Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte


sufletele pentru fraţi. (I Ioan 3.16)



Yüklə 7,67 Mb.
səhifə102/156
tarix28.10.2017
ölçüsü7,67 Mb.
#17946
1   ...   98   99   100   101   102   103   104   105   ...   156

sufletele pentru fraţi. (I Ioan 3.16)

În orice zi Te voi chema, degrabă mă auzi! Sporeşte în sufletul meu puterea. (Psalmi 137.3)

În sufletul nostru este ascunsă scara care duce la împărăţia lui Dumnezeu. (Sfântul Isaac Sirul)

În sufletul uman este o transformare minunată pe care Dumnezeu Însuşi o lucrează. (Harent)

În timp ce lumea secularizată de azi nu se mai roagă lui Dumnezeu, ci este dominată de un spirit de nemulţu-

mire, euharistia bisericii, ca taină a recunoştinţei faţă de Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul lumii, ne

oferă pace sfântă şi bucurie profundă, izvorâte din rugăciune smerită şi fierbinte. Din păcate, omul

secularizat a pierdut pacea şi bucuria sufletului, tocmai pentru că a pierdut practica rugăciunii, ca

respiraţie a sufletului în prezenţa harică a iubirii milostive a lui Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)

În toate, şi înainte de toate, să ne amintim de moarte şi de ieşirea înfricoşată a sufletului din trup.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Înlăturarea pasiunilor este liniştea şi seninătatea sufletului, iar liniştea sufletului este izvorul cel mai produc-

tiv de virtuţi. (Sfântul Vasile cel Mare)

Înţeleptul adevărat are trupul drept sală de meditaţie şi de locuinţă sigură a sufletului.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul

dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz

sufletul meu. (Psalmi 142.10, 11)

Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Lege? El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu

toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă.

Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. (Matei 22.36-39)

Învierea morţilor din morminte este darul exclusiv al lui Dumnezeu, însă învierea sufletului din moartea

păcatului cere şi osteneală din partea omului. (Sfântul Isaac Sirul)

Învierea sufletului 11.14

Lacrimile sunt vorbele sufletului. (Mitropolitul Antonie Plămădeală)

Lacrimile vin din suflet; şi nu din creier. (Leonardo da Vinci)

Liniştea este începutul purificării sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)

Liniştirea trupului şi sufletului. 2.3

Lipirea sufletului de Dumnezeu. 4.2

Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi

prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face

stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am

făcut cunoscute. (Ioan 15.13-15)

Mândria este un cancer al sufletului: distruge posibilitatea iubirii, sau a fericirii sau chiar a bunului simţ.

(Clive Stamples Lewis)

Mânia care lucrează într-un suflet fără discernământ, e asemenea unei flăcări, care sub suflarea unui vânt

puternic arde şi nimiceşte ogorul inimii. (Sfântul Ioan Scărarul)

Mânia este unealtă foarte folositoare pentru a trezi sufletul din lâncezeală şi a-i da vigoare.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Memoria este jurnalul personal al sufletului. (Richard Schickel)

Memoria este scribul sufletului. (Aristotel)

Memoria pune în mişcare creierul şi acesta din urmă sufletul. (Voltaire)

Milostenia schimbă bunurile materiale în bunătate sufletească. (Patriarhul Daniel)

Mintea lipsită de ocupaţie este rugina sufletului. (Samuel Smiles)

Moartea sufletului este păcatul. 11.14

Mulţumesc vouă, fraţilor, că strunjind trupul meu cel vechi şi bătrân m-aţi înnoit, îmbrăcându-mi sufletul cu

haina cea nouă a suferinţelor pentru Hristos. (Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie, episcopul cetăţii

Magnesia din Asia Mică. A murit în închisoare în urma torturilor, la anul 202, în vârstă de 113 ani)

Muzica mă transpune fulgerător şi nemijlocit în starea sufletească în care se găsea acela care a compus-o.

Mă contopesc sufleteşte cu el şi împreună cu dânsul trec de la o stare de spirit la alta, dar de ce fac

asta, nu ştiu. (Lev Tolstoi)

Muzica răscoleşte toate sentimentele; şi, ca şi după o furtună, sufletul, liniştindu-se, devine mai bun, mai

îngăduitor, mai nobil. (Vasile Conta)

Muzica trebuie să fie scânteia care aprinde focul în sufletul omenesc. (Ludwig van Beethoven)

Neştiinţa sufletului nu este bună iar cel ce umblă repede dă greş. (Solomon 19.2)

Natura se însufleţeşte şi se împuterniceşte printr-o neîncetată mişcare. (Comenius)

Niciun duşman nu poate să abată atâta rău ca propriul suflet atunci când se tulbură de nemulţumire sau

gelozie. (Părintele Savatie Baştovoi)

Niciun grad înalt de inteligenţă sau imaginaţie, sau ambele laolaltă, nu alcătuiesc un geniu. Iubire, iubire,

iubire – acesta este sufletul unui geniu. (Wolfgang Amadeus Mozart)

Nimeni din cei care nu şi-au şters aici pe pământ păcatele, nu poate scăpa dincolo de pedeapsă; ci după

cum cei din închisori sunt duşi cu lanţurile lor la tribunal, tot aşa toate sufletele, când pleacă de aici,

sunt duse la înfricoşătorul scaun de judecată, având în jurul lor fel de fel de lanţuri de păcate.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nimeni însă nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare, că răs-

cumpărarea sufletului e prea scumpă şi niciodată nu se va putea face, ca să rămână cineva pe

totdeauna viu şi să nu vadă niciodată moartea. (Psalmi 48.7-9)

Nimic nu aduce atâta odihnă şi linişte sufletului nostru, ca bunătatea şi smerenia.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nimic nu este mai preţios decât liniştea sufletului. (Sfântul Ioan Casian)

Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare. Tu îl baţi cu toiagul, dar



scapi sufletul lui din împărăţia morţii. (Solomon 23.13, 14)

Nu cunosc un mai puternic legământ între două suflete pe pământ – ca taina aceluiaşi păcat.

(Octavian Goga)

Nu de moarte trebuie să ne temem, ci de pierderea sufletului, care este necunoştinţa de Dumnezeu.

(Sfântul Antonie cel Mare)

Nu e mare opera unde e mult material, ci aceea unde este mult suflet. (Nicolae Iorga)



Nu este o coincidenţă că cei mai mari gânditori din toate timpurile au fost suflete profund religioase.

(Max Planck)



Nu lua seama la nimeni când este vorba de paguba sufletului tău şi să nu te ruşinezi pentru pierderea ta.

(Ecclesiasticul 4.24)

Nu pot trăi fără lux intelectual şi sufletesc. (Petre Pandrea)



Nu poţi vindeca trupul, fără să vindeci sufletul. (Socrate)

Nu te făţărnici înaintea oamenilor, şi buzelor tale ia aminte. Nu te înălţa, ca să nu cazi şi să aduci necinste



sufletului tău. (Ecclesiasticul 1.28)

Nu trupul e frumos, ci alcătuirea şi înflorirea cu care sulfletul colorează trupul; iubeşte dar sufletul care

face ca şi trupul să fie frumos. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Numai credinţa neclintită mântuieşte pe om aici şi dincolo deopotrivă. Credinţa e puntea vie peste prăpăs-

tiile dintre sufletul zbuciumat şi lumea plină de enigme, şi mai cu seamă între om şi Dumnezeu.

(Liviu Rebreanu)

Numai valorile sufleteşti ne procură bucuria. (Alexis Carrel, medic chirurg şi biolog francez)

Numim fericire o vieţuire dreaptă. Numim fericit pe cel care-şi împodobeşte cu virtuţi sufletul.

(Cuviosul Clement Alexandrinul)

O cameră fără cărţi este ca un corp fără suflet. (Cicero)

O, atâţea drepţi fără de vină junghie spurcatul dregător pentru că ei nu se închină idolilor lui celor muţi şi

fără de suflet. (Pentru aceste cuvinte a fost ucis şi Sfântul Paramon, împreună

cu alţi 370 de creştini, în anul 250)

Ochii dezvăluie puterea sufletului. (Paulo Coelho)

Ochii sufletelor celor mulţi sunt incapabili să suporte viziunea divinului. (Platon)

Ochii şi urechile sunt martori răi, celor care au suflete barbare. (Filosoful Heraclit)

Ochiul priveşte cele văzute, iar mintea înţelege cele nevăzute. Căci mintea care iubeşte pe Dumnezeu

este făclie care luminează sufletul. Cel ce are minte iubitoare de Dumnezeu şi-a luminat mintea

sa şi vede pe Dumnezeu prin mintea sa. (Sfântul Antonie cel Mare)

Odihna sufletelor n-o găsiţi în nimic altceva decât în sporul duhovnicesc şi în desăvârşirea voastră, ca şi în

împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)

Omul este chemat să caute cu tot dinadinsul să-şi păstreze frumuseţea sufletului.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Omul este patru în unu: spiritul şi sufletul, lumina şi corpul. (Eliphas Levi)

Omul mândru nu atrage pe nimeni. Şi dacă atrage pe cineva, acela se va îndepărta repede! Legătura duhov-

nicească este indisolubilă numai atunci când există suflet de copil, nevinovăţie şi sfinţenie.

(Părintele Amfilohie Makris din Patmos)

Omul milostiv îşi face bine sufletului său, pe când cel fără milă îşi chinuieşte trupul său. (Solomon 11.17)

Omul, suflet viu. 5.7

Oricâte lucruri materiale am avea în jurul nostru, ele sunt trecătoare, nu le luăm cu noi în viaţa veşnică; ci în

viaţa veşnică luăm doar lumina credinţei şi a faptelor bune, a rugăciunii, a pocăinţei, a ceea ce am trăit

ca legătură cu Dumnezeu, care S-a imprimat în sufletul omului. Orice cuvânt bun, orice gând bun, ori-

ce faptă bună lasă în sufletul nostru o lumină; după cum gândul rău, cuvântul rău şi faptea rea lasă în



suflet pată sau pete de întuneric. Când trecem dincolo, când se desparte sufletul de trup şi se prezin-

tă în faţa lui Dumnezeu, el este luminos dacă s-a întâlnit des cu Dumnezeu în rugăciune şi în fapte bune,



sufletul, sau întunecat. De aceea Mântuitorul spune: “Dacă ochiul tău va fi curat, tot trupul tău va fi lu-

minat. Iar dacă ochiul tău va fi rău, tot trupul tău va fi întunecat.” Sfinţii Părinţi ai Bisericii au interpretat

acest <sufletesc>, de care vorbeşte Evanghelia (Matei 6.22-33), ca fiind conştiinţa omului,

care-l ajută să distingă, să deosebească între bine şi rău, între întuneric şi lumină, între păcat şi sfinţenie.

Dacă această conştiinţă este luminată de credinţă, atunci omul se luminează, sufletul lui se îmbracă

în lumină. (Patriarhul Daniel)

Orice experienţă are alte urmări pentru fiecare, după structura lui sufletească. (Mihail Lermontov)

Pace în suflet nu poate avea omul care este veşnic nemulţumit de cele ce i se întâmplă în viaţă, ci numai ace-

la care cu recunoştinţă mulţumeşte lui Dumnezeu pentru toate. (Nicolae Cabasila)

Patimile nu ţin de suflet, chiar dacă ele se mişcă în el. (Sfântul Isaac Sirul)

Patimile sunt bolile sufletului. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Patimile sufletului 11.5

Părintele duhovnic este un antrenor al sufletelor. (Sfinţii Părinţi)

Păziţi-vă deci de vorbele cârtitoare şi deşarte şi feriţi limba voastră de clevetire, fiindcă vorba cea mai taini-

că nu va trece fără pedeapsă şi gura mincinoasă aduce sufletului moarte. (Cartea înţelepciunii

lui Solomon 1.11)

Pedeapsa care face ca iadul să fie iad este durerea că sufletul L-a pierdut pe Dumnezeu. (Sfântul Alfons

de Liguori)

Pentru că ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da

omul în schimb pentru sufletul său? (Matei 16.26)

Pentru ce ai făcut răul şi n-ai făcut binele, suflete? Lacrimile celor pe care i-ai îndurerat se vor scula

asupra ta la Judecată. (Părintele Savatie Baştovoi)

Plângerea de sine umple sufletul de o fericită bucurie. (Sfântul Grigorie Palama)

Plânsul este o durere a sufletului, iar râsul o stricare a învăţăturii. (Scriitorul bisericesc Salvianus)

Poezia e sufletul intim al omului, e cugetarea divină, e puntea pe care poţi trece în lumea visului.

(Vasile Conta)

Postul este doctorul sufletelor noastre, îl face pe fiecare să ia aminte la sine însuşi şi-l învaţă să-şi amin-

tească de toate lipsurile vieţii sale. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Precum cangrena cuprinde trupul şi nu se mai vindecă, la fel şi ţinerea de minte a răului cuprinde



sufletul omului. (Sfântul Efrem Sirul)

Precum soarele este pentru cele ale simţurilor, aşa este Dumnezeu pentru cele ale sufletului.

(Sfântul Grigorie de Nazianz)

Precum sufletul e mai important decât trupul, aşa şi părinţii duhovniceşti sunt mai importanţi decât părinţii

trupeşti. (Sfântul Vasile cel Mare)

Precum şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dă-



tător de viaţă"; dar nu este întâi cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc. Omul cel dintâi

este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer. Cum este cel pământesc, aşa sunt şi

cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti. Şi după cum am purtat chipul celui pă-

mântesc, să purtăm şi chipul celui ceresc. (I Corinteni 15.45-49)

Prin post slăbeşti trupeşte şi te întăreşti sufleteşte. (Sfântul Vasile cel Mare)

Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre. (Luca 21.19)

Prin trup trăim în această lume, prin suflet trăim în vesnicie. (Sfinţii Părinţi)

Progresul sufletului constă în a face din dragoste ceea ce ar trebui făcut din datorie. (Vladimir Ghika)

Psihozele, bolile sufletului, se produc din lipsa sau pierderea sensului existenţei. Bolile sufleteşti aici îşi au

obârşia, în lipsa sau pierderea sensului existenţei. Noi nu ne putem da singuri sensul existenţei noastre,

dar suntem obligaţi, pentru sănătatea şi restul existenţei noastre, să-l căutăm. (Psihiatrul austriac Viktor

Frankl, citat de părintele Constantin Galeriu) E o cerinţă adâncă a sufletului omenesc de a avea des-

pre lume o viziune, o înţelegere coerentă şi unificatoare. În lipsa acestei viziuni, acestei înţelegeri, se

nasc: angoasa şi schizofrenia. (François Jacob, biolog francez, laureat al Premiului Nobel în 1965,

citat de părintele Constantin Galeriu)

Puterea sufletească a omumului credincios. 9.23

Puţina filosofie duce sufletul la ateism, dar aprofundarea filosofiei îl duce spre religie. (Francis Bacon)

Raiul este bucuria comuniunii de iubire a oamenilor cu Dumnezeu şi cu semenii lor, iar iadul este suferinţa

neîmplinirii sau durerea vidului spiritual din sufletul omului, pentru că nu a răspuns iubirii

milostive a lui Dumnezeu cât timp a trăit pe pământ. (Patriarhul Daniel)



Răul pe care l-am făcut, gândit sau pe care l-am intenţionat, se va răzbuna pe sufletele noastre.

(Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)

Răzbunarea este întotdeauna plăcerea unui suflet mic, slab şi fără vlagă. (Juvenal)

Recunoştinţa este o virtute a sufletelor nobile. (Esop)

Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Publilius Syrus)

Rugăciunea - hrana sufletului, văzduhul şi lumina lui. 7.13

Rugăciunea este lumină pentru suflet. 3.6

Rugăciunea este lumina sufletului. (Sfântul Isaia Pustnicul)

Rugăciunea este respiraţia sufletului. (Ellen G. White)

Rugăciunea face pe om Biserică a lui Dumnezeu, dar şi preot al Lui, căci şi Hristos însuşi se află în sufletul

care se roagă împreună cu Duhul Sfânt, care se roagă cu suspine negrăite în noi sau se întipăreşte în

eul nostru în rugăciune, pentru că biserica nu este numai locul unde se roagă omul, ci şi locul unde se

află Hristos. (Părintele Dumitru Stăniloae)

Rugăciunea nu-i un lucru greu. Este o lucrare interioară, o puternică concentrare a sufletului. (Sfântul

Antim din Chios)

Rugăciunile sunt nervii sufletului. (Sfinţii Părinţi)

Salvarea sufletului 4.11

Să ai lumină în suflet! (Mitropolitul Bălan)

Să izgonim invidia din sufletul nostru, ca să atragem asupra noastră bunăvoinţa lui Dumnezeu.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Să ne rânduim viaţa după voia lui Dumnezeu, pentru că numai aşa ni se pot împlini dorinţele, mai ales cele

care ţin de viaţa veşnică şi de bucuria sufletească. (Sfântul Ioan Gură de Aur)



Să se silească omul a-şi obişnui sufletul cu bunătatea, din care să facă o datorie. (Sfântul Macarie

Egipteanul)

Sănătatea trupească şi sufletească. 4.12

Scopul împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Mântuitorului este sfinţirea sufletului şi a trupului, dar şi dobândirea

mântuirii, adică iertarea păcatelor şi viaţa de veci. În acest sens, împărtăşirea euharistică ne dăruieşte

putere pentru a răstigni egoismul şi orgoliul din noi şi a cultiva o iubire smerită şi milostivă, exprimată

prin rugăciune şi prin fapte bune. (Patriarhul Daniel)

Scriitorii sunt inginerii sufletelor omeneşti. (Iurie Oleşa)

Sfatul (canonul) duhovnicului, medicamentul prin care ne tămăduim trupul şi sufletul. 11.20

Sfatul cel mai important: iubeşte cu tot sufletul şi iartă. (Părintele Arsenie Papacioc)



Smereşte sufletul tău foarte, că focul şi viermii sunt osânda celui necredincios. (Ecclesiasticul 7.18)

Strălucirea sufletului 4.12

Studiaţi îndeaproape corpul omenesc! Sufletul nu-i departe. (Carmen Sylva, poetă şi prima regină a

României)

Suferinţele trupului sunt legate de multe ori de angoasele sufletului. 1.3

Sufletele bune pleacă de pe lumea aceasta cu bună-nădejde. (Socrate)

Sufletele care nu-şi destăinuie tainele niciodată… sunt ca odăile cu ferestre închise, care nu se aerisesc.

(Octavian Goga)



Sufletele înţelepte se pleacă chiar şi faţa dreptei socoteli a vrăjmaşului. (Dimitrie Cantemir)

Sufletele mari rabdă în tăcere. (Friedrich von Schiller)

Şi binevestind cetăţii aceleia şi făcând ucenici mulţi, s-au înapoiat la Listra, la Iconiu şi la Antiohia, întărind



sufletele ucenicilor, îndemnându-i să stăruie în credinţă şi (arătându-le) că prin multe suferinţe trebuie

să intrăm în împărăţia lui Dumnezeu. Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugându-se cu postiri,

i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră. (Faptele Apostolilor 14.21-23)

Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi. (Luca 2.35)

Ştiinţă fără conştiinţă este ruina sufletului. (François Rabelais)

Tainele sufletului omenesc. 11.7

Tămăduirea sufletească şi trupească. 11.16

Timpul este un reparator infailibil, care tămăduieşte fără niciun leac rănile sufletului. (Guy de Maupassant)

Toate patimile zăpăcesc şi tulbură vederea clară a sufletului. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Tristeţea este rana sufletului. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Trupul celui ce posteşte este vrednic de cucernicie, sufletul lui este sfinţit. 2.9

Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul. (Constantin Brâncuşi)

Trupul şi sufletul 7.4

Trupul trăieşte dacă este locuit de suflet, iar sufletul – dacă este locuit de Dumnezeu.

(Părintele Arsenie Boca)

Trupul vede prin ochi, iar sufletul prin minte. (Sfântul Antonie cel Mare)

Umblă pe pământ, iar vieţuirea să ţi-o ai în ceruri. Îndreaptă-ţi privirea în jos, iar sufletul în sus.

(Fericitul Augustin)

Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul îşi odihneşte sufletul. (Regina Maria a României)

Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. (Părintele Arsenie Boca)

Unele amintiri ne parfumează sufletul pentru totdeauna. (Gabriele d’Annunzio)

Unii înţelepţi au definit frumuseţea, ca fiind simetria şi armonia privirilor sufletului.(Sfântul Vasile cel Mare)

Valoarea sufletului 2.12

Veşnicia sufletului 7.6

Viaţa e un dar al lui Dumnezeu dat nouă, oamenilor, pentru a ne curăţi sufletele de păcat şi a ne pregăti,

prin Hristos, spre a primi viaţa veşnică. (Valeriu Gafencu)

Vindecarea sufletească, adevărata minune (videcarea celor zece leproşi). 7.16

Virtutea este sănătatea sufletului. (Joseph Joubert)

Zâmbetele sunt sărutările sufletului. (Minna Thomas Antrim)

Ziarul nu este numai o ştire, telegramă, articol de fond, reportaj, numai politică şi informaţie… Ziarul e o

stare sufletească. (Tudor Arghezi)

Zic unii că nu e suflet, dar de ce mă doare? (Tudor Muşatescu)

Zis-a Avva Grigorie: De la creştin aceste trei lucruri le cere Dumnezeu: credinţa de la suflet, adevărul de la

limbă şi curăţenia de la trup.

Zis-a Avva Pimen: Mai mare dragoste nu este cu putinţă să afle cineva, decât să-şi pună sufletul pentru

aproapele său. De va auzi un cuvânt rău de mâhnire, dar nu-l va zice, sau de i se va face nedreptate

şi va suferi, dar nu va răsplăti, unul ca acesta îşi pune sufletul pentru aproapele.

Zis-a Avva Teodor: Lucrul mâinilor îl avem sub lucrul sufletului, dar acum s-a făcut lucrul



sufletului sub lucrul mâinilor.

Zis-a un bătrân: Sufletul sporeşte în priveghere, în rugăciune, în post şi în tăcere liniştită; şi mai ales de toa-

te în smerenie, căci aceasta este sporirea cea adevărată a sufletului, ca în tot ceasul să fii smerit, şi tutu-

ror plecat, zicând în sine că tot omul este mai vrednic şi mai bun decât tine. Fără smerenie nu e nicio

nădejde în mântuire.

Zis-a un bătrân: Tu, fiule, citeşte vieţile şi vorbele sfinţilor şi prea-cuvioşilor părinţi, şi ele îţi vor lumina



sufletul.

Sunetul/ Că precum cele neînsufleţite, care dau sunet, fie fluier, fie chitară, de nu vor da sunete deosebite, cum se

va cunoaşte ce este din fluier, sau ce este din chitară? (I Corinteni 14.7)

Cu trâmbiţe şi în sunet de corn, strigaţi înaintea Împăratului şi Domnului. (Psalmi 97.8)

Dumnezeu geometrizează prin intermediul sunetului. (Pitagora)



Iar a treia zi, când s-a făcut ziuă, erau tunete şi fulgere şi nor des pe Muntele Sinai şi sunet de trâmbiţe

foarte puternic. Şi s-a cutremurat tot poporul în tabără. Atunci a scos Moise poporul din tabără

în întâmpinarea lui Dumnezeu şi au stat la poalele muntelui. (Ieşirea 19.6, 17)

Mirosurile ating corzile inimii cu o precizie mai mare decât imaginile si sunetele. (Rudyard Kipling)

Muzica este aritmetica sunetelor, aşa cum cum optica este geometria luminii. (Claude Debussy)

O ureche geloasă aude totul şi sunetul şoaptelor nu-i scapă. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 1.10)

Pleca-voi spre pildă urechea mea, tâlcui-voi în sunet de psaltire gândul meu. (Psalmoi 48.4)



Sunaţi din trâmbiţă, la lună nouă, în ziua cea binevestită a sărbătorii noastre! (Psalmi 80.3)

Şi a tunat din cer Domnul şi cu sunet mare a făcut auzit glasul Său. (Ecclesiasticul 46.2)



Şi dacă trâmbiţa va da sunet nelămurit, cine se va pregăti de război? Aşa şi voi: Dacă prin limbă nu veţi da

cuvânt lesne de înţeles, cum se va cunoaşte ce aţi grăit? Veţi fi nişte oameni care vorbesc în vânt.



Yüklə 7,67 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   98   99   100   101   102   103   104   105   ...   156




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin