Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte



Yüklə 7,67 Mb.
səhifə95/156
tarix28.10.2017
ölçüsü7,67 Mb.
#17946
1   ...   91   92   93   94   95   96   97   98   ...   156

(Solomon 10.13)

Pentru batjocoritori sunt gata toiege; loviturile sunt pentru spinarea celor nebuni. (Solomon 19.29)

Prostia se zbate mereu să ajungă în primele rânduri pentru a fi observată; inteligenţa stă în spate pentru a

observa. (Regina Elisabeta a României)

Şi a luat Avraam unt, lapte şi viţelul cel gătit şi le-a pus înaintea Lor şi pe când Ei mâncau a stat şi el alături

de Ei sub copac. Şi l-au întrebat Oamenii aceia: -Unde este Sarra, femeia ta?" Iar el, răspunzând, a zis:

"Iată, în cort!" Zis-a Unul: "Iată, la anul pe vremea asta am să vin iar pe la tine şi Sarra, femeia ta, va a-

vea un fiu". Iar Sarra a auzit din uşa cortului, de la spatele lui. Avraam şi Sarra însă erau bătrâni, înain-

taţi în vârstă, şi Sarra nu mai era în stare să zămislească. Şi a râs Sarra în sine şi şi-a zis: "Să mai am eu



oare această mângâiere acum, când am îmbătrânit şi când e bătrân şi stăpânul meu?" Atunci a zis Dom-

nul către Avraam: "Pentru ce a râs Sarra în sine şi a zis: "Oare cu adevărat voi naşte, bătrână cum

sunt?" Este oare ceva cu neputinţă la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am să vin pe la tine şi Sa-

rra va avea un fiu!" Iar a tăgăduit, zicând: "N-am râs", căci se înspăimântase. Acela însă i-a zis: "Ba, ai

râs!" Apoi S-au sculat Oamenii aceia de acolo şi S-au îndreptat spre Sodoma şi Gomora şi s-a dus şi

Avraam cu Ei, ca să-I petreacă. (Facerea 8.8-16)

Şi iată o femeie cu scurgere de sânge de doisprezece ani, apropiindu-se de El pe la spate, s-a atins de



poala hainei Lui. Căci zicea în gândul ei: Numai să mă ating de haina Lui şi mă voi face sănătoasă;

iar Iisus, întorcându-Se şi văzând-o, i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Şi s-a tă-



măduit femeia din ceasul acela. (Matei 9.20-22)

Şi Moise a zis: "Arată-mi slava Ta! " Zis-a Domnul către Moise: "Eu voi trece pe dinaintea ta toată slava



Mea, voi rosti numele lui Iahve înaintea ta şi pe cel ce va fi de miluit îl voi milui şi cine va fi vrednic de în-

durare, de acela Mă voi îndura". Apoi a adăugat: "Faţa Mea însă nu vei putea s-o vezi, că nu poate ve-

dea omul faţa Mea şi să trăiască". Şi iarăşi a zis Domnul: "Iată aici la Mine un loc: şezi pe stânca aceasta;

când va trece slava Mea, te voi ascunde în scobitura stâncii şi voi pune mâna Mea peste tine până voi

trece; iar când voi ridica mâna Mea, tu vei vedea spatele Meu, iar faţa Mea nu o vei vedea!"

(Ieşirea 33.18-23)

Şi ridicându-şi Avraam ochii, a privit, şi iată la spate un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş. Şi ducân-

du-se, Avraam a luat berbecul şi l-a adus jertfă în locul lui Isaac, fiul său. (Facerea 22.13)

Şi, stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând, a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, şi cu părul

capului ei le ştergea. Şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir. (Luca 7.38)

Un duhovnic adevărat nu merge niciodată în faţa ucenicilor săi, ci în spatele lor. (Stareţul Emilian de la

mânăstirea athonită Simonospetra)

Spălarea/ Cei ce rabdă neagoniseala, necaz adevărat au cu trupul, dar odihnă cu sufletul. Căci precum hainele cele

vârtoase, călcându-se şi cu sila făcându-se se spală, aşa şi sufletul cel tare, prin sărăcia cea de bună

voie, mai mult se întăreşte. (Amma Singlitichia)

Dacă m-aş spăla cu zăpadă şi mi-aş curăţi mâinile cu leşie, atunci Tu tot m-ai cufunda în noroi, încât şi

veşmintele mele s-ar scârbi de mine. (Iov 9.30,31)

Fericiţi cei ce spală veşmintele lor ca să aibă stăpânire peste pomul vieţii şi prin porţi să intre în cetate!

(Apocalipsa 22.14)

Fiii mei, fiţi curajoşi, am pierdut tot ce-am avut în această lume, cel puţin să ne mântuim sufletul şi să ne

spălăm păcatele cu sângele nostru. (Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, decapitat împreună

cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache pentru că nu s-au lepădat de credinţa creştină.)



Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cu-

nosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. (Psalmi 50.3, 4)

Ostenit-am întru suspinul meu, spăla-voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele aşternutul meu voi

uda. (Psalmi 6.6)

S-a sculat de la Cină, S-a dezbrăcat de haine şi, luând un ştergar, S-a încins cu el. După aceea a turnat a-



pă în vasul de spălat şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era

încins. A venit deci la Simon Petru. Acesta I-a zis: Doamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele? A

răspuns Iisus şi i-a zis: Ceea ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar vei înţelege după aceasta. Petru I-a zis: Nu-



mi vei spăla picioarele în veac. Iisus i-a răspuns: Dacă nu te voi spăla, nu ai parte de Mine. Zis-a

Simon Petru Lui: Doamne, spală-mi nu numai picioarele mele, ci şi mâinile şi capul. Iisus i-a zis: Cel

ce a făcut baie n-are nevoie să-i fie spălate decât picioarele, căci este curat tot. Şi voi sunteţi curaţi,

însă nu toţi. (Ioan 13.4-10)

Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.



(Psalmi 50.8)

Şi văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau; căci fariseii şi

toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile până la cot, nu mănâncă, ţinând datina bătrânilor. (Marcu 7.2, 3)

Urăsc lunile noi şi sărbătorile voastre sunt pentru Mine o povară. Ajunge! Când ridicaţi mâinile voastre

către Mine, Eu Îmi întorc ochii aiurea, şi când înmulţiţi rugăciunile voastre, nu le ascult. Mâinile



voastre sunt pline de sânge; spălaţi-vă, curăţiţi-vă! (Isaia 1.14, 15)

Special/ Arta matematicii constă în găsirea acelui caz special, care conţine toţi germenii generalităţii. (David Hilbert)

În geometrie nu există drumuri speciale pentru regi. (Euclid)

Jurnalismul este popular, dar este popular, în special, ca ficţiune. Viaţa este o lume, şi viaţa văzută în ziare



este alta. (G. K. Chesterton)

Rugăciunea este o adresare specială către Dumnezeu. 7.2

Se cuvine ca atunci când ne aflăm în dureri să ne rugăm pentru întelegerea bolii noastre, pentru suportarea

cu răbdare şi pentru izbăvirea de ea dacă aşa este voia sfântă a lui Dumnezeu. Este bine, de asemenea,

să cerem şi altora să se roage pentru noi şi în special preoţilor, pentru că mult poate rugăciunea stărui-

toare a dreptului, aşa cum putem citi în Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacob.(Sfântul Ioan

de Kronstadt)

Sfântul Vasile cel Mare îmbrăţişa pe cei leproşi, care erau găzduiţi în aşezămâtul creat de el, într-un

spital special pentru leproşi, fără să aibă teamă că lepra se va muta la el, adică se va îmbolnăvi

şi el de lepră. (Patriarhul Daniel)

Toată lumea are talent, ceea ce este special e curajul de a-ţi urma talentul spre zonele întunecate în care

te poate duce. (Scriitoarea americană Erica Jong)

Spiritual/ Acela care preferă bunurile pământeşti în locul bunurilor spirituale, le va pierde şi pe unele şi pe altele.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Arta este contemplare. Este plăcerea minţii care caută în natură şi descrie spiritul de care Natura însăşi

este animată. (Auguste Rodin)

Ajunge zilei răutatea ei. Aici se înţelege prin răutate grija, munca şi necazurile, care se repetă zilnic fără în-

cetare, destul deci pentru o singură zi, aşa ca să nu mai adăugăm şi grija zilei de mâine, s-o încărcăm

prea mult încât să nu putem avea posibilitatea îndeletnicirii şi cu lucruri spirituale. Nu numai vicleşu-

gul este numit răutate, ci şi cele amintite mai sus (Teologul Teoclitos)

Atenţia umanităţii trebuie să treacă de la maşini şi lumea fizică la corpul şi spiritul omenesc, la acele pro-

cese fiziologice şi spirituale, fără de care Universul lui Newton şi Einstein nu ar exista.

(Alexis Carrel, medic chirurg şi biolog francez)

Biserica Ortodoxă este maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etni-

că a poporului, fiind păstrătoarea elementului latin, care a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod

atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise. (Mihai Eminescu)

Bucuria este starea de spirit normală a omului. Cu cât dezvoltarea intelectuală şi morală a omului este mai

ridicată, cu atât omul este mai liber şi viaţa îi dă mai multă satisfacţie. (Anton Pavlovici Cehov)

Cel mai bun caracter are momente de răutate şi cele mai mari genii, îngustimi de spirit.

(Arthur Schopenhauer)

Chopin este şi rămâne cel mai îndrăzneţ şi mândru spirit poetic al vremii…. (Robert Schumann)

Corpul este veşmânt viu şi, în acelaşi timp, şi instrumentul spiritului. (Prentice Mulford)

Credinţa creştină poartă în sine o concepţie de viaţă spirituală, morală, un egos creştin. 9.23

Cultura înseamnă lărgirea minţii şi a spiritului. (Jawaharlal Nehru)

Dacă centrăm viaţa noastră pe lucruri trecătoare şi limitate, ne limităm libertatea spirituală. Dacă ne unim

însă cu iubirea veşnică şi nelimitată a lui Dumnezeu, ajungem la libertatea de a iubi veşnic, pentru că sun-

tem iubiţi veşnic. Deci, lepădarea de sine înseamnă o trăire în iubirea lui Dumnezeu, care apoi trebuie

arătată în iubire milostivă, în iubire smerită, generoasă faţă de familie, faţă de semenii noştri, faţă de oa-

menii, mai ales, care au nevoie de iubirea şi ajutorul nostru. (Patriarhul Daniel)

Dezordinile spirituale se traduc inevitabil în suflet şi trup prin tulburări patologice. 4.12

Din confruntările cu crucea apar atâtea comportamente ce indică o spiritualitate tulbure, de-a dreptul

nesănătosă. Se poate crede că omul este obligat, pentru a atinge sfinţenia, să aleagă în viaţă calea

cea mai marcată de cruce. Se poate crede că putem să fim mai dom al lui Hristos căutând suferinţa,

dar astfel cădem în orgoliu spiritual. … (Teologul catolic Marko Rupnik)

Dragostea trebuie să se desfăşoare în tăcere, ca să se audă zâmbetul spiritului. (Petre Pandrea)

Duhovnicul îi pregăteşte pe fiii săi spirituali pentru întâlnirea cu Domnul Hristos Euharistic, şi-i pregăteşte,

determinându-i la o sinceră şi eficientă pocăinţă. (Părintele Andrei Scrima)

Etapele vieţii spirituale (Virtutea, Contemplarea, Rugăciunea curată). 6.16

Eu nu mă aflu în mine însumi. Eu îmi sunt străin şi trăiesc la periferia mea spirituală. 1.1

Fără credinţă nu există virtute, nu există viaţă spirituală. 7.15

Fericirea reprezintă trecerea spiritului la o stare mai perfectă. Durerea, dimpotrivă, este trecerea la o

stare inferioară. (Baruch Spinoza)

Fiind mereu activă, intuiţia are acces la banca de date a spiritului universal. (Colin Turner)

Frumuseţea fizică este incompletă dacă nu este animată de frumuseţe spirituală. (Victor Hugo)

Geometria va atrage sufletul spre adevăr şi va crea spiritul filosofiei. (Platon)

Iadul spiritual 6.15

Infinitul! Nicio altă întrebare nu a mişcat vreodată atât de profund spiritul uman. (David Hilbert)

Inima spirituală, centrul fiinţial al omului. 2.1

Inima spirituală, centrul în care converg toate puterile sufleteşti. 3.1

Intuiţia este o aptitudine spirituală şi nu explică, ci doar indică calea. (Florence Scovel Shinn)

În timp ce lumea secularizată de azi nu se mai roagă lui Dumnezeu, ci este dominată de un spirit de nemul-

ţumire, euharistia bisericii, ca taină a recunoştinţei faţă de Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul lumii, ne

oferă pace sfântă şi bucurie profundă, izvorâte din rugăciune smerită şi fierbinte. Din păcate, omul se-

cularizat a pierdut pacea şi bucuria sufletului, tocmai pentru că a pierdut practica rugăciunii, ca respi-

raţie a sufletului în prezenţa harică a iubirii milostive a lui Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)

Măreţia omului este reală, atunci când el îşi cunoaşte limitele. Cel care rezistă tendinţelor de mărire, acela

este corect situat în existenţă şi stăpân pe însuşirile sale spirituale. Fericit este cel care nu se evaluează

pe sine în săvârşirea faptelor sale bune, sau cel care nu se socoteşte pe sine a fi lucrat ceva demn de lau-

dă. Aceasta este adevărata smerenie; orgoliul, în schimb, pretinde recunoaşterea meritelor, a reuşitelor,

ca fiind proprii, fără a le atribui ajutorului dat de Dumnezeu. “Sunt smerit, dar vreau să se ştie!”, sună un

cuvânt care revendică dobândirea unei virtuţi întotdeauna discrete, niciodată atinsă, atunci când

proclami că o deţii. (Blaise Pascal)

Mândria, boală spirituală. 11.8

Mintea, o parte a inimii spirituale (ochiul inimii spirituale). 2.1

Muzica este o putere spirituală în stare să lege toţi oamenii între ei. (George Enescu)

Nefericită condiţie a oamenilor! Spiritul de-abia a ajuns la maturitate, şi trupul începe să slăbească.

(Denis Diderot)

Nimic nu te fereşte mai bine de plictiseală, care este flagelul vieţii omeneşti, decât bogăţia spirituală.

(Arthur Schopenhauer)

O falsă ordine a valorilor înseamnă o demonizare subtilă, cu consecinţe grave în plan spiritual. 1.5

Oamenii au înălţat răutatea, spiritul de răzbunare la rang de sentiment legitim, de justiţie, iar propria lor

mârşăvie o atribuie lui Dumnezeu. (Lev Tolstoi)

Omul este patru în unu: spiritul şi sufletul, lumina şi corpul. (Eliphas Levi)

Omul este punctul de întâlnire al spiritului cu materia. 7.4

Omul este spirit. Ce este însă spiritul? Spiritul este sinele. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Omul, coroana Creaţiei, punctul de întâlnire al spiritului cu materia. 7.4

Omul, persoană văzută şi nevăzută în acelaşi timp (trup şi spirit). 6.3

Oprirea atenţiei asupra lucrurilor terestre ar limita spiritul uman. (Stephen Hawking)

Păcatul este boala sufletului, patima este cancerul vieţii spirituale. (Părintele Ioan Teşu)

Poezia este cea mai antică artă a spiritului omenesc. (Grigore Alexandrescu)

Precum soarele nostru dă lumină ochilor noştri trupeşti, lumina cea prin duhul se sălăşluieşte ca o rază



spirituală în cele din înăuntru şi ia loc în inimă. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

Raiul este bucuria comuniunii de iubire a oamenilor cu Dumnezeu şi cu semenii lor, iar iadul este suferinţa

neîmplinirii sau durerea vidului spiritual din sufletul omului, pentru că nu a răspuns iubirii

milostive a lui Dumnezeu cât timp a trăit pe pământ. (Patriarhul Daniel)

Rugăciunea utilizează gândurile, puterea mentală şi inteligenţa creatoare de care dispunem împreună cu

Inteligenţa Infinită a Spiritului Suprem. (Herbert Harris)

Rugăciunea, o stare de spirit. 10.15

Scopul postului - uşurarea inimii, ca să se poată deschide către realităţile spirituale. 10.12

Simplitatea spiritului este lucrul cel mai mare şi mai greu de dobândit; pentru a fi simplu trebuie să fi

trecut prin mari experienţe. (Krishnamurti, filosof indian)

Singurătatea este soarta spiritelor superioare. (Arthur Schopenhauer)

Somnul lung, lenevirea spiritului. 9.18



Spiritualitatea este poezia fiinţei, ritmul vieţii care se desfăşoară în fiecare persoană, în fiecare relaţie,

în fiecare comunitate. (Paul Ferrini)



Spiritul este adevărata fiinţă. (Cicero)

Spiritul omenesc îşi trece timpul cu dorinţa şi cu speranţa. (Oxenstierna)

Stări de spirit, asta trebuie dat altora; nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături. (Constantin Noica)

Structura spirituală a omului. 2.1

Suferinţa e o criză din care trebuie să ieşi cât mai rapid, adâcimile ei ne rătăcesc spiritul. (Marin Preda)

Ştiinţa nu este doar compatibilă cu spiritualitatea; ea este sursa profundă a spiritualităţii. (Carl Sagan)

Tinereţea nu e o perioadă oarecare din viaţa omului, ci este o stare de spirit. (Mateo Aleman)

Toate problemele din lume – exploatarea copiilor, corupţia – sunt simptome ale unei maladii spirituale:

lipsa de comunicare. (Tenzin Gyatso)

Un alt criteriu al spiritualităţii autentice este înţeleapta raportare a omului la cruce. E vorba desigur de

crucea ca atitudine existenţială în faţa necazului şi a suferinţei. Viaţa spirituală include înţelegerea



spirituală a crucii, care inevitabil e întâlnită în viaţă. Să ai un raport echilibrat cu crucea e

într-adevăr o artă spirituală. (Teologul catolic Marko Rupnik)

Un om de spirit ar fi adeseori foarte încurcat lipsit de tovărăşia proştilor. (La Rochefoucauld)

Viaţa spirituală este viaţa în Duhul Sfânt. (Sfinţii Părinţi)

Vom putea goni din noi patima ucigătoare numai dacă, susţinuţi de speranţa celor viitoare şi de contem-

plarea fericirii făgăduite, vom păstra mintea noastră stăpânită de o necontenită meditaţie spirituală.

(Sfântul Ioan Casian)

Sporul/ Că unde este multă înţelepciune este şi multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa.

(Ecclesiastul 1.18)

Căci dacă aceste lucruri sunt în voi şi tot sporesc, ele nu vă vor lăsa nici trândavi, nici fără roade

în cunoaşterea Domnului nostru Iisus Hristos. (II Petru 1.8)

Cei care au ajuns la această treaptă a postului (a patra), pot stăpâni cu uşurinţă trupul şi gândurile,



şi pot spori mult pe calea rugăciunii. 11.11

Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui. Începutul

înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt. (Solomon 9.9, 10)

Inima celui înţelept dă înţelepciune gurii lui şi pe buzele sale sporeşte ştiinţa. (Solomon 16.23)

Inteligenţa sporeşte facultatea de a suferi, atingând la om cel mai înalt grad. (Arthur Schopenhauer)

Ispitele ne trezesc din nepăsare, ne smeresc, ne sporesc virtutea, aşa cum copacul scuturat de vânt îşi înfige

rădăcinile mai adânc în pământ. Ispitele ne măresc dragostea de Dumnezeu, ne ajută să ne ispăşim

păcatele chiar din viaţa de acum. Ispitele sporesc fericirea noastră veşnică, aşa cum prin cioplire şi

lustruire piatra nestemată capătă mai multă strălucire. (Sfinţii Părinţi)

Iubitule, mă rog să ai spor în toate şi să mergi bine cu sănătatea, precum bine mergi cu sufletul.



(III Ioan 1.2)

În orice zi Te voi chema, degrabă mă auzi! Sporeşte în sufletul meu puterea. (Psalmi 137.3)



Nu fi nesăţios în nici o desfătare, şi nu te apleca la mâncăruri multe. Că în mâncărurile cele multe va fi

durere şi nesaţiul va veni până la îngreţoşare. Pentru nesaţ mulţi au pierit; iar cel înfrânat îşi va spori

viaţa. [Înţelepciunea lui Isus Sirah (Ecclesiasticul 37.32-34)]

Numai binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, iar truda zadarnică nu aduce spor. (Solomon 10.22)

Oamenii sunt ca vinul: timpul îi acreşte pe cei răi, dar sporeşte calitatea celor buni. (Cicero)

Odihna sufletelor n-o găsiţi în nimic altceva decât în sporul duhovnicesc şi în desăvârşirea voastră, ca şi în

împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)

Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta, pătrunzând

cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă.

(Solomon 1.5, 6)

Supune-te Domnului şi roagă-L pe El; nu râvni după cel ce sporeşte în calea sa, după omul care face

nelegiuirea. (Psalmi 36.7)

Tu înnoieşti duşmănia Ta împotriva mea. Tu sporeşti mânia Ta asupră-mi ca nişte oştiri primenite care se

luptă cu mine. (Iov 10.17)

Uitaţi-vă la mine şi miraţi-vă foarte şi puneţi mâna la gură. Căci, când mă gândesc, mă apucă groaza şi toată

carnea de pe mine tremură. Pentru ce ticăloşii au viaţă, ajung la adânci bătrâneţe şi sporesc în putere?

Urmaşii lor se ridică voinici în faţa lor şi odraslele lor dăinuiesc sub ochii lor. (Iov 21.5-8)

Un om tare, când este lovit, îşi sporeşte puterea. (Seneca)

Zis-a un bătrân: Sufletul sporeşte în priveghere, în rugăciune, în post şi în tăcere liniştită; şi mai ales de

toate în smerenie, căci aceasta este sporirea cea adevărată a sufletului, ca în tot

ceasul să fii smerit, şi tuturor plecat, zicând în sine că tot omul este mai vrednic şi

mai bun decât tine. Fără smerenie nu e nicio nădejde în mântuire.

Spovedania 8.17

Sprijinul/ Căci pentru numele lui Hristos au plecat la drum, fără să ia nimic de la neamuri. Noi, deci, datori suntem să

sprijinim pe unii ca aceştia, ca să fim împreună-lucrători pentru adevăr. (III Ioan 1.7, 8)

Cei care nu se amăgesc cu vorbe deşarte vor trebui să se întoarcă la Evanghelie şi, sprijiniţi pe experienţa



vieţii, să mărturisească cinstit rolul ei unic în dezvoltarea societăţii omeneşti. (William James,

fiziolog, psiholog şi unul dintre cei mai vestiţi pedagogi de peste ocean)

Cel ce locuieşte în ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălăşlui. Va zice

Domnului: "Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul".



Yüklə 7,67 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   91   92   93   94   95   96   97   98   ...   156




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin