Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

Moise a zis: "Sunt înspăimântat şi mă cutremur!". (Evrei 12.19-21)

Pentru trei lucruri se cutremură pământul, ba chiar pentru patru nu poate să rabde: Pentru robul care

ajunge rege, pentru nebunul care se satură de pâine, pentru o femeie dispreţuită când ea se mărită

şi pentru o slugă care moşteneşte pe stăpâna sa. (Solomon 30.21-23)

Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur. (Psalmi 2.11)

Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şe-

dea deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de

frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. (Matei 28.2-4)

Şi intrând El în Ierusalim, toată cetatea s-a cutremurat, zicând: Cine este Acesta? Iar mulţimile răspun-

deau: Acesta este Iisus, proorocul din Nazaretul Galileii. (Matei 21.10, 11)

Şi m-am uitat când a deschis pecetea a şasea şi s-a făcut cutremur mare, soarele s-a făcut negru ca un

sac de păr şi luna întreagă s-a făcut ca sângele, şi stelele cerului au căzut pe pământ, precum smo-

chinul îşi leapădă smochinele sale verzi, când este zguduit de vijelie. Iar cerul s-a dat în lături, ca o

carte de piele pe care o faci sul şi toţi munţii şi toate insulele s-au mişcat din locurile lor.

(Apocalipsa 6.12-14)

Teamă şi cutremur au venit asupra mea şi m-a acoperit întunericul. Şi am zis: Cine-mi va da mie aripi

ca de porumbel, ca să zbor şi să mă odihnesc? Iată m-aş îndepărta fugind şi m-aş sălăşlui în pustiu.

(Psalmi 54.5-7)

Cuvântul adună Biserica pentru a se întrupa în ea. (Teologul Alexander Schmemann)

Cuvântul doare mai mult decât fapta, iar limba e mult mai ascuţită decât sabia. (Mihail Drumeş)

Cuvântul e un mijloc imperfect de comunicare. (Camil Petrescu)

Cuvântul “fericire” şi-ar pierde înţelesul dacă nu l-am compara cu tristeţea. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi

psiholog elveţian)

Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut om, ca şi tu să afli de la om, că omul poate ajunge Dumnezeu.

(Cuviosul Clement Alexandrinul)

Cuvântul rău asupra drepţilor este ars de harul lui Dumnezeu. 10.3

Cuvântul sună, fapta tună! (Sfinţii Părinţi)

Cuvântul tăcerii este foarte puternic şi nu putem să-i prindem frecvenţa. 7.5

Cuvântul tăcerii se sprijină pe harul lui Dumnezeu. 7.5

Cuvântul/ A te ruga – adesea – înseamnă a-I grăi lui Dumnezeu despre starea noastră dezastruoasă: neputinţă, mâh-

nire, îndoială, frică, tristeţe, deznădejde – într-un cuvânt, despre tot ceea ce ţine de conditiile exis-

tenţei noastre. Să ne exprimăm fără a căuta expresii elegante sau chiar o succesiune logică. Adesea

acest mod de a ne adresa lui Dumnezeu este începutul rugăciunii – conversaţie.

(Din cartea “Despre rugăciune”, pagina 8, a Arhimandritului Sofronie Saharov)

Adevărata forţă a cuvintelor nu stă în cuvinte, ci în folosirea lor. (William Hazlitt)

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică,

şi s-a mutat din moarte la viaţă. 5.17

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică

şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă. (Ioan 5.24)

Atunci când cuvintele dau greş, muzica grăieşte. (Hans Christian Andersen)

Atunci s-au dus fariseii şi au ţinut sfat ca să-L prindă pe El în cuvânt. (Matei 22.15)

Avva, spune-ne un cuvânt de pocăinţă. Încă n-am învăţat cum să mă pocăiesc. (Sfântul Antonie cel

Mare, în ultimele clipe ale vieţii)

Biruinţele sufletului lasă în urma lor cuvintele vieţii care vor dăinui. (Vladimir Ghika)

Buzele celor fără minte vorbesc mereu de alţii; iar cuvintele celor înţelepţi se vor cumpăni.

(Ecclesiasticul 21.27)

Ca merele de aur pe poliţi de argint, aşa este cuvântul spus la locul lui. (Solomon 25.11)

Că drept este cuvântul Domnului şi toate lucrurile Lui întru credinţă. (Psalmi 32.4)

Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, şi pătrunde

până la despărţitura sufletului şi duhului, dintre încheieturi şi măduvă, şi destoinic este să judece

simţirile şi cugetările inimii. (Evrei 4.12)

Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înţelepciunea cuvântului, ca să nu ră-

mână zadarnică crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru

noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. (I Corinteni 1.17, 18)

Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti trei Una sunt. Şi trei sunt

care mărturisesc pe pământ:Duhul şi apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel. (I Ioan 5.7, 8)

Căci, mai ales, spunea el, prin aceea se deosebeşte prietenul de linguşitor; unul vorbeşte numai ce

ştie că place, pe când celălalt nu ezită să spună şi cuvinte care supără. De aceea, Sfântul Vasile

cel Mare îl numeşte pe adevăratul prieten bărbat înţelept, şi spune despre el că dacă ar locui în-

tr-o ţară îndepărtată, şi chiar dacă ochii mei nu l-ar vedea niciodată, tot prieten l-aş socoti. Aşa

spunea şi Euripide. (Din emisiunea “Cuvântul care zideşte” de la postul de radio “Trinitas”.

Multe din învăţăturile care nu au trimitere la CD-uri au fost luate din această emisiune, realizată

de părintele Narcis Stupcanu, precum şi din alte emisiuni transmise de acelaşi post de radio.)

Când citeşti Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să îţi spui mereu: “Vorbeşte cu mine şi despre mine.” (Soren

Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Cel care a primit de la Dumnezeu darul cuvântului şi al învăţăturii, spre a fi de folos semenilor săi, dar nu

se foloseşte de el, pierde darul; şi dimpotrivă, cel ce se sârguieşte să fie de folos semenilor cu darul

acesta, capătă şi mai mult dar, după cum celălalt pierde şi ce a primit. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Cel ce îşi stăpâneşte cuvintele sale are ştiinţă şi cel ce îşi ţine cumpătul este un om priceput.

(Solomon 17.27)

Cel ce nu ia în seamă cuvântul (lui Dumnezeu) este dat pierzării, iar cel ce se teme de porunca Lui este

răsplătit. (Solomon 13.13)

Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie,

nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. (Matei 24.35, 36)

Copiii sunt educaţi de comportamentul adultului, nu de cuvintele sale. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru

şi psiholog elveţian)

Cum a fost lucrat pomul, arată rodul lui; aşa şi cuvântul arată gândul cel din inima omului. Să nu lauzi pe

nimeni înainte de a vorbi cu el, căci cuvântul este piatra de încercare a omului. (Ecclesiasticul 27.6, 7)

Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani - fie în trup, nu ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu, Dum-

nezeu ştie - a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om - fie în trup, fie

în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie - Că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu

se cuvine omului să le grăiască. (II Corinteni 12.2-4)

Cuvintele noastre sunt cărările faptelor noastre. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Dacă ai minte, ascultă aceasta, pleacă urechea la cuvintele mele. Unul care prigoneşte dreptatea ar putea

oare să domnească? Şi vei osândi tu pe Cel mare şi drept? (Iov 34.16, 17)

Dacă din tăcerea mea nu întelegeţi nimic, cum veţi întelege din cuvânt? (Patericul)

Dacă nu vei căuta să te dai în vânt după cuvinte, vei fi la bătrâneţe o comoară de înţelepciune. (Platon)

Dacă omul va ţine minte textul Sfintei Scripturi: “Din cuvintele tale te vei îndrepta, şi din cuvintele tale te

vei osândi”, atunci el se va hotărî ca mai bine să tacă. (Avva Pimen)

Dacă ziceţi că nu este aşa, cine îmi va dovedi că am minţit şi cine va spulbera cuvântul meu?" (Iov 24.25)

Dar grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi poftele după celelalte, pătrunzând în ei, înăbuşă cuvântul şi

îl fac neroditor. (Marcu 4.19)

De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi la îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului înţelept care

a clădit casa lui pe stâncă. (Matei 7.24)

De eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini. Iar El, răspunzând, a zis: Scris este:

"Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu". (Matei 4.3, 4)

De la oricine aude cuvântul împărăţiei şi nu-l înţelege, vine cel viclean şi răpeşte ce s-a semănat în inima

lui; aceasta este sămânţa semănată lângă drum. (Matei 13.19)

Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu. Iar ei,

plecând, au propovăduit pretutindeni şi Domnul lucra cu ei şi întărea cuvântul, prin semnele

care urmau. Amin. (Luca 16.19, 20)

Deci mulţi din ucenicii Lui, auzind, au zis: Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte? Iar Iisus,

ştiind în Sine că ucenicii Lui murmură împotriva Lui, le-a zis: Vă sminteşte aceasta? (Ioan 6.60, 61)

Deci zicea Iisus către iudeii care crezuseră în El: Dacă veţi rămâne în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat

ucenici ai Mei; şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Ei însă I-au răspuns: Noi suntem

sămânţa lui Avraam şi nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veţi fi liberi? Iisus le-a răspuns:

Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului. Iar robul nu rămâne în ca-

să în veac; Fiul însă rămâne în veac. Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veţi fi într-adevăr. Ştiu că

sunteţi sămânţa lui Avraam, dar căutaţi să Mă omorâţi, pentru că cuvântul Meu nu încape în voi.

(Ioan 8.31-37)

Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi sunt

viaţă. (Ioan 6.63)

După acestea, fost-a cuvântul Domnului către Avram, noaptea, în vis, şi a zis: "Nu te teme, Avrame, că

Eu sunt scutul tău şi răsplata ta va fi foarte mare!" (Facerea 15.1)

Este de ajuns un dicţionar pentru a conţine toate cuvintele. Dar gândirii îi trebuie infinitul. (Alexandr

Sergheevici Puşkin)

Fericit este cel ce citeşte şi cei ce ascultă cuvintele proorociei şi păstrează cele scrise în aceasta!

Căci vremea este aproape. (Apocalipsa 1.3)

Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind

din pricina Mea. (Matei 5.11)

Foc! Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov, nu dumnezeul filosofilor şi al înţelepţilor! ( Aceste

cuvinte au fost scrise pe o bucată de hârtie, găsită cusută în căptuşeala hainei lui Blaise Pascal,

după moartea sa, şi sună pentru noi ca un scurt testament)

Ia aminte de tine însuţi ca nu cumva un cuvânt ascuns în inima ta să se prefacă în păcat!

(Sfântul Vasile cel Mare)

Iar sămânţa semănată în pământ bun este cel care aude cuvântul şi-l înţelege, deci care aduce rod şi face:

unul o sută, altul şaizeci, altul treizeci. (Matei 13.23)

Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc. (Luca 11.28)

Iar El, răspunzând, a zis către ei: Mama mea şi fraţii Mei sunt aceştia care ascultă cuvântul lui Dumnezeu

şi-l îndeplinesc. (Luca 8.21)

Ideile sunt un vânat rar în pădurea cuvintelor. (Victor Hugo)

Imposibilul este un cuvânt întâlnit numai în dicţionarele proştilor. (Napoleon Bonaparte)

Iubirea, cel mai frecvent cuvânt în toate limbile lumii, şi cel mai profanat în toate zilele. (François Mauriac)

În aşa fel că lanţurile mele, pentru Hristos, au ajuns cunoscute în tot pretoriul şi tuturor celorlalţi; şi cei mai

mulţi dintre fraţii întru Domnul, îmbărbătaţi prin lanţurile mele, au mai multă îndrăzneală să propovă-

duiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu. (Filipeni 1.13, 14)

În chip analog, vinul se amestecă cu apa iar duhul cu omul. Unul, amestecul de vin cu apă, hrăneşte spre

credinţă, celălalt, adică duhul, conduce spre nemurire. Şi iarăşi amestecul celor două, a băuturii şi a

Cuvântului se cheamă Euharistie, har lăudat şi frumos. Iar cei care se împărtăşesc cu credinţă îşi sfin-

ţesc şi trupul şi sufletul, pentru că voinţa Tatălui amestecă în chip tainic cu Duhul şi cu Cuvântul acest

amestec dumnezeiesc care este omul. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

În dicţionarul meu, cuvântul imposibil nu există. (Napoleon Bonaparte)

Îngerii nu au nevoie de limbă şi de auz, ci îşi transmit unii altora propriile lor gândiri şi hotărâri, fără să ros-

tească nici măcar un cuvânt. (Sfântul Ioan Damaschin)

Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte. Am spus prietenie? E totuşi

un cuvânt destul de slab, mai potrivit ar fi termenul unire duhovnicească cu Dumnezeu, asemenea

legăturii dintre soţ şi soţie. La o aşa unire sunt chemaţi toţi oamenii, fiindcă aşa cum zice Scriptura,

suntem neam sfânt, neamul lui Dumnezeu şi al Celui Preaînalt prin harul Lui. Dacă nu voim să pier-

dem acest dar, trebuie să-l păzim prin sfinţenia vieţii noastre. (Seneca)

Întreaga înţelepciune umană se rezumă la două cuvinte: aşteptare şi speranţă. (Alexandre Dumas)

La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru

început la Dumnezeu. (Ioan 1.1, 2)

Legea postului a fost dată în Paradis .….. Cuvântul “nu mâncaţi” este o lege a postului şi înfrânării. 6.9

Lepădarea de sine este cuvânt unic. Până la Hristos nu l-a rostit nimeni. (Sfinţii Părinţi)

Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, în

Duhul, tot felul de rugăciuni şi de cereri, şi întru aceasta priveghind cu toată stăruinţa şi

rugăciunea pentru toţi sfinţfii. (Efeseni 6.17, 18)

Nu e nimic mai tare decât blândeţea. După cum apa aruncată pe foc a stins de multe ori focul, tot aşa şi un

cuvânt spus cu blândeţe, stinge o mânie mai aprinsă decât cuptorul şi îndoit ne este câştigul. Câştigăm

prin aceea că ne-am purtat cu blândeţe şi prin aceea că slobozim de tulburare mintea fratelui nostru

punând capăt mâniei……. Căci ce este apa pentru foc, aceea e blândeţea şi bunătatea pentru mânie.

(Sfântul Ioan Gură de Aur).

Nu îngădui un râs nesocotit şi nu suferi cuvântul obraznic; unul vine de la un prost, celălalt de la un nebun.

(Socrate)

Nu murim întâmplător, ultimul cuvânt nu-i aparţine morţii, ci lui Dumnezeu, autorul ei. 11.12

Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu. 5.10

Nu spune puţine cuvinte în vorbe multe, ci mult în vorbe puţine. (Pitagora)

O imagine valorează cât o mie de cuvinte. (Fred R. Barnard)

O rugăciune făcută fără atenţie, înşirând doar cuvinte goale, e o batjocură la adresa lui Dumnezeu.

(Părintele Petroniu Tănase de la schitul Prodromul din muntele Athos)

Obişnuieşte-ţi urechea să audă des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta se va depărta de gânduri necurate.

(Sfântul Talasie Libianul)

Omul smerit e acela care nu găseşte în sine nimic sigur de care să se sprijine, deoarece singura lui certitu-

dine e iubirea pe care celălalt i-a dat-o şi cuvântul pe care celălalt i l-a scris în suflet şi care îl înalţă

în mod tainic. (Teologul catolic Marko Rupnik)

Omul superior este modest în cuvinte şi excelent în fapte. (Confucius)

Patericul ne învaţă cuvântul. 11.2

Pe Dumnezeu să-L slujim prin fapte, să-L lăudăm prin cuvânt şi să-L cinstim cu gândul. (Evagrie Ponticul)

Pentru că toţi greşim în multe chipuri; dacă nu greşeşte cineva în cuvânt, acela este bărbat desăvârşit, în

stare să înfrâneze şi tot trupul. (Iacob 3.2)

Poetul e un dansator pe funie, un jongler de cuvinte, un inventator de rime rare, plin de ingenuitate şi de

har. (Nicolae Manolescu)

Poetul inspiră cuvinte şi expiră versuri. (David Boia)

Poezia este arta de a pune în mişcare imaginaţia noastră cu ajutorul cuvintelor. (Arthur Schopenhauer)

Procedează astfel încât fapta ta să ţină locul cuvântului, şi vorbeşte în aşa fel încât cuvântul să ţină locul

faptei. (Sfântul Isidor Pelusiotul)

Rugăciunea de foc este o rugăciune fără cuvinte, care nu poate fi descrisă în cuvinte. (Sfinţii Părinţi,

vezi Entazul/)

Rugăciunea e mai puternică decât oricând atunci când este făcută fără cuvinte. (Samuel Chadwick)

Scopul cuvântării nu este de a impune, ci de a convinge. (Iacob Negruzzi)

Sfatul bun la timpul potrivit este o milostenie mai mare decât sumele de bani, pentru că este sfatul

Cuvântului spre folos pentru mântuire. (Patriarhul Daniel)

Sileşte-te să te arăţi încercat, înaintea lui Dumnezeu lucrător cu faţa curată, drept învăţând cuvântul

adevărului. (II Timotei 2.15)

Sunt cuvinte care se înalţă ca flacăra şi altele care cad ca ploaia. (Marie d’Agoult)

Sunt trei cărări ale binelui: să săvârşeşti binele prin faptă, prin cuget şi prin cuvânt. (Origen)

Sunt un om liber şi fac ce vreau, nu mă tem de oameni! (După 12 ani de temniţă, întrebat dacă se supune

orânduirii comuniste, părintele Iustin Pârvu a răspuns: Sunt un om liber şi fac ce vreau, nu mă tem

de oameni! Acest cuvânt l-a costat alţi 5 ani de temniţă grea.)

Şi am zis: "Mai bună este înţelepciunea decât puterea; dar înţelepciunea celui sărac este urgisită,

şi cuvintele lui nu sunt luate în seamă". (Ecclesiastul 9.16)

Şi cele semănate între spini sunt cei ce ascultă cuvântul, dar grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi pof-

tele după celelalte, pătrunzând în ei, înăbuşă cuvântul şi îl fac neroditor. (Marcu 4.18, 19)

Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a pur-

tat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt! Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă

cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc. (Luca 11.27, 28)

Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din

Tatăl, plin de har şi de adevăr. (Ioan 1.14)

Şi cuvintelor tale fă jug şi cumpănă şi gurii tale fă-i uşă şi încuietoare. (Ecclesiasticul 28.28)

Şi dacă trâmbiţa va da sunet nelămurit, cine se va pregăti de război? Aşa şi voi: Dacă prin limbă nu veţi

da cuvânt lesne de înţeles, cum se va cunoaşte ce aţi grăit? Veţi fi nişte oameni care vorbesc în vânt.

(I Corinteni 14.8, 9)

Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă a flămânzit. Şi apropiindu-se, ispititorul a

zis către El: De eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini. Iar El, răspunzând, a

zis: Scris este: "Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu".

(Matei 4.2-4)

Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub

acoperişul meu, ci numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea. (Matei 8.7, 8)

Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul lui Iisus, care zisese: Mai înainte de a cânta cocoşul, de trei ori te

vei lepăda de Mine. Şi ieşind afară, a plâns cu amar. (Matei 26.75)

Tăcerea este a doua putere a lumii, după cuvânt. (Henri Lacordaire)

Tăcerea este o virtute a femeilor şi o onoare lipsită de primejdii pentru tineri, iar cuvântul unui bătrân este

un bine. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Te-a smerit, te-a pedepsit cu foamea şi te-a hrănit cu mana pe care nu o cunoşteai şi pe care nu o cunoş-

teau nici părinţii tăi, ca să-ţi arate că nu numai cu pâine trăieşte omul, ci că omul trăieşte şi cu tot

Cuvântul ce iese din gura Domnului. (Deutoronomul 8.3)

Toleranţa este un alt cuvânt pentru indiferenţă. (W. Somerset Maugham)

Trimis-a întuneric şi i-a întunecat, căci au amărât cuvintele Lui; prefăcut-a apele lor în sânge şi a omorât

peştii lor; scos-a pământul lor broaşte în cămările împăraţilor lor. (Psalmi 104.27-29)

Un prost care nu spune niciun cuvânt nu se deosebeşte de un savant care tace. (Molière)

Un răspuns blând domoleşte mânia, iar un cuvânt aspru aţâţă mânia. (Solomon 15.1)

Un ziar este cherestea făcută flexibilă. Este cerneală transformată în cuvinte şi imagini. Este conceput, se

naşte, creşte şi moare de bătrâneţe într-o singură zi. (Jim Bishop)

Viaţa fără cuvânt foloseşte mai mult decât cuvântul fără viaţă. Prima tace şi zideşte, al doilea strică şi tul-

bură, dar când şi cuvântul şi viaţa merg împreună, alcătuiesc imagiea întregii filosofii.

(Sfântul Isidor Pelusiotul)

Zis-a Avva Isidor: Viaţa fără cuvânt mai mult foloseşte decât cuvântul fără viaţă. Căci viaţa chiar şi în

tăcere foloseşte. Cuvântul chiar şi strigând supără. Dar dacă şi cuvântul şi

viaţa se vor întâlni, fac o icoană a toată înţelepciunea.

Zis-a Avva Macarie: Prin cuvânt rău şi pe cei buni îi faci răi, iar prin cuvânt bun şi pe cei răi îi faci buni.

Zis-a Avva Moise: De nu se va uni fapta cu rugăciunea, în zadar se osteneşte omul, iar puţină vreme

este osteneala şi de-a pururea odihna, cu darul lui Dumnezeu Cuvântul. Amin!

Zis-a Avva Pimen: Mai mare dragoste nu este cu putinţă să afle cineva decât să-şi pună sufletul pentru

aproapele său. De va auzi un cuvânt rău de mâhnire, dar nu-l va zice, sau de i se

va face nedreptate şi va suferi, dar nu va răsplăti, unul ca acesta îşi pune sufletul

pentru aproapele.

Zis-a Avva Xantie: Tâlharul pe cruce era şi cu un cuvânt s-a îndreptat, iar Iuda apostol împreună era

numărat şi într-o noapte a pierdut toată osteneala, coborându-se din cer în iad.

Drept aceea, nimeni făcând bine să nu se fălească, fiindcă toţi cei ce au nădăjduit

în sineşi au căzut.

Zis-a lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipseşte? Iisus i-a zis: Dacă voieşti

să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi ur-

mează-Mi. Ci, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuţii.(Matei 19.20-22)

Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă. (Psalmi 18.2)

Cuvenit/ Căci voi, care de multă vreme s-ar fi cuvenit să fiţi învăţători, aveţi iarăşi trebuinţă ca cineva să vă înveţe

cele dintâi începuturi ale cuvintelor lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare.

Pentru că oricine se hrăneşte cu lapte este nepriceput în cuvântul dreptăţii, de vreme ce este prunc. Iar

hrana tare este pentru cei desăvârşiţi, care au prin obişnuinţă simţurile învăţate să deosebească binele

şi răul. (Evrei 5.12-14)

După faptă şi răsplată: urgie împotriva vrăjmaşilor şi răsplată după faptă împotrivitorilor Lui; ţinuturilor

celor de departe, răsplata cuvenită. (Isaia 59.18)

Făţarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagă, oare, sâmbăta boul său, sau asinul de la iesle, şi nu-l duce să-l

adape? Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana de optsprezece ani, nu se cuve-