IV. Reforma instituţională şi creşterea capacităţii instituţionale a diplomaţiei
A. MAE trebuie să aibă o structură viabilă şi eficientă. Prin urmare, Guvernul României va acorda prioritate dezvoltării capacităţii instituţionale a Ministerului Afacerilor Externe. Astfel, în ce priveşte aspectele de reformă internă şi privind relaţionarea cu alte instituţii, sunt necesare:
-
O structură adaptată priorităţilor de politică externă ale programului de guvernare şi crearea unei politici de resurse umane mai coerentă, pornind de la:
-
reluarea procesului de recrutare de tineri diplomaţi, blocat în ultimii ani, cu consecinţe negative importante asupra evoluţiei resursei umane, prin organizarea de examene de intrare corecte şi transparente, în special în perspectiva deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019 şi pentru întărirea capacităţii de acordare a unei asistenţe consulare profesioniste pentru cetăţenii români din străinătate;
-
continuarea procesului de îmbunătăţire şi dezvoltare a programelor de formare permanentă, inclusiv prin accesare de fonduri europene;
-
eficientizarea modului de selecţie a viitorilor diplomaţi, prin consolidarea parteneriatelor cu universităţile româneşti de prestigiu;
-
crearea unui ghid coerent de „carieră profesională”, care să asigure predictibilitatea şi stabilitatea carierei diplomatice şi să stimuleze diplomaţii să plece la post în zonele dificile şi care să conducă la asigurarea prestigiului profesional;
-
promovarea pe bază de merit şi rezultate, atât în gradul diplomatic, cât şi în funcţii;
-
promovarea de măsuri legislative pentru refacerea în mod adecvat şi echitabil a situaţiei pensiilor membrilor Corpului Diplomatic şi Consular român;
-
Eficientizarea modului de comunicare publică şi diplomaţie publică, prin conferinţe de presă regulate, folosirea noilor medii de comunicare.
-
Construcţia unui buget al MAE, pe baza unei proiecţii multianuale a necesităţilor, care să corespundă adecvat sarcinilor şi priorităţilor de politică externă.
-
Adoptarea măsurilor pentru asigurarea infrastructurii necesare MAE, inclusiv a unui nou sediu, pentru gestionarea corespunzătoare a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019; optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în proprietatea statului român.
B. În ce priveşte relaţiile interinstituţionale, este necesară:
-
O interacţiune crescută cu comisiile parlamentare de politică externă şi respectiv de afaceri europene – prin participarea constantă a conducerii MAE la şedinţele comisiilor şi trimiterea de informări regulate pe temele de interes actual – mai ales în contextul rolului crescut al parlamentelor naţionale în afacerile europene, prevăzut de Tratatul de la Lisabona.
-
O mai bună interacţiune cu europarlamentarii români din Parlamentul European.
-
Sesiuni regulate de reflecţie strategică cu alte instituţii cu contribuţii la politica externă pe toate temele importante din programul de guvernare, pentru identificarea modalităţilor optime de realizare.
-
Promovarea unui dialog structurat între minister şi partenerii din mediul academic şi mediul cultural, precum şi cu cei din societatea civilă.
Dostları ilə paylaş: |