Partea îNTÎi a raportului: documentul general de bază chișINĂU 2015 cuprins

Sursa: BNS

5. Datele cu privire la situaţia populaţiei după religie, limbă, naţionalitate sunt prezentate în baza recensământului din 2004 și astfel, conform indicelui confesional, marea majoritate a populaţiei (93%) este creştin-ortodoxă. Cu referire la naţionalitate, majoritatea populaţiei o constituie moldovenii (76,5%), ruşii (11,3%) și ucrainenii (5,5%).

6. Analizând dinamica speranței de viață la naștere din 2009 până în 2014, observăm o tendință clară de majorare a speranței de viață, atît la femei, cît și la bărbați. Astfel, speranța de viață a crescut cu 2,6 ani în mediul urban și cu 1,8 ani în cel rural (tabelul nr. 2).

Tabelul nr. 2. Reproducerea populaţiei. Speranţa de viaţă

Indicatori	2009	2010	2011	2012	2013	2014
Numărul născuţilor-vii	40803	40474	39182	39435	37871	38616
Rata natalităţii (la 1000 locuitori), ‰
Total	11,4	11,4	11,0	11,1	10,6	10,9
urban	10,1	10,2	9,8	10,0	9,3	9,3
rural	12,4	12,2	11,8	11,9	11,6	12,0
Rata fertilităţii totale	1,33	1,31	1,27	1,28	1,24	1,28
urban	1,05	1,06	1,01	1,03	0,98	1,00
rural	1,58	1,53	1,48	1,48	1,45	1,50
Speranţa de viaţă la naştere (ani)	69,3	69,1	70,9	71,1	71,9	71,5
urban	71,5	72,0	73,2	73,5	74,0	74,1
rural	68,0	67,4	69,5	69,6	70,5	69,8
bărbaţi	65,3	65,0	66,8	67,2	68,1	67,5
femei	73,4	73,4	74,9	75,0	75,6	75,4
Numărul copiilor născuţi în afară de căsătoriei, inclusiv:	9351	9063	8470	8847	8316	8233
mediul urban	2853	2719	2536	2718	2493	2368
mediul rural	6498	6344	5934	6129	5823	5865
în % faţă de numărul total al născuţilor - total, inclusiv:	22,9	22,4	21,6	22,4	22,0	21,3
mediul urban	19,1	18,0	17,4	18,3	17,8	16,8
mediul rural	25,1	25,0	24,1	25,0	24,4	23,9

Sursa: BNS

7. Durata medie a vieţii în Republica Moldova în anul 2014 a constituit 71,5 ani, inclusiv la bărbaţi – 67,5 şi la femei – 75,4 ani. În acest an s-a înregistrat o majorare a numărului decedaţilor comparativ cu anul 2013, rata mortalităţii constituind 11,1 decedaţi la 1000 locuitori. Rata mortalităţii infantile de asemenea a fost în creştere, fiind 9,6 decedaţi în vîrstă sub un an la 1000 născuţi-vii. Prin urmare, indicatorul speranţa de viaţă la naştere a scăzut comparativ cu anul precedent cu 0,4 ani, în mare măsură datorită creşterii mortalităţii bărbaţilor din mediul rural (cu 0,95 ani).

8. Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii cu 7,9 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, în anul 2014, durata medie a vieţii a locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a celor din mediul rural, respectiv cu cîte 4,5 ani pentru bărbaţi şi 3,5 ani pentru femei.

9. Scăderea natalităţii şi emigrarea a diminuat numărul populaţiei tinere şi, în mod automat, a crescut ponderea populaţiei în etate, mărind gradul de îmbătrânire demografică. În anul 2014 ponderea persoanelor în vîrstă de 60 ani și peste a constituit 16,2% (2009 – 14%). Astfel, în 2014 coeficientul îmbătrânirii populaţiei constituie 16,2%, procesul de îmbătrânire fiind mai accentuat în localităţile rurale, unde ponderea persoanelor în etate de 60 ani şi peste este de 16,4%, faţă de 15,9% în mediul urban. Printre persoanele în vârstă de 60 ani şi peste prevalează femeile, cu ponderea de 18,8%, ponderea bărbaţilor constituind 13,4%. Din acest considerent grija pentru destinul populaţiei va trebui diferenţiată pe diferite categorii de vârstă şi va necesita accentuare mai profundă pentru persoanele în etate, în scopul garantării unei îmbătrâniri active şi în siguranţă.

10. Îmbătrânirea este o tendinţă structurală demografică cu potenţiale consecinţe sociale şi economice dramatice, atât pentru bugetele de stat, cât şi pentru populaţie. Pensiile şi serviciile de sănătate sunt, în mod evident, cele mai afectate domenii. Dezechilibrul de gen în unul din segmentele cele mai vulnerabile al populaţiei, cum sunt persoanele cu vârsta înaintată, va solicita efort pentru specializarea mai mult feminină a serviciilor sociale, medicale şi psihosociale.

11. Evoluţia proceselor demografice din anul 2009 denotă o diminuare a scăderii naturale a populaţiei (de la 1,3 mii în anul 2009 la 0,9 mii persoane în anul 2014) şi o diminuare a ratei de fertilitate, de la 1,33 în 2009 la 1,28 în 2014 (tabelul nr. 2).

12. În anul 2014 numărul născuţilor vii a fost de 38616 copiii, mai mare cu 745 copii faţă de anul 2013 şi cu 2187 copii mai mic faţă de anul 2009. Rata natalităţii în 2014 a fost de 10,9, iar în anul 2009 constituia 11,4 născuţi vii la 1000 de locuitori (tabelul nr. 2). Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decât în localităţile urbane, în anul 2014 fiind de 12% în mediul rural față de 9,3% în mediul urban şi, respectiv, 12,4% în localităţile rurale faţă de 10,1% în mediul urban în anul 2009 (tabelul nr. 2).

13. În perioada de raportare se conturează o tendință pozitivă de micșorare a numărului copiilor născuți înafara căsătoriei, cu prevalență în mediul rural (tabelul 2). Totuși, menționăm că legislația Republicii Moldova nu stabilește statutul de mamă singură. Protecția socială tuturor familiilor cu copii este bazată pe principiul echității sociale, nu este bazată pe categorii de populație, ci pe evaluarea veniturilor gospodăriilor casnice.

14. Indicatorul mortalităţii generale din Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani are tendinţă de micșorare: de la 11,8 cazuri (2009) până la 11,1 cazuri (2014) la 1000 de locuitori (tabelul nr. 3).

Tabelul 3. Ratele mişcării naturale a populaţiei (la 1000 locuitori, în ansamblu pe republică)

Indicatori	2009	2010	2011	2012	2013	2014
Născuţii – vii	11,4	11,4	11,0	11,1	10,6	10,9
Decedaţi	11,8	12,3	11,0	11,1	10,7	11,1
Rata sporului natural (la 1000 locuitori), ‰
Total	-0,4	-0,9	0,0	0	-0,1	-0,2
urban	1,1	1,1	1,4	1,4	0,9	0,6
rural	-1,4	-2,3	-1,1	-1,1	-0,8	-0,9

Sursa: BNS

15. Constatăm că rata nupțialității este în scădere. Astfel, dacă în anul 2009 aceasta era de 7,5% la 1000 locuitori, în 2014 aceasta constituia 7,2%, scăderea fiind atestată atît în mediul urban cît și cel rural. Totodată, stabilim o micșorare nesemnificativă a ratei divorțialității de la 3,3% în 2009 la 3,1% în 2014. Remarcăm că dacă în mediul urban rata divorțialității este în scădere de la 7% în 2009 la 5,2% în 2014, atunci în mediul rural se atestă o creștere dublă: de la 0,8% în 2009 la 1,6% în anul 2014 (tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 4. Starea familială: căsătorii, divorţuri

Indicatori	2009	2010	2011	2012	2013	2014
Rata nupţialităţii (la 1000 locuitori), ‰	7,5	7,4	7,3	6,8	6,9	7,2
mediul urban	9,1	8,9	8,9	8,3	8,4	8,9
mediul rural	6,4	6,4	6,1	5,8	5,8	6,0
Rata divorţialităţii (la 1000 locuitori), ‰	3,3	3,2	3,1	3,0	3,0	3,1
mediul urban	7,0	6,9	5,8	5,2	5,1	5,2
mediul rural	0,8	0,6	1,2	1,4	1,5	1,6
Structura divorţurilor conform duratei căsătoriei, % din total
pînă la 1 an	3,6	3,0	2,9	2,9	2,8	2,9
1 – 4 ani	27,4	28,6	27,5	27,8	25,4	23,3
5 – 9 ani	20,9	21,6	23,7	24,7	26,5	26,2
10 – 14 ani	14,9	13,7	13,6	12,6	12,9	13,4
15 – 19 ani	13,8	13,3	12,4	11,5	10,8	10,6
20 şi peste	19,5	19,8	19,8	20,6	21,6	23,6

Sursa: BNS

16. În perioada anilor 2009–2014 numărul mediu de persoane în gospodărie a scăzut de la 2,6 pensoane pînă la 2,4. In 2014 gospodăriile monoparentale reprezintă 2% din total gospodării faţă de 2,3% în anul 2009. Din gospodăriile monoparentale 94 la sută sînd conduse de femei (87,6% în 2009). – a se vedea tabelul nr. 5

Tabelul nr. 5

Indicatori	2009	2010	2011	2012	2013	2014
Numărul mediu de persoane în gospodărie	2,6	2,6	2,6	2,5	2,4	2,4
Gospodăriile monoparentale, %	2,3	2,0	2,0	2,1	1,8	2,0
din care conduse de femei, %	87,6	89,1	94,0	92,3	87,7	94,0