Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

Pavel a strigat cu glas mare, zicând: Să nu-ţi faci nici un rău, că toţi suntem aici. Iar el, cerând lumină, s-a

repezit înăuntru şi, tremurând de spaimă, a căzut înaintea lui Pavel şi a lui Sila; şi scoţându-i afară (după

ce pe ceilalţi i-a zăvorât la loc), le-a zis: Domnilor, ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?

(Faptele Apostolilor 16.16-30)

Iar celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi,

şerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea nu-i va vătăma, peste cei bolnavi îşi

vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi. (Luca 16.17, 18)

Iar femeia a zis către şarpe: "Roade din pomii raiului putem să mâncăm; numai din rodul pomului celui din

mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: "Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!" Atunci

şarpele a zis către femeie: "Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se

vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul". De aceea femeia, socotind că rodul

pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiinţă, a luat din

el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunos-

cut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte. (Facerea 3.2-7)

Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii.

(Matei 10.16)

Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă

vă va vătăma. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele voastre

sunt scrise în ceruri. (Luca 10.19, 20)

Nu avem nevoie de minuni în viaţa noastră pentru a ne mântui. Credinţa ţine loc de minuni şi chiar face

câte odată să se întâmple minuni fără să ne dăm seama. Origen susţinea acest lucru spunând că me-

reu se deschid ochii celor orbi duhovniceşte şi urechile oamenilor surzi faţă de virtute. Mulţi din cei

care şchiopătau altă dată, ceea ce Scriptura numeşte omul dinăuntru, cum s-au vindecat prin învăţă-

tură să se ridice, nu în sens propriu, ci ca cerbul, animalul de care se feresc şerpii, fiind imunizat îm-

potriva oricărui venin al viperelor. Da, aceşti şchiopi vindecaţi primesc de la Iisus puterea de a putea

călca în drumul lor, altă dată clătinat, peste şerpii şi peste scorpiile păcatului. Într-un cuvânt, peste

toată puterea vrăjmaşului, fără să păţească niciun rău, căci şi ei au fost imunizaţi contra oricărui rău

şi venin diavolesc.

Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât, căci la urmă el ca un

şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin. (Solomon 23.31, 32)

Pentru că puterea cailor este în gura lor şi în cozile lor; căci cozile lor sunt asemenea şerpilor, având

capete, şi cu acestea vatămă. (Apocalipsa 9.19)

Prima cauză de prăbuşire a diavolului a fost trufia, prin care a meritat să fie numit şarpe, iar prăbuşirea a

doua a urmat din cauza invidiei. Între cele două prăbuşiri el încă putea să se ridice şi să vorbească cu

oamenii în tovărăşie cu ei, dar hotărârea dreaptă a Domnului l-a aruncat atât de jos, încât de aici înco-

lo n-a mai putut să privească în sus şi nici să meargă cu statura dreaptă, ci să se târască pe pământ

umilit şi să se hrănească din lucrarea viciilor pământeşti. La început era vrăjmaş ascuns al omului, dar

Dumnezeu l-a dat pe faţă ca fiind duşman primejdios, să nu mai poată face rău omului prin prietenii

înşelătoare. (Sfântul Ioan Casian)

Suflarea Lui înseninează cerurile şi mâna Lui străpunge şarpele fugar! (Iov 26.13)

Şi după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului, ca tot cel ce crede în

El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. (Ioan 3.14, 15)

Şi femeii i s-au dat cele două aripi ale marelui vultur, ca să zboare în pustie, la locul ei, unde e hrănită acolo

o vreme şi vremuri şi jumătate de vreme, departe de faţa şarpelui. (Apocalipsa 12.14)

Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui.

Şi n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer. Şi a fost aruncat balaurul cel mare,

şarpele de demult, care se cheamă diavol şi satana, cel ce înşeală pe toată lumea, aruncat

a fost pe pământ şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el. (Apocalipsa 12.7-9)

Şcoala nu te mântuieşte. (Părintele Arsenie Boca)

Şcoala rugăciunii 1.1, 1.3, 10.9

Şcoala rugăciunii, unirea cu Dumnezeu. 5.6

Şcoala să fie cu credinţă, politica cu cinste, oastea cu dragoste de ţară, statul cu binecuvântarea lui Dumnezeu.

(Episcopul Nicolae Velimirovici)

Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru. (Nicolae Iorga)

Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat. (Mihai Eminescu)

Şcoala/ Cel ce deschide o şcoală închide o temniţă. (Victor Hugo)

Cultura nu este urmare a şcolii, ci a dorinţei de o viaţă de a o dobândi. (Albert Einstein)

Diferenţa dintre şcoală şi viaţă? La şcoală ţi se dă o lecţie, apoi un test. În viaţă, ţi se dă un test care te

învaţă o lecţie. (Tom Bodett)

Eşecurile sunt doar nişte lecţii în şcoala succesului. (Vikas Malkani)

Încercarea, şi atunci când nu reuşeşte, e o şcoală. (George Coşbuc)

Înţelepciunea nu este produsul şcolarizării, ci al încercării de o viaţă pentru a o capta. (Albert Einstein)

Marea calitate a unui şef de şcoală este de a fi bucuros când e depăşit de elevii săi. (Grigore Moisil)

Prostia din născare, leac în lume nu are; ea este o urâcioasă boală, ce nu se vindecă în şcoale, ba nici în

spitale. (Ion Creangă)

Toată viaţa este şcoală. (Comenius)

Şovăiala nu e bună în nimic, ci doar în mânie. (Publilius Syrus)

Şovăiala/ Ascultă, fiul meu şi primeşte cuvintele mele şi anii vieţii tale se vor înmulţi. Eu te voi învăţa calea înţelepciu-

nii şi te voi purta pe căile dreptăţii. Când vei merge, paşii tăi nu vor şovăi şi, chiar de vei alerga, nu te

vei poticni. (Solomon 4.10-12)

Ca un izvor tulbure şi stricat, aşa este dreptul care şovăie în faţa celui nelegiuit. (Solomon 25.26)

Dinte rău şi picior şovăitor este cel fără credinţă în vreme de nevoie. (Solomon 25.19)

Mintea bine aşezată nu şovăie în hotărâre. (Publilius Syrus)

Prin cutezanţă creşte curajul, prin şovăială – teama. (Publilius Syrus)

Vreau deci ca bărbaţii să se roage în tot locul, ridicând mâini sfinte, fără de mânie şi fără şovăire. Aseme-

nea şi femeile, în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-şi lor podoabă din sfială şi din cuminţenie, nu din

păr împletit şi din aur, sau din mărgăritare, sau din veşminte de mult preţ; ci, din fapte bune, precum se

cuvine unor femei temătoare de Dumnezeu. (I Timotei 2.8-10)

Ştiinţa este analiză spectrală. Arta este sinteza luminii. (Karl Kraus)

Ştiinţa este pentru cei care învaţă, poezia, pentru cei care ştiu. (Joseph Roux)

Ştiinţa este modul cel mai comod de a ne explica lucrurile. (Jules Henri Poincaré)

Ştiinţa este sediul utilului, arta este sediul plăcerii, iar religia este sediul adevărului. (Petre Ţuţea)

Ştiinţa este ultimul pas în dezvoltarea mentală a omului şi poate fi considerată ca cea mai mare realizare a culturii

umane. (Ernst Cassirer)

Ştiinţa fără religie este schioapă, religia fără ştiinţă este oarbă. (Albert Einstein)

Ştiinţa îl face pe savant, raţiunea îl face pe om; ştiinţa aparţine câtorva, raţiunea este a tuturor. (Henri Lacordaire)

Ştiinţa noastră este o picătură, ignoranţa noastră, o mare (William James)

Ştiinţa nu este decât arta de a făuri iluzii adevărate. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)

Ştiinţa nu este doar compatibilă cu spiritualitatea; ea este sursa profundă a spiritualităţii. (Carl Sagan)

Ştiinţa nu rodeşte virtuţi morale. 9.23

Ştiinţa puţină îi face pe oameni pretenţioşi, în timp ce ştiinţa multă îi face modeşti. (Leonardo da Vinci)

Ştiinţa realului este teologia. (Petre Ţuţea)

Ştiinţa se opreşte la hotarele logicii. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)

Ştiinţa/ A urmări gândurile unui om de seamă – este ştiinţa cea mai interesantă. (Alexandr Sergheevici Puşkin)

Arăta-voi în cumpănă învăţătura şi cu de-amănuntul voi vesti ştiinţa.

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 16.26)

Că în mâna Lui suntem şi noi şi cuvintele noastre şi toată înţelepciunea şi ştiinţa lucrurilor. (Cartea

înţelepciunii lui Solomon 7.16)

Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înţelepciunea cuvântului, ca să nu rămână

zadarnică crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne

mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: "Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor

învăţaţi voi nimici-o". Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac?

Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea

lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe

cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, însă noi pro-

povăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. (I Corinteni 1.17-23)

Căci înţelepciunea este mai bună decât pietrele preţioase şi nici lucrurile cele mai preţioase nu au valoarea ei.

Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială.

(Solomon 8.11, 12)

Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în

ştiinţă. (Solomon 21.11)

Ceea ce deosebeşte ştiinţa teologică de ştiinţa umană e tocmai caracterul nemodificabil al Revelaţiei, care

e obiectul ei. (Nichifor Cainic)

Cei înţelepţi ascund ştiinţa, iar gura celui fără de socotinţă este o nenorocire apropiată. (Solomon 10.14)

Cel ce îşi stăpâneşte cuvintele sale are ştiinţă şi cel ce îşi ţine cumpătul este un om priceput.

(Solomon 17.27)

Cinsteşte pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că şi pe el l-a făcut Domnul. Că de la Cel Preaînalt este leacul

şi de la rege va lua dar. Ştiinţa doctorului va înălţa capul lui şi înaintea celor mari va fi minunat.

(Ecclesiasticul 38.1-3)

Comunicarea este esenţa ştiinţei. (Francis Crick)

Cu cât evoluează mai mult ştiinţa, cu atât mai mult credem în Dumnezeu. (Albert Einstein)

Cununa înţelepciunii este temerea de Domnul, care odrăsleşte pace şi sănătate nevătămată; dar şi una şi alta

sunt daruri de la Dumnezeu, Care revarsă cinste peste cei care Îl iubesc pe Dânsul. El a văzut-o şi a mă-

surat-o; ştiinţă şi înţeleaptă înţelegere ca ploaia a revărsat şi a înălţat mărirea celor ce o stăpânesc pe

dânsa. (Ecclesiasticul 1.17, 18)

Da, avem mulţi savanţi şi oameni de ştiinţă, dar atât de ignoranţi în realităţile divine; avem o mulţime de filo-

sofi, dar atât de puţini oameni ai lui Dumnezeu, pentru care Hristos este totul şi care pot să arate

semenilor drumul drept spre mântuire. (Sadhu Sundar Singh, un vestit hindus convertit

la creştinism în secolul trecut)

Dacă ştiinţa nu are patrie, omul de ştiinţă trebuie să se gândescă mereu la tot ceea ce poate face pentru

gloria patrie sale. (Louis Pasteur)

Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui. Începutul

înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt. (Solomon 9.9, 10)

De aceea, o mulţime de oameni care nu se mai roagă, suportă cu greu suferinţa, suportă cu greu boala şi mulţi

dintre ei, din deznădejde, se sinucid. Sunt studii ştiinţifice care arată că omul credincios trece mai

uşor prin greutăţile vieţii decât cel necredincios. (Patriarhul Daniel)

De fapt, putem considera geometria cea mai veche ramură a fizicii … Fără ea n-aş fi putut formula teoria

relativităţii. (Albert Einstein)

Definiţiile fericirii şi nefericirii sunt: ştiinţa şi neştiinţa. (Empedocle, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.

Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se

bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate

le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta;

ştiinţa se va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e

desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. (I Corinteni 13.4-10)

Dumnezeu nu se face cunoscut prin ştiinţă. 1.1

Eva dorea să devină savantă, că mărul dă ştiinţă! (Leon Shestov, filosof din prima jumătate a secolului 20,

citat de părintele Constantin Galeriu)

Există doar un lucru bun, ştiinţa, şi doar unul rău, neştiinţa. (Socrate)

Experienţa a arătat că armătura morală este mai importantă pentru individ şi pentru societate decât cunoştin-

ţele ştiinţifice, literare, filozofice. (Alexis Carrel, medic chirurg şi biolog francez)

Iar femeia a zis către şarpe: "Roade din pomii raiului putem să mâncăm; numai din rodul pomului celui din mij-

locul raiului ne-a zis Dumnezeu: "Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!" Atunci şar-

pele a zis către femeie: "Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor

deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul". De aceea femeia, socotind că rodul pomu-

lui este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiinţă, a luat din el şi a

mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că

erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte. (Facerea 3.2-7)

Infinit mai puternice decât raţiunea şi ştiinţa sunt ignoranţa şi nebunia. (Anatole France)

Ingineria este arta sau ştiinţa de a face util. (Samuel C. Florman)

Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia. (Solomon 15.14)

Ispitelor şi primejdiilor morale nu li se rezistă cu cunoştinte şi cu teorii ştiinţifice, ci li se rezistă cu curajul

credinţei. 9.23

Istoria este tulpina ştiinţelor sociale. (C. Wright Mills)

Împărăţia lui Dumnezeu a devenit astăzi o necesitate ştiinţifică. Altfel, fără împărăţia lui Dumnezeu ne scufun-

dăm în nihilism. (Gânditorul francez René Girard)

Îndoiala este începutul ştiinţei. (Descartes)

Înţelegi tu cum cârmuieşte Dumnezeu norii Săi şi în ce fel poate norul să sloboadă fulgerul pe pământ? Înţe-

legi tu plutirea norilor, minuni ale Aceluia a Cărui ştiinţă este desăvârşită? (Iov 37.15)

Înţelepciunea este o ştiinţă desăvârşită a lucrurilor dumnezeieşti şi omeneşti. Ea cuprinde totul şi întrucât su-

pravegheză pe toţi oamenii, înţelepciunea este o artă despre viaţă şi ca atare este alături de noi tot tim-

pul cât trăim, îndeplinindu-şi lucrarea ei, adică să ne facă viaţa fericită. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Înţelepciunea nu este altceva decât ştiinţa fericirii. (Denis Diderot)

Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă prostie. (Solomon 15.2)

Luând în considerare starea actuală a programelor noastre, dezvoltarea software este clar magie neagră şi

nu poate fi numită ştiinţă inginerească. (Bill Clinton)

Matematica este o limbă şi o ştiinţă. (Lucian Blaga)

Matematica este regina ştiinţelor, iar aritmetica este regina matematicilor. (Carl Friedrich Gauss)

Matematica este ştiinţa operaţiilor abile cu concepte şi reguli inventate în acest scop. (Eugene Wigner)

Memoria este receptacolul şi teaca ştiinţei. (Michel de Montaigne)

Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge. (Psalmi 138.6)

Neştiinţa dă naştere întunericului, iar din pricina întunericului cădem în păcate pentru că ne este slăbită vede-

rea faţă de adevăr. Cunoştinţa este deci luminare; ea alungă neştiinţa şi ne dă puterea de a vedea

bine. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Neştiinţa noastră este infinit mai mare decât ştiinţa. (Isaac Newton)

Neştiinţa sufletului nu este bună iar cel ce umblă repede dă greş. (Solomon 19.2)

Nici religie fără ştiinţă, nici ştiinţă fără religie. (Albert Einstein)

Nicio ştiinţă nu este la fel de bine atestată ca religia Bibliei! (Isaac Newton)

Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa. (Grigore Moisil)

Nu este o coincidenţă că cei mai mari gânditori din toate timpurile au fost suflete profund religioase.

(Max Planck)

Nu poţi să dispreţuieşti ştiinţa fără să dispreţuieşti raţiunea; nu poţi dispreţui raţiunea fără a dispreţui pe om.

(Anatole France)

O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecăţile Lui şi cât

sunt de nepătrunse căile Lui! (Romani 11.33)

Ochii Domnului păzesc ştiinţa şi dărâmă cuvintele celui fără de lege. (Solomon 22.12)

Ocultarea cu bună ştiinţă sau din ignoranţă a acestei dimensiuni a creştinismului, duce la o diluare a

acestuia şi la transformarea sa dintr-un mod de viaţă, într-o simplă ideologie. 8.20

Omul cufundat în neştiinţă este mai nesimţitor decât pietrele. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, pe când inima celor nebuni propovăduieşte nebunia. (Solomon 12.23)

Păcatele tinereţilor mele şi ale neştiinţei mele nu le pomeni. După mila Ta pomeneşte-mă Tu, pentru

bunătatea Ta, Doamne. (Psalmi 24.7, 8)

Până când omul nu va duplica un fir de iarbă, natura poate râde în hohote la aşa numita lui cunoştinţă

ştiinţifică. (Thomas Alva Edison)

"Până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până

când veţi urî ştiinţa? Întoarceţi-vă iarăşi la mustrarea mea şi iată eu voi turna peste voi duhul meu

şi vă voi vesti cuvintele mele. (Solomon 1.22, 23)

Pe Acesta, fiind dat, după sfatul cel rânduit şi după ştiinţa cea dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi luat şi, piro-

nindu-L, prin mâinile celor fără de lege, L-aţi omorât, pe Care Dumnezeu L-a înviat, dezlegând durerile

morţii, întrucât nu era cu putinţă ca El să fie ţinut de ea. (Faptele Apostolilor 2.23, 24)

Pentru că ei au urât ştiinţa şi frica de Dumnezeu n-au ales-o, fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele şi cer-

cetarea mea au dispreţuit-o. (Solomon 1.29, 30)

Pentru oamenii credincioşi, Dumnezeu se află la început, pentru oamenii de ştiinţă - la capătul considera-

ţiilor lor. (Max Planck)

Pleacă urechea ta şi ascultă cuvintele celor iscusiţi şi inima ta îndreapt-o spre ştiinţa mea. (Solomon 22.17)

Preoţia este ştiinţa ştiinţelor şi arta artelor. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Prin înţelepciune se ridică o casă, prin bună chibzuială se întăreşte şi prin ştiinţă se umplu cămările ei de tot

felul de avuţie scumpă şi plăcută. (Solomon 24.3, 4)

Putem studia cât poftim, totuşi nu-L putem cunoaşte pe Domnul, câtă vreme nu vom vieţui după poruncile

Lui. Căci nu prin ştiinţă, ci prin Duhul Sfânt se face cunoscut Domnul. 1.1

Puţina ştiinţă duce la îndepărtarea de Dumnezeu. Multa ştiinţă duce la apropierea de Dumnezeu.

(Albert Einstein)

Puţina ştiinţă te îndepărtează de Dumnezeu. Mai multa ştiinţă te readuce la El. (Louis Pasteur)

Raţiunea este principiul ştiinţei. (W. Moede)

Religia şi ştiinţa naturii nu se exclud, cum cred sau se tem unii în ziua de astăzi, ci se întregesc şi se armoni-

zează împreună. (Max Planck)

Rugăciunea este lucrare nesfârşită, mai presus de orice artă sau ştiinţă. Prin rugăciune intrăm în legătură cu

Fiinţa Cea fără de început, sau altfel spus, însăşi viaţa lui Dumnezeu intră în noi prin acest canal. Ru-

găciunea este un act de înaltă înţelepciune, care întrece orice frumuseţe şi vrednicie. În rugăciune

aflăm sfânta încântare a duhului nostru…. (Arhimandritul Sofronie Saharov)

Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta, pătrunzând

cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă. (Solomon 1.5, 6)

Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă

încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. (I Corinteni 13.2)

Şi iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate şi pe cele din urmă şi pe cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus

peste mine mâna Ta. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge.