Exprimând curenții în functie de tensiuni: Exprimând curenții în functie de tensiuni:
de unde se deduce, tinând seama că Qa = Qc : de unde se deduce, tinând seama că Qa = Qc :
Valoarea efectivă se notează totdeauna cu literă mare a simbolului semnalului respectiv. Astfel, valorile efective ale curentului, tensiunii, tensiunii electromotoare se notează corespunzator: I, U, E. Valoarea efectivă se notează totdeauna cu literă mare a simbolului semnalului respectiv. Astfel, valorile efective ale curentului, tensiunii, tensiunii electromotoare se notează corespunzator: I, U, E.Relatia (1.12) este valabilă în cazul semnalelor periodice indiferent de formă (este valabila si pentru semnale periodice nesinusoidale). În cazul particular al semnalelor sinusoidale se găsește că valoarea efectivă este legată de amplitudinea semnalului respectiv printr-o simplă relație.
Astfel, considerând valoarea efectivă a curentului sinusoidal i(t ) = Im sinωt , se deduce: Astfel, considerând valoarea efectivă a curentului sinusoidal i(t ) = Im sinωt , se deduce:
În mod analog, valorile efective ale tensiunii sau tensiunii electromotoare se pot exprima prin relațiile: În mod analog, valorile efective ale tensiunii sau tensiunii electromotoare se pot exprima prin relațiile:
Raportul dintre valoarea de vârf (maximă) şi valoarea efectivă a unei mărimi (semnal) electrice se numeşte factor de vârf: Raportul dintre valoarea de vârf (maximă) şi valoarea efectivă a unei mărimi (semnal) electrice se numeşte factor de vârf: Kv=Xmax/Xef (1.15)Mărimea pulsatorie: este acea mărime periodică a cărei valoare instantanee nu-şi schimbă semnul (Fig.1.9).
Forma de variație sinusoidală a semnalelor, are o importanță specială în lumea reală. Există tensiuni electrice sinusoidale, oscilații mecanice sinusoidale, oscilații acustice sinusoidale, e.t.c. Undele care se propagă în diverse medii (solide, lichide, gazoase) sunt tot variații sinusoidale. Forma de variație sinusoidală a semnalelor, are o importanță specială în lumea reală. Există tensiuni electrice sinusoidale, oscilații mecanice sinusoidale, oscilații acustice sinusoidale, e.t.c. Undele care se propagă în diverse medii (solide, lichide, gazoase) sunt tot variații sinusoidale.
În general, prin noțiunea de semnal se înțelege o entitate purtătoare de informație. Cu cât semnalul este mai imprevizibil, cu atât mai mare este cantitatea de informație conținută. În general, prin noțiunea de semnal se înțelege o entitate purtătoare de informație. Cu cât semnalul este mai imprevizibil, cu atât mai mare este cantitatea de informație conținută. Un semnal sinusoidal conține extrem de puține informații: amplitudine, frecvență și eventual defazajul față de o fază de referință.Ca urmare, mărimea sinusoidală este o mărime alternativă dată de relaţia: x(t)=Xmsin(t +) (1.8)
unde: unde: x(t) – valoarea momentană (instantanee);Xm – valoarea maximă (de vârf) sau amplitudinea;(t + )– fază, care are dimensiunea unui unghi (se măsoară în radiani); - faza iniţială;=2f – pulsaţia, care se măsoară în radiani/secundă. În domeniul mecanic, această mărime se numește viteză unghiulară ;f = 1/T – frecvenţa, în Hz, reprezintă numărul de perioade (de cicluri) într-o secundă;T = 2/ - perioada, în secunde, este intervalul de timp după care mărimea trece prin aceleași valoari, în același sens.
O tensiune u(t)=Umaxsint, poate fi reprezentată în timp sau în fază O tensiune u(t)=Umaxsint, poate fi reprezentată în timp sau în fază
Lucrurile încep să se complice atunci când trebuie să comparăm două sau mai multe forme de undă alternative ce sunt defazate între ele. Prin această „defazare” se înţelege faptul că formele de undă nu sunt sincronizate, valorile lor de vârf şi punctele de intersecţie cu axa orizontală nu sunt identice în timp. Figura de mai jos ilustrează acest lucru. Cele două unde de mai jos (A şi B) au aceeaşi amplitudine şi frecvenţă, dar sunt defazate între ele. Lucrurile încep să se complice atunci când trebuie să comparăm două sau mai multe forme de undă alternative ce sunt defazate între ele. Prin această „defazare” se înţelege faptul că formele de undă nu sunt sincronizate, valorile lor de vârf şi punctele de intersecţie cu axa orizontală nu sunt identice în timp. Figura de mai jos ilustrează acest lucru. Cele două unde de mai jos (A şi B) au aceeaşi amplitudine şi frecvenţă, dar sunt defazate între ele.
Legat de definiția fazei, trebuie precizat că noțiunea de defazaj apare și trebuie folosită doar atunci când se compară între ele două semnale de aceiași frecvență. Astfel, prin definiție, defazajul este diferența fazelor a două semnale sinusoidale de aceeași frecvență. |
