Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte



Yüklə 7,67 Mb.
səhifə107/156
tarix28.10.2017
ölçüsü7,67 Mb.
#17946
1   ...   103   104   105   106   107   108   109   110   ...   156

(Ecclesiasticul 27.12)

Cel ce umblă întru dreptate se teme de Domnul, iar cel ce umblă pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

(Solomon 14.2)

Cunoaşterea de sine este pe cât de temută, pe atât de necesară. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi

psiholog elveţian)

Dacă cezarul, sau împăratul am zice noi, te-ar înrudi cu el, şi te-ar ridica în rang, cine nu s-ar teme atunci

de persoana ta? Iar acum, când ai devenit fiul lui Dumnezeu, nu ai respect faţă de tine şi înalta ta valoare,

călcând-o în picioare prin nesăbuitele tale îndemnuri dobitoceşti şi prin atracţiile păcătoase? (Epictet)

Dar mă tem ca nu cumva, precum şarpele a amăgit pe Eva în viclenia lui, tot aşa să se abată şi gândurile

voastre de la curăţia şi nevinovăţia cea în Hristos. (II Corinteni 11.3)

Dar vei zice: Au fost tăiate ramurile, ca să fiu altoit eu. Bine! Din cauza necredinţei au fost tăiate, iar tu stai

prin credinţă. Nu te îngâmfa, ci temete; căci dacă Dumnezeu n-a cruţat ramurile fireşti, nici pe tine



nu te va cruţa. (Romani 11.19-21)

De dragul plăcerii, iubim patimile şi de teama durerii, fugim de virtute. (Sfântul Maxim Mărurisitorul)

Deci nu vă temeţi de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu

ajungă cunoscut. (Matei 10.26)

Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme de ce-mi va face mie omul. (Psalmi 117.6)

Domnul este întărirea celor ce se tem de El, aşezământul Lui îl va arăta lor. (Psalmi 24.15)

Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieţii mele; de

cine mă voi înfricoşa? (Psalmi 26.1, 2)

Era odată în ţinutul Uz un om pe care îl chema Iov şi acest om era fără prihană şi drept; se temea de Dum-

nezeu şi se ferea de ce este rău. (Iov 1.1)

Eşecul rareori te opreşte. Ceea ce te opreşte este teama de eşec. (Jack Lemmon)

Eu nu mă tem de Dumnezeu, ci de mine păcătosul, ca să nu-L supăr pe El. (Sfinţii Părinţi)

lucrul de care te temi şi frica va dispare. (David Joseph Schwartz)

Feriţi-vă de iubirea de argint şi îndestulaţi-vă cu cele ce aveţi, căci însuşi Dumnezeu a zis: "Nu te voi lăsa,

nici nu te voi părăsi". Pentru aceea, având bună îndrăzneală, să zicem: "Domnul este într-ajutorul meu;

nu mă voi teme! Ce-mi va face mie omul?". (Iacob 13.5, 6)

Fiecare ar trebui să se teamă de a muri până ce nu a făcut ceva care va trăi. (Proverb englezesc)



Fiindcă răutatea inimii este plină de temere, ca una ce se ştie vinovată şi mustrată ea de sine însăşi; ea îşi

vede mărită nenorocirea, căci spaima nu este altceva fără numai lepădarea oricărui ajutor care-ţi



vine de la dreapta judecată. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 17.10, 11)

Iar de va veni Timotei, vedeţi să fie fără teamă la voi, căci lucrează ca şi mine lucrul Domnului. Nimeni



deci să nu-l dispreţuiască; ci să-l petreceţi cu pace, ca să vină la mine; că îl aştept cu fraţii.

(II Timotei 16.10, 11)

Ironia te face temut, dar nu popular! (Tudor Vianu)

Ironia te face temut, dar nu puternic. (Tudor Vianu)

Îl tutuieşti pe diavol şi te temi de-o flacără? (Goethe)

În aşa fel că lanţurile mele, pentru Hristos, au ajuns cunoscute în tot pretoriul şi tuturor celorlalţi; şi cei mai

mulţi dintre fraţii întru Domnul, îmbărbătaţi prin lanţurile mele, au mai multă îndrăzneală să propovă-

duiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu. (Filipeni 1.13, 14)

În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce

se teme nu este desăvârşit în iubire. (I Ioan 4.18)

În sine, teama nu este ceva rău – este normală şi reprezintă baza mecanismului nostru de supravieţuire.

(Colin Turner)

La oameni adevărul să-l spui fără sfială. (Grigore Alexandrescu)



La omul cinstit, ca şi la câinele tăcut, nu vocea e de temut, ci tăcerea. (Aristotel)

Lepădarea ta de credinţă te va pedepsi şi răutatea ta te va mustra. Înţelege şi vezi cât e de rău şi de amar



de a părăsi pe Domnul Dumnezeul tău şi de a nu mai avea nici o teamă de Mine, zice Domnul

Dumnezeul puterilor. (Ieremia 2.19)

Mi-e teamă de greci chiar şi atunci când fac cadouri. (Virgiliu)

Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă decât relaţiile interumane. În lume va exista o

generaţie de idioţi. (Albert Einstein)

Năpăstuitul se teme neîncetat de rele şi mai mari. (Ovidiu)

Nu ai de ce să te temi de niciun lucru din viaţă. Acesta trebuie numai să fie înţeles. (Marie Curie)

Nu de moarte trebuie să ne temem, ci de pierderea sufletului, care este necunoştinţa de Dumnezeu.

(Sfântul Antonie cel Mare)

Nu fii înţelept în ochii tăi; teme-te de Dumnezeu şi fugi de rău; aceasta va fi sănătate pentru trupul tău şi o

înviorare pentru oasele tale. (Solomon 3.7, 8)

Nu te teme de perfecţiune, nu o vei atinge niciodată. (Salvador Dali)

Nu te teme niciodată de umbre. Ele arată doar că există lumină prin apropiere. (Gary Sinise)

Nu trebuie să vă temeţi de moarte; ea nu este decât un scurt popas. (Pitagora)

Oamenii se urăsc pentru că se tem, se tem pentru că nu se cunosc şi nu se cunosc pentru că nu comunică.

(Martin Luther King)

Părinte, care este întrebarea de care vă temeţi cel mai mult la Judecată? De ce ai legat când nu trebuia

să legi şi de ce ai dezlegat când nu trebuia să dezlegi? (Părintele Paisie Olaru, în ultimele clipe ale vieţii)



Părinte, care este întrebarea de care vă temeţi cel mai mult la Judecată? De ce n-ai lucrat tot ce ţi s-a

descoperit? (Părintele Arsenie Papacioc, în ultimele clipe ale vieţii)

Pentru a reuşi, dorinţa ta de a avea succes trebuie să fie mai puternică decât teama de a nu reuşi.

(Bill Cosby)

Pentru ce dracii se tem de tine? De când m-am făcut călugăr, mă nevoiesc ca să nu las mânia să se suie

până la gâtlejul meu. (Avva Isidor)

Prietenul credincios este leacul vieţii şi cei ce se tem de Domnul îl vor afla pe el. (Ecclesiasticul 6.16)

Prin credinţă, a părăsit Egiptul, fără să se teamă de urgia regelui, căci a rămas neclintit, ca cel care vede

pe Cel nevăzut. (Evrei 11.27)

Prin cutezanţă creşte curajul, prin şovăială – teama. (Publilius Syrus)



Religia şi ştiinţa naturii nu se exclud, cum cred sau se tem unii în ziua de astăzi, ci se întregesc şi se armoni-

zează împreună. (Max Planck)

Rodul umilinţei şi a temerii de Dumnezeu sunt: bogăţia, mărirea şi viaţa. (Solomon 22.4)

Să nu te temi prea mult de contradicţii. Te cam încurcă, e adevărat, dar sunt sănătoase.

(Roger Martin du Gard)

Se tem de moarte numai cei care nu cred în înviere. (Sfântul Ioan Gură de Aur)



Sfântul Vasile cel Mare îmbrăţişa pe cei leproşi, care erau găzduiţi în aşezămâtul creat de el, într-un

spital special pentru leproşi, fără să aibă teamălepra se va muta la el, adică se va îmbolnăvi

şi el de lepră. (Patriarhul Daniel)

Singurul lucru de care trebuie să ne temem este însăşi teama. (Franklin D. Roosevelt)

Singurul secret al existenţei tale este să nu-ţi fie teamă. Niciodată să nu-ţi fie teamă de ce vei deveni.

(Buddha)


Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecăţile Tale m-am temut. (Psalmi 118.120)

Sunt un om liber şi fac ce vreau, nu mă tem de oameni! (După 12 ani de temniţă, întrebat dacă se supune

orânduirii comuniste, părintele Iustin Pârvu a răspuns: Sunt un om liber şi fac ce vreau, nu mă tem de

oameni! Acest cuvânt l-a costat alţi 5 ani de temniţă grea.)



Temeţi-vă de Domnul toţi sfinţii Lui, că n-au lipsă cei ce se tem de El. (Psalmi 33.9)

Un frate a venit în chilie la Avva Pimen, zicându-i: Multe gânduri am şi mi-e teamă de ele. Bătrânul a

scos pe frate afară şi i-a spus: Întinde-ţi mâinile şi opreşte vânturile, poţi? - Nu. - Dar te laşi

dus de ele? - Nu. - La fel nici gândurile nu le poţi opri. Altceva este însă să le stai împotrivă.

Viaţa este minunată dacă nu te temi de ea. (Charlie Chaplin)

Zis-a Avva Antonie: Eu nu mă mai tem de Dumnezeu, ci Îl iubesc pe El, căci dragostea scoate afară frica.

Temelia/ Agonisindu-şi lor bună temelie în veacul viitor, ca să dobândească, cu adevărat, viaţa veşnică.

(II Timotei 6.19)

Asemenea este unui om care, zidindu-şi casă, a săpat, a adâncit şi i-a pus temelia pe piatră, şi venind

apele mari şi puhoiul izbind în casa aceea, n-a putut s-o clintească, fiindcă era bine clădită pe piatră.



(Luca 6.48)

Ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului



celui viu, stâlp şi temelie a adevărului. (I Timotei 3.15)

Că binecuvântarea tatălui întăreşte casele fiilor, iar blestemul mamei le dărâmă până în temelie.



(Ecclesiasticul 3.9)

Cumpătarea e baza virtuţilor. (Proverb latinesc)

Dar în necazul meu am chemat pe Domnul, Strigăt am înălţat către Dumnezeul meu Şi El mi-a auzit glasul

din locaşul Său Şi strigătul meu a ajuns la urechile Lui. Atunci s-a clătinat şi s-a cutremurat pământul,



Şi temeliile cerurilor s-au zguduit, pentru că Se mâniase Domnul! (II Regi 22.7, 8)

De certarea Ta, Doamne, de suflarea nărilor Tale, s-au arătat fundurile mării şi temeliile lumii s-au desco-



perit. (II Regi 22.16)

El zguduie pământul din temelia lui, aşa încât stâlpii lui se clatină. (Iov 9.6)

Iar zidul cetăţii avea douăsprezece pietre de temelie şi în ele douăsprezece nume, ale celor doisprezece

apostoli ai Mielului. (Apocalipsa 21.14)

Iluzia şi visul sunt temelia sufletului nostru. (Mihail Sadoveanu)



Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi cu cei credincioşi ea se formează o dată în sânul mamei.

Între oameni ea şi-a pus temelie veşnică şi seminţiei lor se încredinţează. (Ecclesiasticul 1.14)

Întâia temelie pentru ca omul să desluşească şi să deosebească adevărul este smerenia. (Sfântul Porfirie

Kafsokalivitul)

Modestia este fundaţia solidă a tuturor virtuţilor. (Confucius)

Omul e un mister, iar la temelia umanităţii stă mereu admirarea acestui mister. (Thomas Mann)

Optimismul este fundaţia curajului. (Nicholas Butler)

Precum trece furtuna, aşa piere şi cel fără de lege, iar dreptul este ca o temelie neclintită.

(Solomon 10.25)

Să facă ce e bine, să se înavuţească în fapte bune, să fie darnici, să fie cu inimă largă, agonisindu-şi lor bu-



temelie în veacul viitor, ca să dobândească, cu adevărat, viaţa veşnică. (II Timotei 6.18, 19)

Să punem smerenia ca temelie a faptelor noastre bune. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Să se întărească mâna Ta, să se înalţe dreapta Ta. Dreptatea şi judecata sunt temelia scaunului Tău.

(Psalmi 88.14)

Şi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: "Mâinile lui Zorobabel au pus temelia acestui templu şi



tot mâinile lui îl vor termina, şi tu vei şti că Domnul Savaot m-a trimis la voi. Căci cine a dispreţuit vre-

mea acestor începuturi mici? Ei se vor bucura văzând cumpăna zidarului în mâna lui Zorobabel. Iar

aceste şapte (candele) sunt ochii Domnului care cutreieră tot pământul". (Zaharia 4.8-10)

Şi am zis despre Cirus: "El este păstorul Meu, el va împlini toate voile Mele". Şi despre Ierusalim am zis:

"Să fie rezidit şi templul să fie ridicat din temelii!" (Isaia 44.28)

Şi deodată s-a făcut cutremur mare, încât s-au zguduit temeliile temniţei şi îndată s-au deschis toate uşile

şi legăturile tuturor s-au dezlegat. Şi deşteptându-se temnicerul şi văzând deschise uşile temniţei, sco-

ţând sabia, voia să se omoare, socotind că cei închişi au fugit. Iar Pavel a strigat cu glas mare, zicând:



Să nu-ţi faci nici un rău, că toţi suntem aici. (Faptele Apostolilor 16.26-28)

Şi nu s-a făcut întru nimic nici o abatere de la poruncile regelui, cele pentru preoţi şi pentru leviţi, şi nici de

la cele pentru vistierie. Aşa s-a săvârşit toată lucrarea lui Solomon din ziua punerii temeliei la templul

Domnului până la terminarea lui. (Paralipomena 8.15)

Ştim că cel mai bun lucru este cercetarea unită cu credinţa care, pe temelia credinţei, zideşte cunoaşterea

cea măreaţă a adevărului. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Ura este o temelie şubredă, iar faima clădită pe ea nu poate dăinui mult. (Hacob Paronian)



Zidiţi fiind pe temelia apostolilor şi a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind însuşi Iisus Hristos.

Întru El, orice zidire bine alcătuită creşte ca să ajungă un locaş sfânt în Domnul, în Care voi împreună

sunteţi zidiţi, spre a fi locaş al lui Dumnezeu în Duh. (Efeseni 2.20-22)

Temniţa/ Atunci a trimis Faraon să cheme pe Iosif. Şi scoţându-l îndată din temniţă, l-au tuns, i-au primenit hainele



şi a venit la Faraon. (Facerea 41.14)

Cea mai rea închisoare este o inimă închisă. (Papa Ioan-Paul-II)

Cel ce deschide o şcoală închide o temniţă. (Victor Hugo)

Dacă muncim numai pentru bunurile materiale, ne clădim singuri temniţa. (Antoine de Saint-Exupery)

Dar când Irod era să-l scoată afară, în noaptea aceea, Petru dormea între doi ostaşi, legat cu două lanţuri,

iar înaintea uşii paznicii păzeau temniţa. Şi iată un înger al Domnului a venit deodată, iar în cameră a

strălucit lumină. Şi lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deşteptat, zicând: Scoală-te degrabă! Şi lanţu-

rile i-au căzut de la mâini. (Faptele Apostolilor 12.6, 7)

De ce în închisori se află mai mulţi bărbaţi decât femei? Pentru că în Biserică se află mai multe femei decât

bărbaţi. (Mitropolitul Antonie Plămădeală)

Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau

însetat şi Ţi-am dat să bei? (Matei 25.36, 37)

Iar căpetenia temniţei a rânduit la ei pe Iosif să le slujească; şi au rămas ei câteva zile în temniţă.

(Facerea 40.4)

Iar ea a zis: "Samsoane; Filistenii vin asupra ta!" Şi deşteptându-se el din somnul său, a zis: "Voi face ca

mai înainte şi mă voi scăpa de ei". Dar nu ştia că Domnul Se depărtase de el. Atunci l-au luat fruntaşii

Filistenilor şi i-au scos ochii şi l-au dus la Gaza şi l-au legat cu două lanţuri de aramă şi râşnea în

temniţă. (Judecători 16.20, 21)

Iar el I-a zis: Doamne, cu Tine sunt gata să merg şi în temniţă şi la moarte. Iar Iisus i-a zis: Zic ţie, Petre,

nu va cânta astăzi cocoşul, până ce de trei ori te vei lepăda de Mine, că nu Mă cunoşti.

(Luca 22.33, 34)

Împacă-te cu pârâşul tău degrabă, până eşti cu el pe cale, ca nu cumva pârâşul să te dea judecătorului,

şi judecătorul slujitorului şi să fii aruncat în temniţă. (Matei 5.25)

Nu voi vinde pe Dumnezeul cel din tinereţile mele pentru o viaţă de încă puţine zile. Pentru aceste vorbe bă-

trânul Achepsima, care avea peste 80 de ani, a fost bătut crunt şi aruncat în temniţă, unde a murit după

trei ani de tortură. (Sfântul mucenic Achepsima, episcopul cetăţii Anisa, care a refuzat să se închine

idolilor)

Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice. (Esop)

Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău, Doamne. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-

mi vei răsplăti mie. (Psalmi 141.7)

Sunt un om liber şi fac ce vreau, nu mă tem de oameni! (După 12 ani de temniţă, întrebat dacă se supune

orânduirii comuniste, părintele Iustin Pârvu a răspuns: Sunt un om liber şi fac ce vreau, nu mă tem de

oameni! Acest cuvânt l-a costat alţi 5 ani de temniţă grea.)

Suntem creştini şi nu se cade nouă a veni la ospeţe păgâneşti. (Sfinţii Martiri Trofim şi Savatie, care au refu-

zat să participe la praznicul zeului Apolo. Sfântul Savatie a murit în urma torturii, iar Sfântul Trofim

a fost întemniţat, torturat şi ulterior decapitat.)

Şi deşteptându-se temnicerul şi văzând deschise uşile temniţei, scoţând sabia, voia să se omoare, soco-

tind că cei închişi au fugit. Iar Pavel a strigat cu glas mare, zicând: Să nu-ţi faci nici un rău, că toţi suntem

aici. Iar el, cerând lumină, s-a repezit înăuntru şi, tremurând de spaimă, a căzut înaintea lui Pavel şi a lui

Sila; şi scoţându-i afară (după ce pe ceilalţi i-a zăvorât la loc), le-a zis: Domnilor, ce trebuie să fac

ca să mă mântuiesc? (Faptele Apostolilor 16.27-30)

Şi luând stăpânul pe Iosif, l-a băgat în temniţă, unde erau închişi cei ce greşeau regelui. Şi a rămas el acolo

în temniţă. (Facerea 39.20)

Şi s-a sculat şi mulţimea împotriva lor. Şi judecătorii, rupându-le hainele, au poruncit să-i bată cu vergi. Şi,

după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniţă, poruncind temnicerului să-i păzească cu grijă.

(Faptele Apostolilor 16.22, 23)

Şi Saul pustiia Biserica, intrând prin case şi, târând pe bărbaţi şi pe femei, îi preda la temniţă.



(Faptele Apostolilor 8.3)

Şi sculându-se arhiereul şi toţi cei împreună cu el - cei din eresul saducheilor - s-au umplut de pizmă.

Şi au pus mâna pe apostoli şi i-au băgat în temniţa obştească. (Faptele Apostolilor 5.17, 18)

Templul, pe care l-a zidit regele Solomon Domnului era lung de şaizeci de coţi, lat de douăzeci şi înalt de treizeci.



(II Regi 6.2)

Templul/ Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit şi a adus înapoi arhiereilor şi bătrânilor cei

treizeci de arginţi, zicând: Am greşit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne priveşte pe noi? Tu vei

vedea. Şi el, aruncând arginţii în templu, a plecat şi, ducându-se, s-a spânzurat. (Matei 27.3-5)

Casele memoriale sunt templele unui popor. (Ana Blandiana)

Când preoţii au ieşit din locaşul sfânt, un nor a umplut templul Domnului. Şi n-au putut preoţii să stea la

slujbă, din pricina norului, căci slava Domnului umpluse templul Domnului. Atunci Solomon a zis:

"Domnul a spus că binevoieşte să locuiască în norul cel întunecos. Eu ţi-am zidit templul pentru



locuinţă, în care Tu să petreci în veci". (III Regi 8.10-13)

Când soarele s-a întunecat; iar catapeteasma templului s-a sfâşiat pe la mijloc. Şi Iisus, strigând cu glas ta-

re, a zis: Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul Meu. Şi acestea zicând, Şi-a dat duhul. Iar sutaşul,

văzând cele ce s-au făcut, a slăvit pe Dumnezeu, zicând: Cu adevărat, Omul Acesta drept a fost.



(Luca 23.45-47)

După ce regatul s-a întărit în mâinile lui Solomon, Solomon s-a înrudit cu Faraon, regele Egiptului, căci a

luat pentru el pe fiica lui Faraon şi a adus-o în cetatea lui David, până o terminat de zidit casa sa, tem-

plul dimprejurul Ierusalimului. Poporul tot mai aducea jertfe pe înălţimi, căci nu era încă zidit templul

numelui Domnului până în acel timp. (III Regi 3.1, 2)

Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârşi omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrâ-

nării păcătuieşte în însuşi trupul său. Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care

este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri? (I Corinteni 6.18, 19)

Ia seama la picioarele tale când te duci în templul Domnului. Dacă te apropii să asculţi este mai bine,

decât să aduci jertfa nebunilor, căci ei nu ştiu decât să facă rău. (Ecclesiasticul 4.17)

Iar Iisus, strigând iarăşi cu glas mare, Şi-a dat duhul. Şi iată, catapeteasma templului s-a sfâşiat în două de

sus până jos, şi pământul s-a cutremurat şi pietrele s-au despicat; mormintele s-au deschis şi

multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat. (Matei 27.50-52)



Iar templul se umplu de fum, din slava lui Dumnezeu şi din puterea Lui, şi nimeni nu putea să intre în

templu, până ce se vor sfârşi cele şapte urgii ale celor şapte îngeri. (Apocalipsa 15.8)

Iar trecătorii Îl huleau, clătinându-şi capetele, şi zicând: Tu, Cel ce dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti,

mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce! (Matei 27.39, 40)

Intrarea în templul înţelepciunii este o recunoaştere a propriei noastre ignoranţe. (Proverb hindus)

În ceasul acela, a zis Iisus mulţimilor: Ca la un tâlhar aţi ieşit cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În fie-

care zi şedeam în templu şi învăţam şi n-aţi pus mâna pe Mine. Dar toate acestea s-au făcut ca să se

împlinească Scripturile proorocilor. Atunci toţi ucenicii, lăsându-L, au fugit. (Matei 26.55, 56)

Pomeneşte-mă, Dumnezeul meu, pentru aceasta şi nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru templul



Dumnezeului meu şi pentru slujbele din el! (Neemia 13.14)

Primii creştini au înţeles că, pentru a deveni Templu al Duhului Sfânt, trebuie să se înalţe la Cer, acolo un-

de S-a înălţat şi Hristos. Ei au mai înţeles că această înălţare este condiţia însăşi a misiunii lor în lume, a

slujirii de către ei a lumii. Pentru că acolo – în cer – ei erau cufundaţi în viaţa cea nouă a Împărăţiei; şi

atunci când, după această <>, ei se reîntorceau în lume, feţele lor reflectau lumina,

<< bucuria şi pacea>> acelei Împărăţii, şi erau cu adevărat martori ai ei.

(Teologul Alexander Schmemann)

Şi a fost lepros regele Ozia până în ceasul morţii lui; după aceea el a trăit ascuns într-o casă osebit, fiind

oprit de a mai intra în templul Domnului. Iar îngrijirea peste casa regelui şi cârmuirea poporului ţării

a ţinut-o Iotam, fiul lui. (Paralipomena 26.21)

Şi a intrat Iisus în templu şi a alungat pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în templu şi a răsturnat mesele

schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei. (Matei 21.12)

Şi am zis despre Cirus: "El este păstorul Meu, el va împlini toate voile Mele". Şi despre Ierusalim am zis:

"Să fie rezidit şi templul să fie ridicat din temelii!" (Isaia 44.28)

Şi din îndemnul Duhului a venit la templu; şi când părinţii au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pen-

tru El după obiceiul Legii, el L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: Acum slo-



bozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o

înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel.

Yüklə 7,67 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   103   104   105   106   107   108   109   110   ...   156




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin