Autonomia instituţiilor de învăţământ superior este un principiu garantat de Constituţia României şi trebuie extins în raport cu actuala legislaţie.
Acest principiu se defineşte prin cinci componente:
auto-guvernare, în baza unui cadru legal cât mai larg;
finanţare pe bază de performanţă;
dreptul de a avea o politică de personal proprie;
dreptul de a decide asupra conţinuturilor de învăţare/cercetare, în condiţiile legii şi în raport cu obiectivele asumate de către fiecare instituţie de învăţământ în parte;
responsabilitate publică în raport cu programele asumate.