Prezentare geografică


B. Trasee turistice ce pornesc de la cabane



Yüklə 346,45 Kb.
səhifə4/4
tarix18.08.2018
ölçüsü346,45 Kb.
#72334
1   2   3   4

B. Trasee turistice ce pornesc de la cabane

6: PALTINIŞ - POIANA GĂUJOARA - ŞAUA BĂTRÎNA - SURDU (BEŞINEU) - VÎRFUL ROZDEŞTI - VÎRFUL NICULEŞTI - VÎRFUL CÎNAIA - VÎRFUL CINDREL



Durata: 5½-6 ore Marcaj: bandă roşie. Accesibil iarna din Păltiniş la Vîrful Bătrîna.
Poteca porneşte din dreptul cabanei „Casa Turiştilor", avînd pe circa 200 m traseu comun cu şoseaua, astfel că trebuie să fim foarte atenţi la marcajul aflat pe arborii din dreapta. Coborîm cîţiva metri şi ajungem într-o frumoasă alee pe pantele inferioare ale Muntelui Onceşti, deasupra căreia se boltesc brazii, iar din loc în loc se află bănci pentru repaus. În vale, pe dreapta, curge Pîrîul Dănesii pe care îl traversăm la un moment dat şi urcăm treptat pînă în poiana unde se află stîna Găujoara. De la marginea întinsei Poieni Găujoara, drumul suie timp de 15 minute panta destul de înclinată, lăsînd stîna pe partea stîngă. Din Păltiniş pînă aici a trecut o oră. După ce străbatem poiana, panta devine din nou uşoară, poteca pietroasă trecînd printre doborîturile de molizi. Drumul, cu marcaje evidente pe pietre şi arbori, o coteşte la stînga pe sub Vîrful Bătrîna, prin rariştea de molizi cu tufe de afini şi iuniper. Pe partea dreaiptă se află valea îngustă a Pîrîului Cotoreşti, care unit cu Pîrîul Surdu, de care este despărţit prin Culmea Cotoreşti, se varsă în Rîu Mare.

La 30 de minute, după ce am părăsit Poiana Găujoara, ne aflăm în pajiştea subalpină, situată în şaua dintre Culmile Bătrîna şi Surdu (Beşineu) la circa 1 800 m altitudine. De aici se deschid trei largi perspective: una spre Depresiunea Sibiului la nord; alta către culmile domoale cu vegetaţie subalpină şi alpină ole Munţilor Cindrel, înşiruite după cum urmează: Rozdeşti — Şerbănei — Niculeşti — Cînaia — Cindrel, cu abruptul dinspre circul glaciar Iujbea Răşinarului; o a treia perspectivă spre sud, către vîrfurile oarecum asemănătoare ale Munţilor Ştefleşti (toate peste 2000 m), aliniate astfel de la dreapta spre stînga — Cristeşti - Ştefleşti - Balindru Mic - Conţu Mare -Nedeia Conţului — Balindru Mare — Negovanu Mare-Clăbucetu — Buceciu — Voineagu Cătănesii. În voie, la sud, şerpuieşte Sadu, însoţit îndeaproape de şosea. Pe cer senin, în est, se văd Munţii Făgăraş.

Stîlipii indicatori marchează poteca spre dreapta întretăind vechiul drum de care, ce vine din direcţia Vîrfului Onceşti. Cele cîteva izvoare de pe versantul sudic al Culmii Surdu (Beşineu) (l 962 m), ce traversează poteca, permit un popas plăcut în aceste locuri.

Coborîm uşor în Şaua Surdu-Rozdeşti în jurul căreia apar din nou arborii — drapel ai pădurii de limită, pentru ca apoi să urcăm pieptiş Culmea Rozdeşti. Aproape de vîrf, în dreapta noastră se găsesc tufărişurile bujorului de munte, care răspîndesc un miros plăcut la începutul lunii iunie. De pe Vîrful Rozdeşti (1 952 m), către sud-est, în fundul Văii Sadului, observăm oglinda lacului de acumulare Negovanu, iar la dreapta, spre nord, Valea Niculeştilor, întovărăşită de şoseaua forestieră.

Cu forţe reîmprospătate după urcuşul greu coborîm Culmea Rozdeşti şi trecem pe nesimţite pe lîngă vîrfurile micuţe şi rotunjite ale Şerbăneilor (1 861 m), unde întîlnim ultimii reprezentanţi ai molidişurilor. În faţă, după o mică înşeuare se ridică culmea piramidală a Vîrfului Niculeşti (2036 m), iar în fundal, spre dreapta, despărţite prin Rîul Mare şi Rîul Mic, culmea teşită Foltea (1 963 m) şi ultima ramificaţie din Strîmba Mare (1 830 m). Din poteca marcată se desprinde un drum de care marcat (traseul nr. 17, punct albastru), pe care am putea ajunge într-o oră la refugiul (fost canton pastoral) şi stîna Cînaia, ce se găsesc pe versantul sudic al muntelui. Acolo ne putem adăposti în caz de timp nefavorabili.

Poteca urcă pe versantul sudic al Vîrfului Niculeşti şi ocoleşte cele două vîrfuri de la Cinaia (2045 m şi 2057 m). Odinioară, ea trecea pînă aproape de Vîrful Cindrel, prin desişul jnepenilor. Din păcate aceştia au fost tăiaţi şi arşi în mare parte pe ambii versanţi, astfel că sîntem martorii unor întinse acumulări de tulpini, al căror aspect dăunează frumuseţii peisajului.

Culmile prelungi şi domoale, ce depăşesc 2 000— 2 050 m, se încadrează de acum înainte peisajului alpin de ierburi scunde, măturate de vînturi puternice, dar smălţuite de numeroase flori, a căror gama variată de culori se succede din iunie pînă în august. În stînga se desfăşoară peretele stîncos al circului Iujbea Răşinarului, de sub Vîrful Cindrel. Abătîndu-ne puţin de la poteca, către abruptul circului, încercăm două sentimente contrare: unul de încîntare în faţa bogatului covor de bujori de munte, ce înfloresc aici la mijlocul lui iunie, continuat de jnepenişuri, printre care se ridică zîmbrul (Pinus cembra) şi aninul de munte (Alnus viridis); dar şi un sentiment de tristeţe cauzat de întinsele suprafeţe de jnepeniş tăiat şi incendiat cu decenii în urma pînă la jumătatea inferioară a căldării glaciare. Rîpele înalte ale lujbei Răşinarului păstrează zăpada şi în luna august Cărarea urcă puţin pieptiş panta estică a Cindrelului conducîndu-ne după scurt timp în şaua largă deasupra circului glaciar Iezerul Mare. În 10 minute putem coborî la lac pentru a admira încîntătorul peisaj de origine glaciară, cu trene de grohotiş, abrupturi, morene frontale şi laterale. În afara Iezerului Mare, mai sînt încă două lacuri mai mici, laterale, cuibărite în jnepeniş. Fundul plat al circului, protejat de vînturi, calmul din jur, bujorii de pe versanţi, înfloriţi pînă la începutul lui iulie, dezvoltarea intensă a jnepenişului, precum şi tentaţia pescuitului atrag numeroşi turişti, dintre care mulţi îşi întind corturile pentru popas. Este bine să se evite băile în iezer, din cauza temperaturii foarte scăzute a apei. De asemenea, atragem atenţia ca ne aflăm pe teritoriul unei rezervaţii naturale a Academiei R.S.R. şi mediul trebuie ocrotit.

Urcăm acum pe peretele circului şi reluăm drumul pe marcaj deasupra circului glaciar Iujbea Răşinarului şi, după 10 minute, ne apropiem de Vîrful Cindrel (2244 m).

Pe platoul relativ îngust al Vîrfului Cindrel, protejat de cîteva grupuri de stînci, turistul obosit îşi poate permite o pauză şi în acelaşi timp să îmbrăţişeze cu privirea vastul peisaj din jur. În spatele său, spre est, se înşiruie culmiile domoaile pe care a venit; în faţă, respectiv spre vest, se desfăşoară platoul întins aidoma unui aerodrom natural, dintre Vîrful Cindrel şi Vîrful Frumoasa. Din punct de vedere geografic acesta se numeşte „platforma de eroziune Borăscu", iar pentru localnici „Platoul Diavolului", din cauza vînturilor puternice care îl mătură. În fundalul lui se profilează, după Vîrful Şerbota Mare (2007 m), Vîrful lui Pătru (2130 m) din Munţii Şureanu continuaţi în stînga cu Munţii Parîng. Spre sud culmile coboară repede în Curmătura Ştefleşti, pe unde se face legătura cu Munţii Ştefleşti. Pe partea dreaptă se întind versanţii domolii, în mare măsură împăduriţi, ce cad în trepte spre valea Rîului Mare. Cel mai înalt din ei este alcătuit din culmile Foltea şi Strîmba Mare.

Pe Vîrful Cindrel se întretaie mai multe trasee turistice în următoarele direcţii:



  • Vîrful Ştefleşti — marcajul banda roşie — coboară prin jnepenişuri către sud, trece prin dreapta unui mamelon stîncos (2117 m) şi, unindu-se cu un vechi drum de care, ajunge în Şaua Ştefleşti .El continuă prin pajişti şi jnepeniş pînă la nord-vest de Vîrful Ştefleşti. Merge apoi spre sud-vest, prin Vîrfurile Cristeşti - Piatra Albă — Preaja, pînă la cabana Obîrşia Lotrului;

  • cabana Oaşa Mică — marcaj cruce roşie (traseul nr. 14). Traseul porneşte în realitate de pe Vîrful Frumoasa (2168 m). Distanţa între cele două vîrfuri este de o jumătate de oră de mers pe platoul larg ondulat. Pe partea stîngă, mai jos de culme, se întinde o suprafaţă mare ocupată cu bujori de munte (înfloresc în iulie) în vreme ce, pe partea dreaptă, se lărgeşte circul de la Iezerul Mic. Din desişul de jnepeni se iveşte oglinda Iezerului Mic. Aici se pot constata aceleaşi forme de relief ca la Iezerul Mare, cu deosebire că, ele au o mai largă desfăşurare şi circul este mai mare. În apropierea deschiderii circului, din jnepeniş, se înalţă un număr considerabil de zîmbri, ca şi petele verzui ale aninului de munte. În 15 minute se poate atinge fundul circului;

  • cabana Fîntînele — marcaj bandă albastră-triunghi roşu-cruce albastră (traseele 13, 12 şi 11). De la Vîrful Frumoasa abia schiţat mergînd spre dreapta, prin locul numit Coada din Frumoaisa, şi apoi pe Drumul Pietros dintre circurile Iezerului Mic şi Gropata, se poate ajunge la cabana Fîntînele (12-14 ore de mers de la Vîrful Cindrel);

  • cabana Crinţ — traseu în cea mai mare parte identic ca cel pentru cabana Fîntînele. Marcaj bandă albastră -triunghi roşu (traseul nr. 12).

7. PALTINIŞ - POIANA MUNCEL - STÎNA DIN BĂTRÎNA MICA - CABANELE GÎTU BERBECULUI



Durata: 2½ ore. Marcaj: triunghi roşu. Traseu accesibil şi iarna.
De la cabana Casa Turiştilor pornesc două marcaje: crucea roşie merge la bufetul Ciupari peste Muntele Onceşti (traseul nr. 8), în timp ce triunghiul roşu duce la Gîtu Berbecului. Urmărindu-le, traversăm poiana din faţă şi intrăm în molidiş pe o alee lairgă, care se uneşte curînd cu un drum de care. După o jumătate de oră, sub poala Muntelui Onceşti, într-o poiană, cele două marcaje se despart. Traversăm Valea Dănesii şi, mergînd prin pădurea întunecată de molid, suim pe culme în Poiana Muncel (1 657 m) la o oră de la plecare.

Existenţa telescaunului, pînă sub Vîrful Onceşti, permite accesul la Poiana Muncel; trecînd peste acest vîrf, coborîm în Poiana Onceşti. în continuare urmăm vechiul drum de care ce merge pe culme spre Muntele Bătrîna (către vest). Parcursul este frumos şi foarte uşor, pădurea şi rariştea alternînd armonios. Dacă urmăm prima variantă, poteca spre Gîtu Berbecului intersectează drumul de care, ce vine de la Onceşti, abia în Poiana Muncel.

Traseul nostru se identifică o porţiune cu acest drum de care. La scurt timp însă îl abandonează şi urcă prin pădure pantele sudice ale Culmea Bătrîna.

Într-o alta poiană, un stîlp indicator menţionează despărţirea drumului spre Păltiniş de cel către Gîtu Berbecului (1½ oră). Poteca coboară acum încet panta din stînga şi intră într-o tăietură de pădure, unde avem în faţă, peste Valea Sadului, perspectiva Munţilor Ştefleşti.

Itinerarul urmăreşte în bună parte marginea pădurii şi ajunge în poiana stînei din Bătrîna Mică. De aici se zăreşte spre sud Muntele Pleşul (1 587 m) (Munţii Ştefleşti), la poalele căruia se află barajul şi cabanele. Mergem pe lîngă stînă şi pătrundem din nou în rariştea de molid.

În apropierea Pîrîului Bătrîna ne angajăm pe un drum de culme adîncit de ape în Dealul Săcarea. Acesta se află la linia de contact a vechii păduri cu o plantaţie. Cărarea urmăreşte pamta domoală şi trecînd prin Poiana La Pahar suie încet clina vestică a dealului cu acelaşi nume. Coborîm pantele sudice despădurite şi puternic înclinate apropiiindu-ne tot mai mult de lacul de acumulare Negovanu, avînd în dreapta Pîrîul Beşineului. La puţină vreme ieşim în şoseaua din lungul Văii Sadului. Mergînd spre stînga ajungem imediat la cabanele de la Gîtu Berbecului, aflate pe malul lacului (1 175 m).


8. PĂLTINIŞ - POIANA ONCEŞTI - DEALUL NANU - DEALUL CAPRA - FUNDU RÎULUI - BUFETUL CIUPARI - CABANA VALEA SADULUI

Durata: 5½-6 ore. Marcaj: cruce roşie. Traseu accesibil şi iarna.
Mai sus de cabana Casa Turiştilor, pe panta defrişată a Munteluil Onceşti, urmînd pe o porţiune acelaşi drum cu traseul nr. 7 (triunghi roşu) merge şi poteca ce duce la Ciupari şi la cabana Valea Sadului. O luăm spre dreapta şi pătrundem pe aleea lată din pădure. Pe clina sudică a Muntelui Onceşti intersectăm vechiul drum de care. După aproape ½ oră, intrăm într-o poiană, unde se găseşte stîlpul cu marcaje ce arată despărţirea celor două trasee. Indicatorul cu triunghi roşu (traseul nr. 7) coboară pe pantele sudice ale Muntelui Bătrîna la Gîtu Berbecului, în timp ce marcajul cruce roşie o ia spre stînga, ajungînd într-o şa, unde se deschide largă Poiana Onceşti (1 615 m).

În Poiana Onceşti se poate ajunge azi folosind telescaunul pînă sub Vîrful Onceşti şi, apoi, coborînd de la vîrf printr-o tăietură îngustă. Drumul pînă aici este folosit pentru scurte excursii de majoritatea celor sosiţi în staţiune. În poiană, întîlnim drumul de care, ce merge spre vest la Vîrful Bătrîna (1 911 m) prin Poiana Muncel. Intrăm apoi în pădure pe cărarea ce urmăreşte culmea Dealului Nanu, traversînd numeroase luminişuri. Treptat, componenţa pădurii se schimbă în pădure amestecată de răşinoase cu foioase, şi apoi, în pădure de fag. Ajungem într-o şa, unde se găseşte o stînă şi coborîm pe ponta estică abruptă a Dealului Capra (1 201 m), pînă ajungem în valea Pîrîului Saşa, pe firul căreia mergem la vale. Sîntem într-o regiune intens populată, unde omul a creat numeroase fîneţe şi livezi, printre care se ridică colibele de vară ale locuitorilor din Fundu Rîului. În curînd, după un mic urcuş, la poalele plaiului apare aşezarea mărginită la est de Dealul Pinului şi traversată de afluentul cu acelaşi nume al Sadului. Urmărind vreme de 20 de minute Valea Pinului şi trecînd de o păstrăvărie, intrăm în şoseaua paralelă cu Rîul Sadului. Pînă la marcajul de lîngă pod s-au scurs 4 ore de drum (tot aici se află un marcaj mai vechi — triunghiul albastru, ce indică drumul prin Ciupari — Poiana Bucşa, peste Tomnatic, la Onceşti, unul din cele mai frumoase itinerare din zona Păltiniş — traseul A).

Ne aflăm la 660 m şi pentru a ajunge la Ciupari mergem circa 7 km în jos pe Valea Sadului. Traversăm Pîrîul Vîrjogbii şi, apoi, localităţile Drăgăneasa şi Rîul Sadului. Înainte de a ajunge la Ciupari (6 km) un pod traversează Sadu, indicînd poteca spre cabana Prejba din Munţii Ştefleşti. După o jumătate de oră sosim la bufetul Ciupari. În apropiere este staţia de autobuz, care face legătura cu Sibiul, prin Sadfu — Tălmaciu — Vestem - Şelimbăr. Este doar o cursă pe zi, dimineaţa. La 4 km mai jos, pe rîu se află cabana Valea Sadului (1½ oră), mult mai confortabilă şi care a preluat afluxul de vizitatori din regiune, în urma desfiinţării cabanei Ciupari.
9. PALTINIŞ - CHEILE CIBINULUI - LA PISC - DEALUL RUNCURI - CABANA FÎNTÎNELE

Durata: 5½-6 ore. Marcaj: punct roşu. Traseu accesibil şi iarna.
Traseul porneşte din staţiunea Păltiniş mergînd o porţiune pe şoseaua care trece peste Dealul Vălare. După un sfert de oră, de la plecarea din centrul staţiunii, la o curbă, în faţa cantonului silvic, pe un stîlp din stînga şoselei, o săgeată indică accesul pe „Calea Studenţilor", la Cheiile Cibinului. Coborîm pe poteca din pădure circa 1,5 km în vecinătatea unei plantaţii de conifere, zărind din cînd în cînd dealul despădurit al Runcului, în curînd urcăm pe serpentine Culmea Porcului (1 154 m), intersectăm un drum utilizat penitru tîrîrea buştenilor şi coborîm dealul printre stînci, întîlnim Pîrîul Păltinişului şi, înaintînd o porţiune de drum de-a lungul lui, ajungem în şoseaua forestieră din Cheile Cibinului (834 m). Coborîrea a durat aproape o oră şi jumătate, dar urcuşul este de două ore, după cum găsim scris pe tăbliţa indicatoare.

În Cheile Cibinului1, formate de Rîu Mare, ce izvorăşte din cele două lacuri glaciare ale Cindrelului, mergem pe şosea pînă La Pisc (662 m), unde lunca se lărgeşte la confluenţa Rîului Mare cu Rîu Mic. De la Păltiniş pînă la cantonul silvic La Pisc am mers 2½ ore. Tot din acest punct putem pleca cu maşini de ocazie, prin comunele Gura Rîului şî Cristian, la Sibiu.

Ca să ajungem la cabana Fîntînele traversăm Rîul Mare şi pornim pe drumul forestier în amonte, paralel cu Rîul Mic. După aproape 30 de minute intrăm într-o regiune cu numeroase fîneţe şi colibe instalate pe locul pădurii de fag defrişate. Aici părăsim valea, traversăm linia unui trenuleţ forestier şi începem să suim cărarea ce şerpuieşte prirvtre fîneţele Dealului Runcuri din dreapta. Trecem prin vecinătatea unei vîlcele rîpoase, pe lîngă o colibă şi sosim în Curmătura Runcuri (1 267 m). Ne aflăm la două ore distanţă de punctul La Pisc, într-un luminiş dintr-o şa micuţă. Poteca coboara pe versantul Dealului Runcuri spre izvoarele Orlăţelului, trecînd de drumul de care ce ţine culmea. Abordăm apoi panta defrişată a Dealului Hălmagiu pe cealaltă parte a Văii Orlăţelului şi ajungem într-o poiană, unde un stîlp de marcaj indică trei direcţii: marcajul punct roşu pînă la Păltiniş (traseul nr. 9— 5 ore), cruce albastră pînă în comuna Fîntînele (traseul nr. 2 — 2 ore); triunghi roşu, cruce albastră şi bandă albastră la Vîrful Frumoasa (traseele nr. 11, 12 şi 13 - 6 ore).

Depăşim o vîlcea şi pătrundem în Poiana Piciorul Fîntînelelor, unde se află cabana (1 257 m).
10. CABANA FÎNTÎNELE - VALEA SIBIELULUI - VÎRFUL SIBELAŞ - VALEA SAROAIA - CABANELE CRINŢ

Durata: 1¾-2 ore. Marcaj: triunghi albastru. Traseu accesibil şi iarna.
Între cabana Fîntînele şi complexul Crinţ există două trasee marcate nr. 10 şi 11, care pot fi folosite alternativ de cei ce doresc să cunoască frumoasele plaiuri mărginene. În caz că dorim să mergem la Vîrful Cindrel prin Vîrful Frumoasa, alegem traseul nr. 11, continuat apoi de la Pripoame cu nr. 12, care trece pe la cantonul La Duşi.

Drumul nostru porneşte din dreapta cabanei afundîndu-se în pădure. Coborîm în valea despădurită a Sibelaşului, trecem apa şi drumul forestier şi suim versantul defrişat din dreapta, pe poteca nemarcată. În această direcţie găsim cui miile împădurite Sibelaş (1 344 m) şi Tomnatic (1 283 m). Într-o jumătate de oră am ajuns într-o curmătură a Dealului Hălmagiu din vecinătatea Vîrfului Sibelaş. Întretăiem apoi drumul de care, numit „Cartea Hoţilor", care iese de pe culme în Valea Sibielului ajungînd în comuna cu acelaşi nume (traseul E). Pe clina vestică, din faţă, merg la vale stîlpii unui funicular, pe care putem citi direcţiile de urmat la Fîntînele şi Crinţ.

Coborîm pe cărarea din dreapta, potrivit marcajului şi intrăm în Poiana Greşilor, după care pătrundem în pădure, pe stînga, şi, trecînd pe sub funicular, suim versantul nordic al Culmii Săroaia. După ce depăşim Valea Săroaia şi Valea Ardeiului, urcăm Dealul Crinţ prin pădure şi la scurt timp intrăm în Poiana Piciorul Crinţului, unde întîlnim indicatorul triunghi roşu, ce vine de la Sălişte (traseul nr. 3). În curînd ajungem în şoseaua care duce la Complexul Crinţ şi sosim la cabana centrală (1 280 m).
11. CABANELE CRINŢ - DEALUL PRIPOANE - CABANA FÎNTÎNELE

Durata: 1½-2 ore. Marcaj: triunghi roşu şi cruce albastră. Traseu accesibil şi iarna.
Stîlpul de marcaj din faţa cabanei centrale a Complexului Crinţ arată că triunghiul roşu este comun pe o porţiune pentru traseele ce merg la Fîntînele (2 ore) (traseul nr. 11), spre Bistra (traseele nr. 12 şi 13) (6 ore) şi spre Vîrful Cindrel (6 ore) (traseul nr. 12 şi 13).

Mergem pe drumul de care din stînga şi la zece minute, după ce am lăsat în urmă Complexul Crinţ, poposim lîngă o troiţă din înşeuarea aflată deasupra Coastei Porumbelului. Plaiurile cu pajişti şi fîneţe din faţă, care coboară către Vadea Dobrei, se continuă vizavi cu altele similare său cu păduri de conifere şi esenţe amestecate pe Culmile Pogoana (1 424 m), Păltinei (1 588 m) şi Porumbelul (1 366 m). Spre dreapta, în direcţia nord-vest, porneşte un drum la Jina, odinioară marcat cu punct roşu (traseul L). Poteca duce către sud-est pe sub Culmea Scoruşeţu şi, trecînd printr-o regiune despădurită, ajungem după o jumătate ăe oră la Pripoane (1 400 m), unde drumurile se despart, unul îndreptîndu-se tot spre sud, la Vîrful Frumoasa, prin Padina Rudarilor avînd marcaj triunghi roşu (traseul nr. 12), iar altul, al nostru, cu indicatorul cruce albastră, duce la Fîntînele (1 oră). Ajungem pe clina defrişată Balta Roşie şi mergînd pe liziera pădurii, mereu spre stînga, ajungem la şoseaua forestieră. Suim versantul estic al Dealului Hălmagiu şi ne abatem la dreapta pe sub Vîrful Zăvoiu (1 422 m). Spre sud, în zare, se profilează Vîrful Cindrel.



Depăşim o rarişte şi coborîm pe cumpăna de ape dintre izvoarele Comenziil şi Orlăţelului, în Poiana Fîntîna Neagră (1 410 m). Lăsăm în dreapta Valea Orlăţelului, mărginită spre est de Culmea Runcuri, şi ne încrucişam cu marcajul punot roşu (traseul nr. 9), ce vine de la Păltiniş, prin Gherle Cibinului şi peste Dealul Runcuri, la Fîntînele. În cîteva minute de mers lejer ajungem deasupra cabanei Fîntînele.
12. CABANELE CRINŢ - CANTONUL LA DUŞI - PADINA RUDARILOR -VÎRFUL STRÎMBA MARE - VÎRFUL FOLTEA -VÎRFUL FRUMOASA - VÎRFUL CINDREL

Durata: 6—7 ore. Marcaj: triunghi roşu şi bandă albastră. Traseu accesibil iarna doar pînă la Padina Rudarilor.
Itinerarul porneşte din faţa cabanei centrale a Complexului Crinţ, fiind o prelungire a traseului nr. 3, care vine din Sălişte (triunghi roşu). Suim panta domoală a Crinţului şi după 10 minute se ajunge lîngă o troiţă în înşeuarea de deasupra Coastei Porumbelului. La vest de ea se înşiruie spre Valea Sebeşului culmile cu întinse păşunii şi fîneţe — Guga Mică (1 390 m), Guga Mare (1 388 m), Căptan (1 299 m) şi Coasta Vîrtoapelor (1004 m). Ele constituie versantul drept al rîului Dobra, afluent al Sebeşului. Drumul continuă pe ploii învecinîndu-se în dreapta cu Jgheabul Vîlcelelor, unde Dobra îşi îngustează valea sub Dealul Pogoana (1 424 m). În faţă, către sud, se întinde Poiana La Duşi şi Culmile Strîmba Mare, Foltea şi Cindrel. După aproape o oră de la plecarea din Crinţ ajungem la locul numit Pripoane (1 400 m), unde drumurile se despart: la stînga se merge la cabana Fîntînele pe marcajul cruce albastră (traseul nr. 11), iar la dreapta continuă marcajul triunghi roşu, pe drumul larg. După o scurtă coborîre prin pădure, pe serpentine, sosim în Poiana Pripoane, iar după jumătate de oră poposim într-o mică şa la cantonul silvic Sub Duşi. Curînd, într-o altă poiană, drumul se bifurcă. Trecem prin dreptul unor case şi urmărim continuu poteca din stînga, care urcă în pădure. Depăşim o plantaţie de brazi şi ajungem în larga poiană de culme La Duşi. Aici se înalţă un alt canton silvic, unde se poate şi înnopta. În stînga acestuia se află Valea Rudarilor, iar în dreapta cea a Duşilor. Părăsim poiana şi intrăm după marcaj în molidiş, urmărind mereu poteca pietroasă. Panta este lină şi alternează cu suprafeţe plane. Unul din numeroasele luminişuri, ce se ivesc în pădure, are lîngă izvor o cruce. Este locul cunoscut sub numele de Crucea Băiţii (1 470 m). La o jumătate de oră de mers întîlnim, sub Vîrful Rudarilor (1 648 m), o altă poiană mai mare; este cunoscuta Padină a Rudarilor (1 550 m) din apropierea căreia izvorăşte valea cu acelaşi nume. În faţa ei se înalţă culmea Strîmba Mare. Intre Crinţ şi Padina Rudarilor s-au scurs 3½—4 ore de mers. Aici marcajul triunghi roşu încrucişează un alt indicator — banda albastră (traseul nr. 13), ce vine de la Colonia Bistra, mergînd la Vîrful Cindrel. Urmăm itinerarul pe noul marcaj. Lăsăm în urmă pe dreapta cele două şosele de pe Valea Bistrei şi a afluentului ei Tortura. Traseul nostru urcă pe versantul vestic al Culmii Strîmba Mare (1 830 m) pe poteca largă, bolovănoasă, cunoscută din vechime sub numele de „Drumul Pietros". Aceasta este mărginită de întinse tufărişuri de afini, ienuperi şi jnepeni. Spre stînga se înşiruie culmile maisive ale Cindrelului, Niculeştilor şi Surdului, despărţite de apele Rîului Mare şi ale afluenţilor săi.

Lăsăm în stînga Valea Foitei şi Coasta Mioarelor şi suim prin rariştea de molid pe versantul vestic al Vîrfului Foltea (1 962 m). Trecînd pe lîngă o serie de izvoare ajungem într-o şa, de unde Drumul Pietros, mărginit de jnepenişuri dese, urcă Culmea Găujoara (2071 m), care desparte abrupturile stîncoase ale circurilor Gropata, în dreapta, de Iezerul Mic, în stînga. Culmea Găujoara se continuă prin porţiunea numită Coada din Frumoasa, cu vîrful Frumoasa, unde se încrucişează trei trasee turistice: marcajul cruce roşie, ce merge la Oaşa Mare spre vest şi la Vîrful Cindrel spre est (traseul nr. 14), banda albastră (traseul nr. 12), ce vine de la Colonia Bistra, înglobînd sub Vîrful Rudarilor marcajele de la Fîntînele şi Crinţ şi triunghiul albastru, ce conduce la casa de vînătoare Piatra Albă din Munţii Ştefleşti, la Tărtărău şi Oaşa Mică (traseul nr. 16).

O frumoasă perspectivă se desfăşoară din acest loc spre vest; din Munţii Şureanu se ivesc Vîrful lui Pătru (2130 m) şi Vîrful Şureanu (2060 m), către sud este Valea Frumoasei, spre nord, culmea Foltea, iar spre est, Vîrful Cindrel.

Poteca urmăreşte traseul larg vălurit al Platoului Frumoasa-Cindrel, numit după cum arătam cu altă ocazie şi „Platoul Diavolului" din cauza vînturilor puternice, frecvenţei negurilor şi a averselor puternice din vară, însoţite de descărcări electrice. Panta uşoară se ridică pe nesimţite încă 70 m pînă la Vîrful Cindrel (2244 m).


13. VALEA BISTRA - COLONIA BISTRA - DEALUL PICIOARELE CAILOR -PADINA RUDARILOR - VÎRFUL STRÎMBA MARE - VÎRFUL FOLTEA - VÎRFUL FRUMOASA - VÎRFUL CINDREL

Durata: 7-8 ore. Marcaj: bandă albastră. Traseu accesibil iarna doar pînă la Padina Rudarilor.
Venind de la Sebeş prin comuna Şugag ajungem la Tău Bistra. De aici un drum forestier paralel cu Valea Bistrei ne conduce pînă la magazinul alimentar (7 km), de unde urcăm la Colonia Bistra, la care se poate înnopta. De la Colonia Bistra porneşte şi traseul nostru spre Vîrful Cindrel. Indicatorull bandă albastră se află pe o stîncă din stînga cabanelor forestiere.

Puţin timp marcajul merge pe drumul forestier de pe Valea Bistrei pînă într-o rarişte, unde se află nişte magazii, apoi din sosea se desprinde o potecă, ce suie repede coasta prin pădure din spatele caselor. Panta scade treptat şi după aproape o jumătate de oră de urcuş ajungem la Colonia Bistra, alcătuită din cîteva cabane, o parte nelocuite în prezent. Marcajul de pe case indică două direcţii: spre Vîrful Cindrel şi la exploatarea forestieră Bistra. Regăsim pădurea, în curînd, trecînd printr-o poiană şi pe un versant defrişat, drumul se bifurca. Mergem pe cărarea din dreapta, care ne scoate sub Vîrful Păltineiu (1 588 m). Marcajul ne poartă mereu spre dreapta pînă în marea poiană de la Picioarele Cailor (1 571 m), pe care o traversăm afundîndu-ne din nou în pădure. S-au scurs 2½—3 ore de la plecare.

În faţa noastră se întinde o rarişte de pădure, pe dreapta căreia curge Bistra, întovărăşită îndeaproape de şoseaua forestieră. Urcăm Culmea Rudarilor (1 648 m) al cărei vîrf îl lăsăm în stînga şi în scurt timp intrăm în frumoasa pajişte a Padinei Rudarilor. În susul poienii marcajul nostru întîlneşte triunghiul roşu, reper al drumului spre Crinţ (traseul nr. 12).

Pentru a sosi la Padina Rudarilor, de la magazinul Bistra putem urmări şi drumul forestier de pe Valea Bistrei, care ajunge pînă sub Vîrful Rudarilor. Aici suim pe o potecă versantul despădurit şi intrăm în poiana respectivă. Deşi cîştigăm o oră, faţă de traseul celălalt, pitorescul itinerarului nu este acelaşi.

Din Padina Rudarilor intrăm pe „Drumul Pietros", ce duce la Vîrful Cindrel. Însoţindu-l prin vestul Culmii Strîmba Mare (1 830 m), intrăm într-o regiune acoperită de tufărişuri subalpine alcătuite din ienuperi şi jnepeni, printre care se înalţă grupuri de stîncării. Trecem versantul vestic al Culmii Foltea, prin pădurea de limită, unde întîlnim numeroase izvoare.

Din Şaua Foltea pînă la vîrful Găujoara drumul este mărginit de stîncării şi jnepeniş. Depăşim muchia îngustă ce desparte circul glaciar Iezerul Mic (în stînga) de circul Gropata şi, urcînd Coada din Frumoasa, ajungem pe Platoul Frumoasa, unde se schiţează şi vîrful cu acelaşi nume (2168 m), într-o jumătate de oră de mers pe platoul uşor înclinat Frumoasa-Cindrel (Platoul Diavolului) sosim la Vîrful Gndrel. Ne aflăm la patru ore distanţă de Padina Rudarilor. Traseul anterior descrie porţiunea dintre Padina Rudarilor şi Vîrful Cindrel.


14. CABANA OAŞA MICA -VÎRFUL OAŞA MARE - VÎRFUL ŞERBOTA MARE - VÎRFUL FRUMOASA - VÎRFUL CINDREL

Durata: 6½-7 ore. Marcaj: cruce roşie. Traseu neindicat iarna.
Cabana Oaşa Mică (1 207 m) se găseşte pe malul înalt din stînga Pîrîului Sălane aproape de confluenţa sa cu rîul Sebeş. Sebeşul formează aici un întins bazinet de eroziune. Situarea la limita dintre Munţii Cindrel şi Munţii Şureanu asigură cabanei Oaşa Mică un aflux turistic important tot anul.

Marcajul — crucea roşie — din curtea cabanei indică un parcurs de 14—16 ore la Păltiniş, peste Vîrful Cindrel. Drumul porneşte din curtea cabanei Oaşa Mică, traversează Sălanele şi Frumoasa, merge 10 minute de-a lungul şoselei către Sebeş şi apoi, intersectînd un drum forestier, se afundă în pădurea de molid. Urcuşul alternează cu porţiuni de pantă lină, dar în generări este dificil din cauza diferenţei de nivel de 500 de metri între fundul văii şi Vîrful Oaşa Mare (1 732 m). Către culme porţiunea grea este depăşită. Pădurea se răreşte şi apar poieni cu brazi seculari şi afinişuri. În curînd, pe stînga, trecem peste panta uşoară a Vîrfului Oaşa Mare şi, în faţă, ni se deschide perspectiva largă a pajiştilor stînei de la Oaşa Mare, înconjurate de pădure. În fundal, după un brîu de molizi, se zăresc întinse pajişti subalpine, la baza cărora este instalată Stîna Domnilor. Culmea înaltă din dreapta Stînei Dommilor este cea a Şerbotei Mari (2007 m).

Pînă la stîna din Oaşa Mare se poate ajunge venind pe drumul forestier al Curpătului Mic, afluentul Sebeşului, la sud de cabanele de la Oaşa Mică. De la capătul drumului forestier se urcă printr-o tăietură de pădure şi apoi printr-o fîşie îngustă de molidiş. Sosim astfel aproape în faţa stînei. Este o cale mult mai uşoară şi se face cu o economie de timp de cel puţin o oră, dacă venim cu maşina.

Întinsa poiană de la Oaşa Mare o străbatem uşor în 20 minute, traversăm un brîu de pădure şi, după un timp similar, ne găsim în dreptul Stînei Domnilor, care rămîne în dreapta. Urcăm un plai uşor, numit „Drumul Turiştilor", şi în curînd, ne aflăm pe mamelonul Şerbotei Mari. La aproape 400 de metri de potecă, pe stînga, spre Izvorul Marginea lui Mănu, se profilează stîna Gungurezul. În acest loc se poate ajunge şi mergînd pe şoseaua forestieră de pe Valea Cibanului şi Izvorul Gropata. De la terminarea drumului carosabil se merge pe cărarea nemarcată prin tăietura de pădure şi imediat (20 minute) ajungem pe culme, sub Şerbota Mare. Ori de unde am veni, poteca duce acum pe culme şi trece printr-un scurt cordon de jnepeniş. Străbatem un plai larg la altitudini de 2 000 m cu diferenţe de nivel de maximum 100 de metri, care nu mai implică o solicitare musculară serioasă, în dreapta se deschide Volea Frumoasei, care desparte Cindrelul de Munţii Ştefleşti, ale căror vîrfuri par abia schiţate din întinsa platformă muntoasă. Sînt Vîrfurile Piatra Albă, Cristeşti, Ştefleşti, Balindru Mic, Conţu Mare.

În partea stînga, după ce am depăşit Vîrful Şerbota (2136 m), apar pontele line ale circului Gropata, despărţite prin Coada din Frumoasa de circul Iezerul Mic. Este bine să urmărim fără abatere numai culmea pentru a nu rătăci drumul pe ceaţă sau eventual pe ploaie saiu viscolele din iunie.

La Vîrful Frumoasa se întălnesc marcajele ce vin de la cabanele Fîntînele (traseul nr. 11), Crinţ (traseul nr. 12), Bistra (traseul nr. 13), Piatra Albă (traseul nr. 16) şi este indicată direcţia spre est către Vîrful Cindrel. După cum arătam şi la descrierea traseelor nr. 12 şi nr. 13, în 30 de minute, pe un drum uşor în pantă, ajungem la Vîrful Cindrel (2244 m)


15. CABANA OAŞA MICA - GURA CURPĂTULUI - CANTONUL TĂRTĂRĂU - ŞAUA TĂRTĂRĂU - CABANA OBÎRŞIA LOTRULUI

Durata: 6—7 ore. Marcaj: triunghi albastru. Traseu accesibil şi iarna.
Tot drumul (25 km) se parcurge pe şosea (DN 67 c). Se porneşte spre sud de la cabanele Oaşa Mică, după marcajul triunghi albastru, mergînd pe şosea de-a lungul rîului Sebeş.

Pînă la Tărtărău drumul naţional Sebeş-Novaci parcurge o regiune larg poieniţă, în care despăduririle alternează cu porţiuni unde molidişul se alătură şoselei. De la cabana Oaşa trecem prin dreptul cîtorva case, una fiind un magazin mixt de aprovizionare a muncitorilor forestieri. Aici este căpătui liniei de autobuze, ce face legătura între Sebeş şi Oaşa. Şoseaua carosabilă duce pe malul drept al Sebeşului, pe cursul căruia, din loc în loc, apar bîrne ce servesc la încetinirea cursului apei. Depăşim gura Curpănului, afluent oi Sebeşului şi mergem printr-o regiune împădurită avînd pe dreapta mereu Dealul Slimoiu (l 509 m), iar pe stînga Dealul Podele. După o oră sosim la cantonul silvic Tărtărău (1 320 m), situat la confluenţa Pîrîului Tărtărău cu Frumoasa. Aici există posibilităţi de cazare chiar şi pe un timp moi îndelungat.

De la cantonul Tărtărău drumul se bifurcă. Ramificaţia din stînga se alătură cursului Văii Frumoasa în amonte, cu posibilitatea de a merge la cantonul silvic Piatra Albă — Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel (traseul nr. 16). O variantă a acestui drum urmăreşte în continuare Valea Frumoasei şi, trecînd peste Şaua Ştefleşti, intră pe Valea Sadull ui, permiţînd accesul la cabanele Gîtu Berbecului şi mai departe prin localitatea Sadu la Sibiu. Menţionăm că, drumul carosabil intersectează în Şaua Ştefleşti poteca marcată bandă roşie, care urcă în stînga la Vîrful Cindrel, iar în dreapta la Vîrful Ştefleşti. Cealalta ramificaţie, ce pleacă de la Tărtărău, respectiv traseul nr. 15, suie pe drumul naţional (DN 67 c) Sebeş — Novaci pînă la Şaua Tărtărău (1 630 m), situată în dreptul Culmii Tărtărău (1 777 m).

Singura parte dificilă este că urcăm o diferenţă de nivel de aproape 400 de metri, dar cum şoseaua avansează în curbe largi, acest lucru nu este obositor. În general străbatem un drum împădurit. Cu toate acestea poienile şi rariştile nu lipsesc, iar pe culmi se întind platouri acoperite de pajişti.

Sîntem în vecinătatea unui nod orohidrografic, de unde se despart Munţii Cindrelului la nord-est, Munţii Ştefleşti la sud-est, Munţii Şureanului la nord-vest şi Munţii Parîng spre sud-vest. Din acest nod îşi trag în bună măsură izvoarele afluenţii Frumoasei şi Lotrului. Pînă la Şaua Tărtărău am mers trei ore, iar de aici încolo urmează să coborîm aproape aceeaşi diferenţă de nivel. Şoseaua lasă la vest Muntele Tărtărău, iar la o curba întîlneşte drumul forestier, ce merge în Munţii Şureanu la Poiana Muierii, pe unde se face accesul spre cabana Şureanu (bandă albastră) şi Voievodu (triunghi roşu).

Coborîm de-a lungul Pîrîului Pravăţ, afluent al Lotrului, avînd pe stînga Dealul Tîmpa. În curînd traversăm pîrîul şi la confluenţa acestuia cu Lotrul, în lunca largă a Văii Lotrului, se găsesc aşezările de la Obîrşia Lotrului. Dincolo de Pravăţ, între brazi, pe stînga şoselei se înalţă cabana Obîrşia Lotrului.


16. CANTONUL TĂRTĂRĂU -VALEA FRUMOASEI - CASA PIATRA ALBĂ -VALEA FRUMOASEI - VÎRFUL FRUMOASA - VÎRFUL CINDREL

Durata: 5½ ore. Marcaj: triunghi albastru. Traseu accesibil iarna doar pînă la casa Piatra Albă.
Pînă la cantonul Tărtărău (1 320 m) venind de la cabanele Oaşa Mică (1 oră), traseul coincide cu cel anterior (traseul nr. 15). După ce am lăsat în urmă cantonul silvic, trecem podul peste rîul Frumoasa şi mergînd pe şoseaua carosabilă, ocolim poalele versanţilor sudici şi sud-estici ai Dealului Podelele (1 670 m) din Munţii Cindrel. Mergem acum printr-o vale largă, în regiunea de vastă înmlăştinire a Frumoasei, unde aceasta primeşte numeroşii afluenţi mici, mai ales din Munţii Cindrel. Cu toate acestea, dinspre Munţii Ştefleşti sosesc tributarii cei mai importanţi, care spre amonte sînt următorii: Pîrîul Stînii, Pîrîul Graniţei, Izvorul Prajei şi Urlieşul. În dreptul confluenţei cu Rîul Praja s-a format în spatele unui stăvilar un lac artificial pentru păstrăvi. Traversăm barajul lacului şi ne continuăm drumul pe malul stîng al Frumoasei printr-o regiune despădurită de pe pantele Dealului Tîrnii (1 541 m). Depăşim două podeţe şi un izvor, iar apoi, părăsind cursul Frumoasei, urcăm treptat. Ne croim drum printr-o pădure tînără de molid, trecem Vadea Urlieşului şi ne angajăm pe vîlceaua afluenţă lui, a Pîrîului Cantonului. Înaintăm pe la poalele Culmii Tîrnii prin plantaţia de molid şi ajungem la cantonul silvic şi magazinul alimentar din Piatra Albă, unde putem fi cazaţi. De la cantonul Tărtărău şi pînă aici am parcurs 3½ ore.

Coborîm pe poteca spre nord şi întîlnind iar Valea Frumoasei (1 485 m), o traversăm şi — suind prin poienile din faţă — intrăm în pădure pe pantele sudice ale culmii Şerbota din Munţii Cindrel. Lîngă liziera pădurii lăsăm în stînga stîna Şerbotei Mici. În faţă se întinde domeniul larg al pajiştilor alpine, precedate de un brîu îngust de iuniperet. Cărarea se îndreaptă spre nord-est ocolind la stînga Vîrful Şerbota Mare (2007 m). La doua ore după ce am trecut de Valea Frumoasei ne aflăm pe Vîrful Frumoasa (2168 m). Aici se află stîlpul cu săgeţi indicatoare către Vîrful Cindrel (30 minute), spre Fîntînele, Crinţ şi Oaşa.


17. ŞAUA ŞERBĂNEI - REFUGIUL CINAIA - ŞAUA CINDREL

Durata: 1½-2 ore. Marcaj: punct albastru. Traseu neindicat iama.
Din drumul turistic de la Paltiniş, marcat cu bandă roşie, ce trece prin Poiana Grăujoara sau prin Onceşti, marcat cu triunghi roşu, ce duce spre Vîrful Cindrel, se desprinde o potecă, în acelaşi timp şi drum de care, începînd de sub culmile scunde ale Vîrfului Şerbănei (1 861 m), situate în faţa Culmii Niculeşti (2036 m) peste care trece marcajul în continuare. Se părăseşte marcajul coborînd pe drumul din stînga, pe sub Virful Niculeşti, peste Valea Şerbăneilor pînă spre izvoarele Pîrîuliui Gnaia, care îşi are obîrşia sub vîrful cu acelaşi nume (2 057 m), unde se găseşte refugiul Cînaia şi la nevoie se poate înnopta. De aici drumul se desparte în două direcţii: unul spre nord pînă în Şaua Iezerului Mare (1 oră) şi aici intersectează marcajul turistic Paltiniş — Cindrel; altul spre vest trecînd prin circul glaciar Iujbea Răşinarului şi continuînd spre sud pînă în Şaua Ştefleşti (l 725 m), de unde se poate merge ori către Gîtu Berbecului pe Vailea Sadului, ori spre Tărtărău şi Oaşia Mică, pe Valea Frumoasei folosindu-se drumuri forestiere carosabile. Din Şaua Ştefleşti se poate ajunge — urmărind acelaşi marcaj — pe Vîrfurile Cristeşti şi Piatra Albă la cabana Obîrşia Lotrului. Din aceeaşi şa se poate merge peste Vîrfurile Ştefleşti şi Balindru, fie la casele Dobrun, fie la cele din Balindru. Totodată, prin Cînaia - Iezerul Mare - valea Rîului Mare, de-a lungul pitoreştilor Chei ale Cibinului, pe drumul forestier, se face legătura cu comuna Gura Rîului şi de aici spre Sibiu.

C. Trasee nemarcate

Datorită faptului că Munţii Cindrel au fost intens utilizaţi de către populaţia satelor mărginene, suprafaţa lor este străbătută de o mulţime de poteci şi de drumuri de căruţe, care se încrucişează cu toate traseele marcate. Cunoaşterea aprofundată a lor vine în sprijinul mişcării turistice prin masiv.


A. RĂŞINARI - GHIHAN -POIANA TOMNATICU
VARIANTA 1: SANTA - PALTINIŞ

VARIANTA 2: POIANA ONCEŞTI - PALTINIŞ

VARIANTA 3: POIANA BUCŞA - CIUPARI

Marcaj vechi: triunghi albastru.
Deşi nemarcat din nou, acesta este unul din cele mai frumoase trasee, ce leagă comuna Răşinari cu staţiunea Păltiniş şi cu Valea Sadului. Prima porţiune coincide cu traseul nr. 1, varianta 1. respectiv din Răşinari se merge pe Valea Stezii pînă la confluenţa cu Valea Strîmba, de unde se urcă în Şaua Dădirlat. Aici se află o răscruce de cărări, noi luăm poteca din stînga în direcţia sudică, care continuă să urce uşor pe versantul vestic al Dealului Buru, mergînd aproape de creastă prin pădurea de fag.

În calea noastră vom întîlni o serie de poieni mai mici sau mai mari, în care sînt răsfirate o mulţime de case şi gospodării izolate, adesea lingă izvoare, case care pot servi în caz de ploaie ca excepţional adăpost. După ce parcurgem culmea rotunjită, acoperită cu fîneţe, a Dealului Buru (1 247 m), ajungem aproape de poalele Vîrfului Ghihan (1 410 m), de unde poteca se ramifică din nou.

Varianta 1: Luînd poteca din dreapla urcăm uşor spre Poiana Tomnaticu (1 300 m), unde poteca se bifurcă şi de unde vom coborî pe cărarea din dreapta, ce duce la complexul de cabane Santa. De aici putem merge pe drumul carosabil (circa 4 km) pînă la Păltiniş.

Varianta 2: Tot din Poiana Tomnaticu, mergînd pe cărarea din stînga, ce urcă pe culme, prin pădurea de molid, trecem pe lîngă crucea din Poeniţa Nanu—Icoana şi ajungem în Poiana Onceşti. Aici poteca intersectează marcajul turistic (traseul nr. 8), pe care urmărindu-i în dreapta coborîm în Păltiniş.

Varianta 3: în fine, din Poiana Tomnaticu, se mai poate lua poteca din stînga ce coboară în spre Valea Sadului, trecînd prin Poiana Bucşa, ajungînd în Valea Reghina. De aici poteca coboară în continuare pe Valea Pinului, pînă la cătunul Fundu Rîului, iar de aici pe Sadu, în jos, pînă la Ciupari.
B. RĂŞINARI - VALEA SIBIŞEL -CIUPARI
Acest traseu face legătura mai direct între versanţii nordici şi sudici ai Culmii Ghihan (1 410 m) -Măgura Cisnădiei (1 304 m), respectiv între bazinul Văii Şteaza în nord şi al Văii Sadului la sud. Din Răşinari se poate urma atît drumul de oare de pe Valea Caselor, cît şi poteca ce urcă pe Dealul Şcheiului (959 m), acoperit cu tufărişuri şi păduri tinere de foioase.

Se continuă apoi pe Valea Sibişel pînă la o confluenţă, de unde poteca urcă în serpentine mici, mergînd tot pe culme pe lîngă o serie de gospodării izolate, care pot servi ca adăpost la nevoie. Ajungem în fine la poala estică a Dealului Derjani (1 195 m), cumpăna apelor celor două bazine hidrografice. Trecem pe lîngă cîteva izvoare situate în poienile create de om în locul podurilor de fag, care sînt presărate cu numeroase case.

Poteca coboară mergînd tot pe culme, intră din nou în pădure, dar după puţin timp iese într-o poiană şi coboară pînă la Ciupari.
C. CISNĂDIOARA - MĂGURA CISNĂDIEI - CIUPARI
După ce am vizitat biserica—cetate din Cisnădioara, situată pe un deal izolat la 585 m, şi dorim să trecem în valea Sadului, putem urca pe la Măgura Cisnădiei (1 304 m). Pentru aceasta coborîm din centrul localităţii spre Valea Argintului, pe care o traversăm şi urcăm pe poteca bine întreţinută ce face o serie de serpentine, în dreapta şi în stînga culmii. Poteca se continuă tot pe creasta împădurită cu stejar şi fag pînă în apropierea Izvorului Hihoala, aflat la circa 1 000 m, unde versanţii din stînga potecii au început să fie defrişaţi în întregime, pentru a fi apoi reîmpăduiriţi. Dacă dorim să ajungem la izvor, trebuie să coborîm puţin pe o cărare secundară, izvorul fiind bine marcat de un grup de fagi mari, singurii rămaşi încă în picioare.

De la Izvorul Hihoala, continuăm să suim pe poteca care urmăreşte creasta, pe alocuri abătîndu-se puţin şi pe versanţi, spre a uşura urcuşul, care aşa ar fi prea dificil. Din loc în loc, pe creastă, se observă mici movile de pietre făcute de oameni pentru a desemna probabil limita proprietăţilor sau pentru a marca vechiul drum.

Pădurea de fag este rară şi liniştită, iar înspre culme apar cîteva poieni care se lărgesc în jurul Vîrfului Măgura Cisnădiei, unde se întind plaiuri domoale acoperite de păşuni. De aici avem o privelişte foarte amplă asupra Văii Sadului şi a Munţilor Ştefleşti, din care vîrful Prejba (1 744 m) ne apare drept în faţă, în direcţie sudică. În apropiere, coborînd spre stînga, întîlnim o şa largă, denumită şi „Curmătura Măgurii", sub care, tot în stînga potecii, se află o casă şi un izvor, unde ne putem adăposti.

De pe Vîrful Măgura va trebui însă să coborîm pe poteca din dreapta, care trece pe lîngă cîteva izvoare şi o stînă. Trecem apoi peste culmea de sub care îşi au obîrşia Valea Cîrligelor, ce curge spre sud şi Valea Argintului, care curge spre nord, şi urcăm în continuare în altă poiană. De aici o luăm pe poteca din stînga şi coborîm la Ciupari, după ce străbatem din nou o frumoasă pădure de fagi şi mesteceni


D. GURA RÎULUI - CHEILE CIBINULUI - PĂLTINIŞ
Acest traseu urmăreşte vechiul drum forestier, foarte bine întreţinut, care urcă domal pe Valea Cibinului pînă La Pisc, de unde se bifurcă şi se continuă în stînga pe Rîu Mare, care străbate Cheile Cibinului. Înainte de a ieşi din chei, Rîul Mare primeşte pe dreapta Valea Dănesii, de-a lungul căreia s-a construit recent un drum forestier, ce urcă la Păltiniş, iar de acolo spre Poiana Onceşti. Actualmente se lucrează la continuarea lui spre Valea Sadului, făcînd în viitor legătura cu cabanele de la Gîtu Berbecului, precum şi cu Valea Sebeşului peste Şaua Ştefleşti.
E. SIBIEL - CABANA FÎNTÎNELE
Întrucît localitatea Sibiel dispune de mai multe obiective turistice decît satul Fîntînele, iar traseele care pornesc de aici sînt mai scurte, necesitînd doar 3½—4 ore, considerăm că turistul va fi mai cîştigat dacă porneşte din Sibiel, chiar dacă potecile nu sînt marcate, aceasta dînd chiar o nuanţă originală drumeţiei.

Varianta 1: Pentru a ajunge la cabana Fîntînele, se poate merge pe drumul forestier, ce pleacă din Sibiel şi suie pe Valea Sibielului, scurtîndu-se astfel foarte mult timpul de mers. De la capătul vestic al comunei, se parcurg circa 5 km pînă la o bifurcaţie, de unde se va urma ramura stîngă, pe firul pîrîului Sibelaş. După 3 km drumul forestier se termină, aici putîndu-se parca dealtfel şi maşina. Drumul continuă pe jos pe drumul de căruţe şi după 1—1½ oră se ajunge la cabana Fîntînele (1 257 m).

Varianta 2: Tot din Sibiel se mai poate merge şi pe poteca ce se desprinde din drumul forestier de pe Valea Sibielului, la 200 m de la marginea satului. Traversăm pe o punte îngustă Valea Sibielului, puţin în amonte de confluenţa cu Valea Cetăţii şi urcăm în stînga pe un vechi drum de care, ce străbate pădurea de fag, trecînd pe sub Dealul Cetatea (1 097 m). Pe acest vîrf se află ruinele unei cetăţi voievodale româneşti din secolul al XIV-lea. Actualmente vîrful este complet împădurit. De aici urmăm drumul de culme ce trece prin fîneţele satului Sibiel, presărate cu o mulţime de case şi gospodării izolate, locuite în timpul verii.
F. TILIŞCA - DEALUL CĂŢĂNAŞ -DEALUL CETĂŢII
Constituie un mic traseu pe parcursul căruia sînt cantonate cîteva obiective importante de interes etnografic şi istoric. Pornind din centrul localităţii, pe drumul ce duce spre Apoldu de Sus, iar de la marginea comunei, luînd-o pe poteca din dreapta, ajungem pe Dealul Căţănaş (712 m), unde s-au descoperit recent ruinele cetăţii dacice, din care au mai rămas doar blocurile de calcare dreptunghiulare, ce constituiau temelia turnurilor de apărare, aduse tocmai de pe Dealul Măgura din nordul Munţilor Şureanu, unde era cariera de piatră a dacilor.

Pe Dealul Cetăţii (710 m), situat în stînga drumului, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale, construită probabil în secolul al XIV-lea. Din aceasta a mai rămas în picioare o porţiune dintr-un zid, care se vede dealtfel şi din sat, restul fiind acoperit de pămînt şi de iarbă. În ultimul timp însă o mare parte din perimetrul cetăţii a fost scos la zi de către arheologi, observîndu-se bine turnurile de apărare şi zidurile exterioare ce înconjurau cetatea.


G. TILIŞCA - VALEA TILIŞCUŢEI - CRINŢ
Tot din centrul comunei Tilişca, plecînd spre sud, de-a lungul Văii Tilişcuţei, putem ajunge la complexul de cabana Crinţ. Traseul este relativ uşor, mai ales că urmăreşte un drum vechi de care, ce urcă pe Dealul Negoiu (1 040 m), la păşunile şi fîneţele de pe culmile domoale ale platformei inferioare. Pe întreg parcursul acestui drum se întîlnesc o puzderie de case şi gospodării izolate, precum şi cîteva stîne.

Drumul merge mai mult pe culme, trecînd pe lîngă Dealul Vălenilor (1 136 m) şi Dealul lui Banciu (1 267 m), de unde, ocolind izvoarele Pîrîului Tilişcuţa, ajunge la Crinţ.


H. ROD - DEALUL SATULUI -CRINŢ
Ca şi precedentul, acest traseu urmăreşte tot vechi drumuri de care, ce fac legătura între sat şi fîneţe. De la marginea de sud a localităţii Rod se coboară în valea Pîrîului Negru, pînă la o moară de apă, de unde drumul urcă domol, trecînd pe lîngă Dealul lui Mihai (l 127 m), Dealul Satului (1 114 m) şi Guga Mică (1 390 m). Şi aici peisajul este foarte liniştitor, culmile fiind despădurite şi presărate cu gospodării izolate şi stîne.
I. POIANA SIBIULUI - DEALUL PETRICEAUA - DEALUL CIUHA - PÎRÎUL NEGRU - DEALUL DROJDIEI - CRINŢ
Din centrul comunei Poiana Sibiului se merge prin Parcul Ghilghiu, apoi pe lîngă Dealul Petriceaua (947 m), situat la sud, de unde se poate avea o privire de ansamblu asupra localităţii. În continuare drumul trece pe lîngă Vîrful Ciuha (1 063 m), coboară în valea Pîrîului Negru, ca apoi să urce pe Dealul Drojdiei (1 109 m), în jurul căruia sînt două stîne. Poteca traversează Valea Drojdiei, ajunge pe Dealul Satului (1114 m) şi continuă pe lîngă Guga Mică (1 390 m) pînă la Crinţ.
J. POIANA SIBIULUI - PĂDUREA PIŢIGAIA - DEALUL ŞPEŢ - GÎRBOVA
De la marginea vestică a comunei Poiana Sibiului se merge circa 1 km pe şoseaua spre Jinu, de unde se coboară pe un drum de culme, ce străbate pădurea Piţigaia, întîlnind pe alocuri mici poieni. Complet împădurit este şi Dealul Şpeţ (685 m), pe culmea căruia la circa 600 m se află ruinele unei alte cetăţi medievale, construită în secolul al XIV-lea. Drumul coboară apoi în Valea Gîrbovei ducînd în comuna cu acelaşi nume, unde se poate vedea biserica-cetate din secolul al XIV-lea.
K. JINA - DEALUL RĂDĂCINA -DEALUL MARGA - PIATRĂ VĂRULUI - CĂPÎLNĂ - DEAL - CĂRPINIŞ
Aflîndu-ne în Jina, putem coborî în Valea Sebeşului, sau spre satele din Podişul Secaşelor, trecînd pe la Piatra Varului (947 m), interesantă datorită unui microrelief sub forma unei creste zimţate şi vegetaţiei calcicole. Pentru aceasta urmam drumul de căruţe ce trece pe lîngă Dealurile Rădăcina (878 m) şi Marga (800 m), iar de la Piatra Varului există o serie de poteci ce duc atît la Căpîlna, cît şi în localităţiile Deal şi Cărpiniş. Traseul se poate face şi pornind din aceste sate spre Jina.
L. JINA - DEALUL CĂPTAN - VÎRFUL GUGA MĂRE - VÎRFUL GUGA MICĂ -COMPLEXUL CRINŢ
După cum arătam cu altă ocazie, acest traseu a fost iniţial marcat cu un punct roşu, dar care ieşind temporar din circuitul turistic nu a mai fost refăcut. Totuşi, datorită legăturii directe şi uşoare între Jina şi Crinţ, constituie o excursie plăcută. Traseul urmăreşte drumul de care, ce merge pe culmea acoperită cu fîneţe dintre Valea Dobrel de la sud şi Valea Pîrîului Negru de la nord, trecînd pe lîngă Dealul Căptanul Mic (1 153 m), Căptanul Mare (1 229 m), Vîrful Guga -Mare (1 388 m), Vîrful Guga Mică (1 390 m) pînă la Crinţ.
M. ŞUGAG - DOBRA - DEALUL FÎNTÎNELE - DEALUL PORUMBELUL - COLONIA BISTRA
De pe Valea Sebeşului, respectiv din Şugag sau din Dobra, se poate urca pe întinsele plaiuri ale platformei inferioare, acoperite cu păşuni şi fîneţe, precum şi cu foarte multe case şi gospodării izolate. Traseul trece pe lîngă Dealul Fîntînele (1 261 m), străbate Culmea Măgura Jinarilor (1 280 m) şi Dealul Porumbelul (1 366 m), ajungînd la Colonia Bistra.
N. OAŞA MARE - CASA DE VÎNĂTOARE CIBAN - CASA DE VÎNĂTOARE CĂZILE - CANTONUL MIJLOCIA - COLONIA BISTRA
Spre deosebire de traseele precedente, acesta străbate cu precădere pădurile de molid şi brad, avînd un pronunţat caracter cinegetic. De la Oaşa Mare sau de la gura Cibanului se merge pe drumul forestier pînă la un mic lac de acumulare, în apropierea căruia se află casa de vînătoare Ciban. Tot de aici, urcînd pe versantul drept al Cibanului, ajungem la casa de vînătoare Căzile, iar apoi pe poteca de culme la cantonul silvic Mijlocia, de unde putem cobori la Colonia Bistra.
O. ŞAUA BĂTRÎNA - VÎRFUL SURDU - VÎRFUL ARMĂSARULUI - RÎU MARE -CANTONUL POIENIŢA
Din traseul nr. 6, de la Şaua Bătrîna, putem urca platoul îngust din jurul Vîrfului Surdu (1 962 m), iar de aici să coborîm pe lîngă Vîrful Armăsarului (1 816 m) pînă în valea Rîului Mare, la confluenţa acestuia cu Valea Niculeşti. De aici se poate sui fie spre cantonul silvic Poieniţa Gurii Rîului, fie coborî pe valea Rîului Mare prin Cheile Cibinului pînă la Pisc sau la Gura Rîului.
P. CABANA GÎTU BERBECULUI - REFUGIUL CÎNAIA
Pornind de la cabana Gîtu Berbecului pe drumul forestier ce urmăreşte Valea Sadului în amonte, după aproximativ 5 km ajungem la confluenţa cu Pîrîul Şerbănei, ce vine de pe dreapta şi cu Pîrîul Conţul, ce vine din stînga. Părăsim drumul forestier, traversînd Valea Sadului în amonte de confluenţa cu Pîrîul Şerbănei şi urcăm pe poteca ce străbate relativ pieptiş o pădure tînără de molid. După circa 1 oră ajungem pe o culme îngustă, acoperită cu păşune, de unde putem intra din nou într-o pădure rară, în spatele căreia, în dreapta, se întinde o poiană cu o stînă. Ne continuăm drumul tot pe culme, trecînd pe lîngă o stînă părăsită, pînă ajungem în poteca ce coboară din Şaua Şerbănei, şî apoi la Cantonul Cînaio, care se află în stînga noastră, la circa 100 de metri.

DRUMURILE FORESTIERE

În încheiere descriem şi recentele drumuri forestiere cele mai multe foarte bine întreţinute, care pot fi folosite atît cu maşina, cît şi mergînd pe jos, multe din ele ajungînd la unele cabane sau în traseele turistice.

I. Cabana Curmătura Ştezii - Valea Ştezii -Santa (circa 9 km) făcînd legătura cu traseele nr. 1, 6, 7 şi 8;

II. Cura Rîului — Valea Cibinului — La Pisc cu ramificaţii spre:



  • Rîu Mare — Cheile Cibinului - Pîrîul Niculeşti (circa 25 km), făcînd legătura cu traseele nr. 6, 9 şi D.

  • Rîu Mic — Pîrîul Foltea (circa 20 km) şi Izvorul Comenzii (circa 15 km), făcînd legătura cu traseele nr. 9, 11, 12, 13 şi L;

III. Sibiel - Pîrîul Sibielului - Pîrîul Sibelaş (circa 8 km), făcînd legătura cu traseele nr. 2, 3, 10 şi 11;

IV. Dobra - Valea Dobrei - confluenţa cu Şugagul cu ramificaţii spre:



  • Valea Dobrei - Valea Duşilor şi Valea Pogoana (circa 20 km), făcînd legătura cu traseul nr. 13,

  • Valea Şugagului (circa 12 km), făcînd legătura cu traseele nr. 13 şi M;

V. Tău Bistra - Valea Bistrei (circa 15 km) - Valea Tortura (circa 17 km), făcînd legătura cu traseele nr. 12, 13 şi N;

VI. Gura Cibanului — Valea Cibanului - Pîrîul Marginea lui Mănu (circa 12 km), făcînd legătura cu tiaseeJe nr. 12, 13 şi N şi — Pîrîul Gropata (circa 10 km), făcînd legătura cu traseul nr. 14;

VII. Gura Curpătului — Pîrîul Curpătul Mic - izvorul Domnilor (circa 7 km) şi Pîrîul Curpătul Mare (circa 8 km), făcînd legătura cu traseul nr. 14;

VIII. Cantonul Tărtărău - Valea Frumoasei - Şaua Ştefleşti - Valea Sadului - cabana Gîtu Berbecului (circa 30 km), făcînd legătura cu traseele nr. 15, 16, R, 7 şi 4;

IX. Cheile Cibinului - Valea Dănesii - Păltiniş -Poiana Onceşti — Valea Sadului — cabana Gîtu Berbecului (circa 20 km), reprezintă o importantă şosea de legătură între Valea Cibinului şi Valea Sadului. Pînă în prezent este terminată porţiunea dintre Cheile Cibinului şi Poiana Onceşti (circa 8 km), făcînd legătura cu traseele nr. 6, 7 şi 8.

Nota autorilor

Din iniţiativa Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor din R.S. România, în sezonul estival al anului 1975 vor fi marcate sau remarcate circa 10.700 km trasee turistice. Printre acestea O.J.T. Sibiu şi Comandamentul Judeţean al Organizaţiei Pionierilor, în cadrul acţiunii „Asaltul Carpaţilor", a indicat şi itinerare situate în Munţii Cindrel.

Intrucît lucrarea de faţă se afla într-o fază foarte avansată în momentul cînd autorii au fost informaţi de această lăudabilă iniţiativă, traseele nu au mai putut suferi modificări în ce priveşte semnul marcajului.

Pentru a veni în ajutorul excursioniştilor redăm mai jos semnele şi culoarea marcajelor pe itinerarele care au suferit modificări. Datele ne-au fost puse la dispoziţie de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor din R.S. România, Secţia Sport-Turism. Este posibil ca lucrările de marcare propuse să nu fie terminate pînă la finele anului 1975, întrucît montarea stîlpilor de direcţie, a săgeţilor indicatoare etc. comportă o muncă de durată, ce depăşeşte puterile pionierilor, urmînd să fie executată şi de tineret, echipe salvamont sau oameni salariaţi. De aceea autorii lucrării recomandă turiştilor ca înainte de plecarea la drum să se informeze la O.J.T. Sibiu, cu sediul în Sibiu sau la cabanierii din cuprinsul Munţilor Cindrel pentru a afla stadiul lucrărilor de marcare pe traseele mai jos menţionate:

TRASEUL 1: ŞAUA CINDREL - STîNA DIN CINDREL - CABANA I. F. NICULEŞTI

Poteca este indicată pe hartă. Triunghi albastru. Durata 2—3 ore. Inaccesibil iarna.


TRASEUL 2: CABANA GÎTU BERBECULUI -VALEA SADULUI - CASCADA ŞERBĂNEI -REFUGIUL CÎNAIA

Traseul figurează în locul traseului nemarcat P. Punct roşu. Durata 1 oră de mers. Inaccesibil iarna.


TRASEUL 3: ŞAUA ŞTEFLEŞTI - CIRCUL GLACIAR IUJBEA - REFUGIUL CÎNAIA

Poteca este figurată pe hartă. Triunghi albastru. Durata 1½— 2 ore de mers.


TRASEUL 4: RĂŞINARI - VALEA STRÎMBA -VÎRFUL GHIHAN - SANTA

Triunghi albastru în locul traseului nemarcat A, varianta 1.


TRASEUL 5: CISNĂDIOARA - MĂGURA CISNĂDIEI - CIUPARI

Cruce albastră în locul traseului nemarcat C.



Cuprinsul

Prezentarea geografică

Limita Munţilor Cindrel

Relieful

Scurtă caracterizare geologică

Clima


Reţeaua hidrografică

Vegetaţia şi solurile

Fauna

Rezervaţia naturală a Iezerelor din munţii Cindrel



Căi de acces

Căi ferate

Şosele

Localităţi de pornire



Cabane şi adăposturi
Trasee turistice

A. Trasee de pătrundere în masiv

TRASEUL Nr. 1: Răşinari - Păltiniş

Varianta 1: Răşinari - Cabana Curmătura Ştezii - Dealul Vălare - Dealul Poplaca - Schit - Păltiniş

Varianta 2: Răşinari - Valea Strîmba -Şaua Dădîrlat - Valea Şteaza - Schit -Paltiniş

Varianta 3: Cabana Curmătura Ştezii -Valea Şteaza - Schit - Păltiniş

Varianta 4: Valea Şteaza - Santa -Păltiniş

2: Halta Sibiel - localitatea Fîntînele - Dealul Lăpuşel - Cabana Fîntînele

3: Sălişte - Dealul Fîntîna Mărului — Cabanele Crinţ

4: Sadu - Cabana Valea Sadului-Bufetul Ciupari - Cabanele Gîtu Berbecului

5: Căpîlna - Şugag - Tău Bistra — Cabana Oaşa Mică

B. Trasee turistice ce pornesc de la cabane


6: Păltiniş - Poiana Găujoara -Şaua Bătrîna - Surdu (Beşineu) - Vîrful Rozdeşti - Vîrful Niculeşti - Vîrful Cînaia - Vîrful Cindrel

7: Păltiniş - Poiana Muncel -Stîna din Bătrîna Mică — Cabanele Gîtu Berbecului

8: Păltiniş - Poiana Onceşti -Dealul Nanu - Dealul Capra - Fundu Rîului — Bufetul Ciupari - Cabana Valea Sadului

9: Păltiniş - Cheile Cibinului - La Pisc - Dealul Runcuri - Cabana Fîntînele

10: Cabana Fîntînele - Valea Sibielului - Vîrful Sibeluş - Valea Săroaia - Cabanele Crinţ

11: Cabanele Crinţ - Dealul Pripoane - Dealul Runcuri - Cabana Fîntînele

12: Cabanele Crinţ - Cantonul La Duşi - Padina Rudarilor - Vîrful Strîmba Mare - Vîrful Foltea - Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel

13: Valea Bistra - Colonia Bistra -Dealul Picioarele Cailor - Padina Rudarilor - Vîrful Strîmba Mare - Vîrful Foltea - Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel

14: Cabana Oaşa Mică - Vîrful Oaşa Mare - Vîrful Şerbota Mare -Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel

15: Cabana Oaşa Mică - Cantonul Tărtărău - Şaua Tărtărău - Cabana Obîrşia Lotrului

16: Cantonul Tărtărău - Valea Frumoasei - Casa Piatra Albă - Valea Frumoasei - Vîrful Frumoasa - Vîrful Cindrel

17: Şaua Şerbănei - Refugiul Cînaia - Vîrful Cindrel



C. Trasee nemarcate


TRASEUL A: Răşinari - Ghihan - Poiana Tomnatic

Varianta 1: Santa - Păltiniş

Varianta 2: Poiana Onceşti - Păltiniş

Varianta 3: Poiana Bucşa - Ciupari

TRASEUL B: Răşinari - Valea Sibişel - Ciupari

TRASEUL C: Cisnădioara - Măgura Cisnădiei -Ciupari

TRASEUL D: Gura Rîului - Cheile Cibinului -Paltini

TRASEUL E: Sibiel -Cabana Fîntînele

TRASEUL F: Tilişca - Dealul Căţănaş - Dealul Cetăţii

TRASEUL G: Tilişca - Valea Tilişcuţii - Crinţ . TRASEUL H: Rod - Dealul Satului - Crinţ

TRASEUL l: Poiana Sibiului - Dealul Pietriceaua - Dealul Ciuha — Pîrîul Negru -Dealul Drojdiei - Crinţ

TRASEUL J: Poiana Sibiului - Pădurea Piţigaia - Dealul Şpeţ - Gîrbova

TRASEUL K: Jina - Dealul Rădăcina - Dealul Marga - Piatra Varului - Căpîlna -Deal - Cărpiniş

TRASEUL L: Jina - Dealul Căptan - Vîrful Guga Mare - Vîrful Guga Mică - Complexul Crinţ

TRASEUL M: Şugag - Dobra - Dealul Fîntînele - Dealul Porumbelul — Colonia Bistra

TRASEUL N: Oaşa Mare - Casa de vînătoare Ciban - Casa de vînătoare Căzile - Cantonul Mijlocia - Colonia Bistra

TRASEUL O: Şaua Bătrîna - Vîrful Surdu -Vîrful Armăsarului - Rîu Mare - Cantonul Poieniţa

TRASEUL P: Cabana Gîtu Berbecului - Refugiul Cinaia


DRUMURILE FORESTIERE
Redactor: IOANA VASILIU Tehnoredactor: ECATERINA ALBICI

Tiraj: 11 500 ex. Coli de tipar: 3,6 + harta 50X70 cm. Bun de tipar: 5 iunie 1975.

Tiparul executat la întreprinderea poligrafica Sibiu REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA
Scanare, OCR şi corectura : Roşioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups.yahoo.com/

Carte obţinută prin amabilitatea dlui. C. Chiculita, Galati.




1 Bătaia cocoşului de munte — manifestare biologică — care are loc primăvara (aprilie—mai) înainte de împerechere, în scopul îndepărtării concurenţilor masculi.

1 Din punct de vedere geomorfologic „Cheile Cibinului" reprezintă un defileu, nu o cheie propriu-zisă.

Yüklə 346,45 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin