Planul de management

2.3.4.2 Plante superioare

Lista altor specii din grupa Plante superioare
Nu este cazul

2.3.4.3 Nevertebrate

Lista altor specii din grupa Nevertebrate

Tabelul

Nr. Crt.	Cod specie	Denumire ştiinţifică	Denumire populară	Observaţii
1	134	Euphydryas aurinia		Identificată pe platoul situat deasupra localităţii Muntele Săcelului. biolog Oana Iftime

Lista altor specii din grupa nevertebrate

2.3.4.4 Ihtiofaună

Lista altor specii din grupa Ihtiofaună

Tabelul

Nr. Crt.	Cod specie	Denumire ştiinţifică	Denumire populară	Observaţii
1	443	Barbus meridionalis	Mreană vânătă	Identificat în râul Iara. Imecs István
2	497	Eudontomyzon danfordi	Chişcar	Este un ciclostom răpitor ca adult; larva se hrăneşte cu detritus. Fără importanţă economică. Identificată în râurile Iara şi Şoimu. Imecs István

Lista altor specii din grupa ihtiofaună

2.3.4.5 Herpetofaună

Lista altor specii din grupa Herpetofaună

Nu este cazul

2.3.4.6 Avifaună

Lista altor specii din grupa Avifaună

Nu este cazul

2.3.4.7 Mamifere

Lista altor specii din grupa Mamifere

Nu este cazul

2.4 Informaţii socio-economice şi culturale

2.4.1 Comunităţile locale şi factorii interesaţi

A. Comunităţi locale

Harta unităţilor administrativ teritoriale

Harta 21 – Unităţilor administrative teritoriale (se regăsește în Anexa nr.1 – Valea Ierii)

Lista unităţilor administrativ-teritoriale

Tabelul

Judeţ	UAT	Procent din UAT	Procent din ANP
Cluj	Valea Ierii	33,30	79,80
Cluj	Băişoara	11,70	20,20

Lista unităţilor administrativ-teritoriale

Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale

Conform “Dicţionarului istoric al localităţilor din Transilvania” aşezarea de la Valea Ierii a fost atestată documentar în anul 1840, fiind menţionată în documentele oficiale ca un cătun al satului Hăşdate. Acesta din urmă era, în 1456, una dintre posesiunile cetăţii Lita, ale cărei ruine se mai păstrează şi astăzi la doar 9 km depărtare de Valea Ierii. Printre primii locuitori ai satului au fost trădătorii lui Horea (unul dintre conducătorii Răscoalei Ţărăneşti de la 1784) care au fugit împreună cu familile lor din Mătişeşti (Alba). În mod similar s-a format satul Cerc, construit de ţărani refugiaţi din Ponorel (Alba) în urma răscoalei de la 1748. În Plopi, întemeietorii au fost locuitori ai satului Finişel, care deţineau terenuri pe aceste meleaguri. Aşezarea Băişoara este atestată documentar în anul 1460, iar Muntele Băişorii în 1760 şi a fost format probabil prin roirea populaţiei din satului Băişoara. Pe locul actualei staţiuni au existat, din vechi timpuri, gospodării de vară ale ţăranilor din Băişoara, iar prima cabană turistică a fost construită de asociaţia turistică "Frăţia Munteană" în anul 1934.

Situl Valea Ierii se suprapune administrativ peste teritoriul comunelor Băişoara (12%) şi Valea Ierii (33%). Comuna Băişoara are în componenţă nouă sate, respectiv Băişoara (satul de reşedinţă), Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băişorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului, Săcel. Se învecinează la sud cu judeţul Alba, la nord cu comuna Săvădisla, la vest cu comuna Valea Ierii, la est-sud-est cu comuna Iara, iar la nord-est comunaCiurila. Comuna Valea Ierii are în componenţă trei sate: Valea Ierii (satul de reşedinţă), Cerc şi Plopi. Se învecinează la sud cu judeţul Alba, la est cu comuna Băişoara, la vest cu comuna Măguri-Răcătău, iar la nord-est cu comuna Săvădisla. Pe teritoriul sitului se află cuprins doar satul Frăsinet, restul de localităţi fiind la periferia acestuia. Numărul de locuitori din aceste localităţi, conform recensământului din 2002, este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabelul