, o binecuvântare şi o sfinţire a vieţii omeneşti. (Michelangelo)

Arta este simbolul celor mai nobile eforturi umane de a construi şi a se reţine de la distrugere. (Evelyn Waugh)

Arta este triumful asupra haosului. (John Cheever)

Arta matematicii constă în găsirea acelui caz special, care conţine toţi germenii generalităţii. (David Hilbert)

Arta medicinii constă în a amuza pacientul în timp ce natura vindecă boala. (Voltaire)

Arta medicinei nu poate fi moştenită şi nici nu pote fi copiată din cărţi. (Paracelsus, alchimist, medic, astrolog şi

filosof elveţian)

Arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce-i faci pe alţii să vadă. (Edgar Degas)

Arta nu este nimic altceva decât contemplarea lumii impregnate de har, luminată din interior. A revela prezenţa lui

Dumnezeu îndărătul oricărui obiect, aceasta este funcţia artei. (Hermann Hesse)

Arta nu este o imitaţie a realităţii, ci o descoperire a acesteia. (Ernst Cassirer)

Arta nu ne învaţă nimic cu excepţia sensului vieţii. (Henry Miller)

Arta nu se potriveşte cu mediocritatea: ea dă aripi, nu cârje. (Victor Hugo)

Arta nu urmăreşte reprezentarea unui lucru frumos, ci frumoasa reprezentare a unui lucru. (Immanuel Kant)

Arta purifică sufletul de praful vieţii de fiecare zi. (Pablo Picaso)

Arta rămâne o taină şi o credinţă. Iar când se face după vreo teorie, este falsă. (Constantin Brâncuşi)

Arta teatrului are nevoie de firi de structură excepţională. (Camil Petrescu)

Arta vieţii este arta de a evita durerea. (Thomas Jefferson)

Arta: o altă natură, tot atât de tainică, dar mai inteligentă, căci purcede din intelect. (Johann Wolfgang von Goethe)

Arta/ A şti să iei o hotărâre este o mare artă.(Stendhal)

A te transforma pe tine însuţi şi a te desface în vitrina tiparului altfel de cum eşti, este culmea artei.

(Gala Galaction)

Adevărata operă de artă este umbra perfecţiunii divine. (Michelangelo)



Artistul nu este nimic fără dar, dar darul nu este nimic fără muncă. (Emile Zola)

Birocraţia este arta de a face posibilul imposibil. (Javier Pascual Salcedo)

Ce altceva este arta, decât un mod de a privi? (Thomas Berger)

Cea mai înaltă artă este întotdeuna cea mai religioasă, iar cel mai mare artist este întotdeauna o persoană

devotată credinţei. (Abraham Lincoln)

Cea mai mare artă a diavolului este să ne convingă că nu există. (Charles Baudelaire)

Cu cât un lucru este mai greu de făcut, cu atât cere mai multă artă şi virtute. (Aristotel)

Cultura este arta înălţată la un set de credinţe. (Tom Wolfe)

Dumnezeu, Tatăl nostru, ne-a dat viaţa şi arta vindecării pentru a proteja şi a o menţine. (Paracelsus, alchi-

mist, medic, astrolog şi filosof elveţian)

Economia este arta de a obţine maximum de la viaţă. Grija de economie este rădăcina tuturor virtuţilor.

(Geoge Bernard Shaw)

Este treaba artistului ca întotdeauna să adâncească misterul. (Francis Bacon)

Fiecare copil este un artist. Problema care se pune este cum să rămână un artist şi după ce va creşte.

(Pablo Picaso)

Geometria este arta de a găsi rezultate corecte pe figuri incorecte. Geometria analitică este arta de a găsi re-

zultate corecte fără figuri. (Profesorul Marin Dumitrescu)

Geometria este arta de a raţiona corect pe figuri incorecte. (Henri Poincaré)

Ingineria este arta sau ştiinţa de a face util. (Samuel C. Florman)

În viaţă, frumuseţea dispare. În artă, nu. (Leonardo da Vinci)

Înţelepciunea este o ştiinţă desăvârşită a lucrurilor dumnezeieşti şi omeneşti. Ea cuprinde totul şi întrucât supra-

vegheză pe toţi oamenii, înţelepciunea este o artă despre viaţă şi ca atare este alături de noi tot timpul cât

trăim, îndeplinindu-şi lucrarea ei, adică să ne facă viaţa fericită. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Libertatea şi progresul constituie nu numai ţelul artei, dar şi al întregii vieţi. (Ludwig van Beethoven)

Literatura, ca orice artă, descoperă viaţa. (Ion Agârbiceanu)

Logica este arta de a da greş cu încredere. (Joseph Wood Krutch)

Luxul este lupul de la uşă şi colţii săi sunt vanităţile şi orgoliile germinate de succes. Atunci când un artist îşi

dă seama de asta, el ştie unde este pericolul. (Tennesse Williams)

Marea artă începe unde se termină natura. (Marc Chagall)

Medicina este arta vindecării, care teoretic nu are nicio limită. (Petre Ţuţea)

Misterul este elementul cheie al oricărei opere de artă. (Luis Bunuel)

Mozart – geniul său excepţional îl situează mai presus de orice maestru în toate domeniile artei.

(Richard Wagner)

Muzica este arta cea mai apropiată de lacrimi şi amintiri. (Oscar Wilde)

Muzica este arta cu materialul cel mai imaterial. (Platon)

Muzica este o artă autonomă şi un mijloc de ordonare a timpului. (Igor Stravinski)

Muzica este o artă sublimă. (Richard Strauss)

Muzica nu va înceta a fi cea mai eliberatoare dintre arte. (Richard Wagner)

Muzica! Ce artă frumoasă! Dar ce meserie nenorocită! (Georges Bizet)

Natura este arta lui Dumnezeu cel Veşnic. (Dante Alighieri)

Natura este o artă încă necunoscută omului. (Alexander Pope)

Nicio artă nu are o înrâurire aşa de mare asupra omului ca muzica. (Arthur Schopenhauer)

Nu este o ruşine să ai un insucces. Eşecul este una din formele de artă ale lumii. (Charles Edward)

O operă de artă este o bucurie veşnică. (John Keats)

Opera de artă este exagerarea unei idei. (André Gide)

Pentru a fi desăvârşite, arta şi meşteşugul medicinii trebuie să izvorască din dragoste. (Paracelsus, alchimist,

medic, astrolog şi filosof elveţian)

Piciorul omului e o capodoperă inginerească şi artistică. (Leonardo da Vinci)

Plăcerea cu care lucrează artistul este însăşi inima artei sale. (Constantin Brâncuşi)

Poezia este ambasadorul artelor frumoase. (David Boia)

Poezia este arta de a pune în mişcare imaginaţia noastră cu ajutorul cuvintelor. (Arthur Schopenhauer)

Poezia este cea mai antică artă a spiritului omenesc. (Grigore Alexandrescu)

Preoţia este ştiinţa ştiinţelor şi arta artelor. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Prudenţa este arta de a controla riscul. (Alexandru Paleologul)

Puţini sunt cei care ştiu să sufere. A şti să suferi este o artă care, ca orice altă artă, nu cunoaşte reţete.

(Vladimir Ghika)



Rugăciunea este lucrare nesfârşită, mai presus de orice artă sau ştiinţă. Prin rugăciune intrăm în legătură cu

Fiinţa Cea fără de început, sau altfel spus, însăşi viaţa lui Dumnezeu intră în noi prin acest canal. Rugăciu-

nea este un act de înaltă înţelepciune, care întrece orice frumuseţe şi vrednicie. În rugăciune aflăm sfânta

încântare a duhului nostru…. (Arhimandritul Sofronie Saharov)

Să exişti este normal, să trăieşti este o artă. (Sri Sri Tanka)

Să ştii! Şi a trăi e o artă. (Henrik Ibsen)



Scopul artei nu este să reprezinte aparenţa exterioară a lucrurilor, ci semnificaţia lor interioară. (Aristotel)

Simplitatea în artă este în general o complexitate rezolvată. (Constantin Brâncuşi)

Simţul umorului face parte din arta de a conduce, de a te înţelege cu oamenii, de a duce lucrurile la bun

sfârşit. (Dwight David Eisenhower)

Ştiinţa este analiză spectrală. Arta este sinteza luminii. (Karl Kraus)

Ştiinţa este sediul utilului, arta este sediul plăcerii, iar religia este sediul adevărului. (Petre Ţuţea)

Ştiinţa nu este decât arta de a făuri iluzii adevărate. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)

Tăcerea este marea artă a conversaţiei. (William Hazlitt)

Tăcerea este una din marile arte ale conversaţiei. (Cicero)

Trebuie să jerfeşti, trebuie necontenit să jertfeşti artei tale toate nimicurile vieţii. (Ludwig van Beethoven)

Un alt criteriu al spiritualităţii autentice este înţeleapta raportare a omului la cruce. E vorba desigur de crucea

ca atitudine existenţială în faţa necazului şi a suferinţei. Viaţa spirituală include înţelegerea spirituală a crucii,

care inevitabil e întâlnită în viaţă. Să ai un raport echilibrat cu crucea e într-adevăr o artă spirituală. În-

seamnă să nu o cauţi, să nu te lauzi cu ea, să nu te pedepseşti prin cruce, să nu faci pe eroul ajutâdu-i cu

orice preţ pe ceilalţi să şi-o poarte pe a lor. …. (Teologul catolic Marko Rupnik, vezi Crucea/)

Viziunea este arta de a vedea lucruri invizibile. (Jonathan Swift)

Wagner este puternic, foarte puternic, pune mâna pe artă şi o răsuceşte cum vrea el. (Modest Musorgski)

Asceza 7.9

Ascultarea de duhovnic 5.1, 5.3

Ascuţişul/ Aroganţa este un monstru. Ea nu are simţuri, ci numai o limbă ascuţită si un deget arătător. (Toba Beta)

Belşugul mâncărurilor opreşte ascuţimea minţii. (Proverb)



Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, şi pătrunde

până la despărţitura sufletului şi duhului, dintre încheieturi şi măduvă, şi destoinic este să judece

simţirile şi cugetările inimii. (Evrei 4.12)

Ce te făleşti întru răutate, puternice? Fărădelege toată ziua, nedreptate a vorbit limba ta; ca un brici ascu-



ţit a făcut vicleşug. Iubit-ai răutatea mai mult decât bunătatea, nedreptatea mai mult decât a grăi

dreptatea. Iubit-ai toate cuvintele pierzării, limbă vicleană! (Psalmi 51.1-3)

Cuvântul doare mai mult decât fapta, iar limba e mult mai ascuţită decât sabia. (Mihail Drumeş)

Lovitura biciului face vânătaie, iar lovitura limbii frânge oasele. Mulţi au pierit de ascuţişul sabiei, dar mai

mulţi de uneltirile limbii. (Ecclesiasticul 28.18, 19)

Nu te uita la femeia linguşitoare, căci buzele celei străine picură miere şi cerul gurii sale e mai alunecător

decât untdelemnul, dar la sfârşit ea este mai amară decât pelinul, mai tăioasă decât o sabie cu două

ascuţişuri. (Solomon 5.3)

Omul la nevoie se prinde şi de ascuţişul sabiei. (Proverb)

Săgeţi ascuţite cu cărbuni aprinşi trase de Cel puternic. (Psalmi 119.4)

Şi vor cădea de ascuţişul săbiei şi vor fi duşi robi la toate neamurile, şi Ierusalimul va fi călcat în picioare

de neamuri, până ce se vor împlini vremurile neamurilor. (Luca 21.24)

Un ciocan, o sabie şi o săgeată ascuţită este omul care dă mărturie mincinoasă împotriva aproapelui său.



Yüklə 7,81 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   63   64   65   66   67   68   69   70   ...   162




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin