Propuneri ale Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor de modificare CoCa1 propus pt 2011
se acordă asiguraţilor pe baza biletului de internare eliberat medicul de specialitate din unităţile sanitare ambulatorii
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Programului naţional
- 10 zile
|
Cea mai importantă « problemă » este cea a „fragmentării” sistemului de după 1999, este aceea că MF are dreptul de a trimite direct la spital. Este un articol important, de filozofie a SIS. Cred că numărul mare de internări pleacă şi de la acest drept al MF !! | ||
|
Art. 65. c) suma aferentă Programului naţional cu scop curativ pentru medicamente şi materiale sanitare specifice, finanţată din fondul alocat pentru programele naţionale cu scop curativ, care face obiectul unui contract distinct al cărui model se stabileşte prin Normele tehnice de aprobare a programelor, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; |
|
Ca un comentariu, necesar pentru a face rapoarte corecte : De aici, rezultă că spitalele au mult mai multe fonduri decît cele 55% puse la dispoziţie prin FNUASS. |
|
Art. 65. |
De eliminat acest paragraf. |
De ce ? Se vrea, de fapt, transformarea CNAS în contractor, ceea ce este un ABUZ. CNAS nu poate fi contractor de servicii !! De transferat acest tip de contracte la CASJ sau chiar nu este nevoie a fi trecut, din moment ce CASJ încheie contracte cu furnizorii, inclusiv contracte pentru dializă.
|
|
ART 67. b) să întocmească liste de prioritate pentru serviciile medicale programabile, pentru eficientizarea serviciilor medicale, după caz; |
Acest paragraf trebuie scos. |
Realizarea de liste de programare este un drept al spitalelor NU o obligaţie, mai ales în relaţie cu CAS, care nu are ce să inervină aici. |
|
Art. 68 În relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate unităţile sanitare cu paturi au dreptul să primească contravaloarea serviciilor medicale realizate |
Art. 68. În relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate unităţile sanitare cu paturi au dreptul să primească contravaloarea serviciilor medicale realizate. |
Acest articol este extem de important. El face de fapt din spitale o anexă atît a MS cît şi a CNAS. Este indamisibil ca un furnizor independent, spitalul, să fie obligat a cere validarea unui terţ şi să fie limitat pentru contractare. Istoria arată că acest mod de percepere a bugetelor conduce la creşterea numărului de internări în spitale. Aici ar trebui modificat !! Dacă CNAS vrea să ştie cum să contracteze cu spitalele poate apela, ea, la serviciile Şcolii de Management, dar acest lucru nu are legătură cu cadrul contractual dintre CAS şi spitale. |
|
ART. 69. c) să deconteze contravaloarea serviciilor medicale spitaliceşti; în cazul serviciilor medicale spitaliceşti acordate în baza biletelor de internare, acestea se decontează dacă biletele de internare sunt cele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate; |
De eliminat acest paragraf. |
Acest paragraf este redundant din două puncte de vedere: a. în articolele anterioare se spune cum se decontează, ca obligaţie a casei, iar b. internarea nu se poate face fără bilet adecvat. Deci nu poate fi decontată o internare neadecvată.
|
|
ART. 69 d) să monitorizeze activitatea desfăşurată de spitalele în baza contractului încheiat astfel încât decontarea cazurilor externate şi raportate să se încadreze în sumele contractate, în funcţie de realizarea indicatorilor negociaţi conform normelor. |
De reformulat fraza, căci este extrem de alambicată şi nu se înţelege exact ce se doreşte: deontarea în limita de contract sau monitorizarea spitalului. |
Dacă se doreşte decontarea, atunci nu este cazul de monitorizare. Dacă se doreşte monitorizare, aceasta este perfect abuziv, căci nu există dreptul unui terţ de a-ţi monitoriza activitatea !! |
|
Art. 71. 1. a) (şi b) pentru spitalele în care serviciile medicale furnizate se decontează pe bază de tarif pe caz rezolvat (DRG) sau de tarif mediu pe caz rezolvat pe specialităţi, decontarea se face în funcţie de numărul de cazuri externate, raportate |
|
Vezi mai sus. De reformulat căci se înţelege că analiza o face Şcoala de Management. |
|
ART 71. 4) Decontarea cazurilor transferate într-o altă unitate sanitară, pentru patologie de acelaşi tip într-un interval de 48 de ore de la internare, se realizează în procent de 50% din tariful pe caz rezolvat (DRG), din tariful mediu pe caz rezolvat, în condiţiile stabilite prin norme. |
De reformulat. |
Nu se înţelege care spital este recompensat cu 50%, cel care transferă sau cel la care pacientul a fost transferat ! Dacă a fost transferat este tocmai pentru că patologia s-a complicat dar este de acelaşi tip. De ce se decontează numai 50%, poate că cheltuielile au fost mai mari ? Altfel se mai prelungeşte internarea 1 oră şi trec cele 48. |
|
ART. 74 Spitalele încasează de la asiguraţi suma corespunzătoare coplăţii, conform prevederilor legale în vigoare. |
|
Acest articol trebuie eliminat. El nu are legătură cu contractările. Este problematica legii. |
|
ART. 77. (3) Până la data de 31 decembrie 2011 furnizorii de servicii medicale de urgenţă şi transport sanitar trebuie să implementeze sistemul de management al calităţii în conformitate cu SR EN ISO 9001: 2008, dată după care acesta devine criteriu de eligibilitate pentru a putea intra în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. |
De eliminat |
Acreditarea în sistemul de sănătate nu se face prin sistemul ISO. Nu se cîştigă numic în calitatea actului medical dacă furnizorii au ISO (o spun din proprie experienţă). Cîştigă numai firmele care acreditează ISO !! |
|
Art. 79. La contractare, pe lângă documentele prevăzute la art. 14, furnizorii de servicii medicale de urgenţă prespitalicească şi transport sanitar prezintă:
|
Art. 79. La contractare, pe lângă documentele prevăzute la art. 14, furnizorii de servicii medicale de urgenţă prespitalicească şi transport sanitar prezintă: documentele necesare pentru fundamentarea tarifului pe solicitare, în condiţiile prevăzute prin norme. |
Aceste rînduri trădează de fapt faptul că SIS este supracentralizat şi nereformat. CAS nu trebuie să ceară structura de personal. Ele trebuie să urmărească respectarea calităţii serviciilor. Dacă calităţile nu se respectă, atunci furnizorul îşi va lua măsurile pentru a le îndeplini. Este o logică răsturnată a filozofiei de contractare !! De vorbit la Guvern, pentru modificare. Dar nu numai aici, ci şi la spitale, cabinete etc. Vezi şi necesarul de a modifica Normele, unde se cere structura de personal a fiecărui cabinet medical. |
|
|
De eliminat |
Aceleaşi observaţii ca peste tot. În sistemul de sănătate calitatea se dovedeşte altfel. |
|
ART. 87 Contractul de furnizare de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative se reziliază de plin drept printr-o notificare scrisă a casei de asigurări de sănătate, în termen de maximum 5 zile calendaristice de la data aprobării acestei măsuri ca urmare a constatării situaţiilor menţionate la art. 19, în cazul nerespectării situaţiilor prevăzute la art. 86 lit. a) - d), precum şi la a patra constatare a nerespectării obligaţiei prevăzute la art. 86 lit. f).
|
De modificat. |
Atenţie, de eliminat din art. 19 acele prevederi care nu sînt corecte, şi care ţin de art. 15. Nu acceptăm acele prevederi (v. Art. 15) |
|
ART. 88 (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 15 lit. b), e), k) şi t), precum şi în cazul nerespectării obligaţiei prevăzute la art. 86 lit. f), suma cuvenită pentru luna în care s-au înregistrat aceste situaţii se diminuează după cum urmează: |
Ca mai sus |
! la art 15 |
|
ART. 91. (3) Până la data de 31 decembrie 2011 furnizorii de servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii trebuie să implementeze sistemul de management al calităţii în conformitate cu SR EN ISO 9001: 2008, dată după care acesta devine criteriu de eligibilitate pentru a putea intra în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. |
De eliminat. |
explicaţia ca mai sus |
|
ART. 102. (5) Preţul de referinţă pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală prescrise în tratamentul ambulatoriu se |
(5) Preţul de referinţă pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală prescrise în tratamentul ambulatoriu se elaborează în funcţie de fiecare DCI în parte. |
Se elimină mult prea complicatul şi netransparentul procedeu de a compensa după clasş, după formă farmaceutică etc, toate prin ordin al CNAS. Nu prin acest sistem „se creşte accesul” la medicamente !!! Demagogie |
|
ART. 102. (7) Decontarea pentru activitatea curentă a anului 2011 se efectuează în ordine cronologică, până la 180 de zile calendaristice de la data validării facturilor conform alin. (9), în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie. |
7) Decontarea pentru activitatea curentă a anului 2011 se efectuează în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data validării facturilor conform alin. (9), în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie. (la art. 102) |
Prea mult jumatate de an. 2 Luni este de ajuns. Între timp apare inflaţia !!! |
|
ART. 103. a) pentru sublistele A şi B - o singură prescripţie lunar, cu maximum 7 medicamente, dar nu mai mult de 3 medicamente din sublista B cu procent de compensare 50% din preţul de referinţă. Valoarea totală a medicamentelor din sublista B, calculată la nivelul preţului de referinţă, este de până la 300 lei pe lună; |
a) pentru sublistele A şi B – una sau mai multe prescripţii lunar, dar care să nu depăşească cumulativ 7 medicamente, şi nu mai mult de 3 medicamente din sublista B cu procent de compensare 50% din preţul de referinţă. Valoarea totală a medicamentelor din sublista B, calculată la nivelul preţului de referinţă, este de până la 300 lei pe lună; |
Problema se pune atunci cînd un pacient cronic are mai multe boli şi vine la acelaşi medic (de obicei internist) de mai multe ori pe lună pentru multe diagnostice (coduri). Dacă medicul a eliberat mai puţin de 7 medicamente, ar putea avea dreptul de a mai elibera, dacă CNAS crede că 7 este limita maximă de medicamente pe lună. În plus prevederea este contrară art 103.7 (în final). În acest caz, acest paragraf trebuie modificat astfel: (vezi alăturat) |
|
ART. 103. b) în situaţia în care într-o lună se prescrie un medicament din sublista B notat cu #, cu o valoare maximă a tratamentului pe o lună, calculată la nivelul preţului de referinţă, mai mare de 300 lei, nu se mai prescriu în luna respectivă şi alte medicamente din sublista B; |
De eliminat acest paragraf |
Aceste medicamente se dau cu aprobarea CAS. Este anormal ca un pacient să nu poată beneficia şi de alte medicamente, dacă unul este scump !! |
|
ARFT. 103. (5) Pe acelaşi formular de prescripţie se pot înscrie medicamente din subliste diferite. ..... |
|
Un medicament poate fi mai important dacît altul. Medicul nu este obligat să scrie mai întîi medicamentele din lista A şi apoi din lista B. Dacă CAS nu au un soft pentru prelucrarea medicamentelor din listele A şi B, alternativ, să-şi facă ! |
|
ART. 103. (7) Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de 3 - 5 zile în afecţiuni acute, de 8 - 10 zile în afecţiuni subacute şi de până la 30 de zile pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, cu excepţia bolnavilor cuprinşi în unele programe de sănătate prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în cazul cărora perioada pentru care pot fi prescrise medicamentele poate fi de până la 90 de zile. Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate şi cu schemă terapeutică stabilă, medicii de familie pot prescrie medicamente pentru o perioadă de până la 90 de zile, perioada fiind stabilită de comun acord de medicul prescriptor şi asiguratul beneficiar al prescripţiei medicale şi menţionată pe prescripţie sub rubrica aferentă CNP-ului. Asiguraţii respectivi nu mai beneficiază de o altă prescripţie medicală pentru boala cronică respectivă pentru perioada acoperită de prescripţia medicală. |
(7) Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de 3 - 10 zile în afecţiuni acute, de 8 - 15 zile în afecţiuni subacute şi de până la 30 de zile pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, cu excepţia bolnavilor cuprinşi în unele programe de sănătate prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în cazul cărora perioada pentru care pot fi prescrise medicamentele poate fi de până la 90 de zile. Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate şi cu schemă terapeutică stabilă, medicii din cabinetele medicale în contract cu casele de asigurări pot prescrie medicamente pentru o perioadă de până la 90 de zile, perioada fiind stabilită de comun acord de medicul prescriptor şi asiguratul beneficiar al prescripţiei medicale şi menţionată pe prescripţie sub rubrica aferentă CNP-ului. Asiguraţii respectivi nu mai beneficiază de o altă prescripţie medicală pentru boala cronică respectivă pentru perioada acoperită de prescripţia medicală. (la art 103). |
1. O infecţie urinară acută se tratează 10 zile cu ciprinol (de ex.). Limitele de 3-5-8-10 sînt prea limitative. Tiroidita subacută de Quervain se tratează cu prednison 6 luni !!! şi este subacută. Limite aberante şi care modifică înţelesul patologiei. Aceleaşi prevederi şi pentru art. 104.2 cu medicii şcolari. 2. Toţi medicii sînt la fel de deştepţi. Chiar şi specialiştii pot prescrie pentru 3 luni diferite medicamente !!
|
|
ART. 105. h) la a doua constatare a nerespectării în cursul unui an a oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 99 lit. c), f), h), m), o), q), t), ţ), u) w) şi z); i) la a patra constatare a nerespectării în cursul unui an a oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 99 lit. a), b), e), g), j), k), l), n), p), r), s), ş), v) şi x); pentru nerespectarea obligaţiei prevăzută la art. 99 lit. b) nu se reziliază contractul în situaţia în care vina nu este exclusiv a farmaciei, adusă la cunoştinţa casei de asigurări de sănătate de către aceasta printr-o declaraţie scrisă;
|
|
Atenţie, art. 105 este dependent de art. 99, care este dependent de art. 15. Cerem s{ fie scoase din această listă cele nedorite în art. 15 !! Acelaşi lucru şi la ART 109. Şi 119.
|
|
|
Această prevedere trebuie scoasă. |
Ghidurile şi protocoalele sînt orientative şi nu obligatorii !! Nicăieri în lume un medic nu poate fi obligat să facă un gest medical, pentru că aşa scrie în ghid. Actul medical este independent -vezi L 95 – sub responsabilitate proprie ! |
|
|
De eliminat. |
Acest articol are trei probleme: 1. În cabinet este interzis [prin Codul Deontologic] a se elibera medicamente. Probabil că iniţiatorul CaCo vrea să zică „prescrie”. Dacă se doresşte interzicerea „eliberării”, articolul trebuie scos, căci nu are sens. 2. HGR 720/2008 este lista de medicamente compensate şi gratuite, care se schimbă anual. Dacă se schimbă, HGR cu acel număr a expirat. Oricum în HGR sînt permise numai acele medicamente care sînt listate (adică permise !). Este un pleonasm de a interzice ceva ce este interzis. 3. În farmacii, numai acele medicamente enunţate deja de ANM au dreptul de a fi eliberate fără reţetă. Acest articol nu are legătură cu aceasta. deci ese redundant De aceea, acest articol trebuie scos.
|
|
|
|
CASJ nu au nimic de a face cu evidenţele contabile ale furnizorului de servicii. Ele nu au acest drept. Poate ANAF. dacă se vrea controlul serviciilor, atunci vezi în cursul HGR că era deja scris. Acest punct „f” trebuie scos. De altfel, interesant este că în anii trecuţi el era prezentat la obligaţiile casei, la început. Pentru că a fost scos de acolo, l-au trecut aici, ca un mic punct la o literă centrală. |
|
ART. 135. g) în vigoare; |
|
dacă iniţiatorul le obligă pe CASJ să verifice, atunci trebuie să aibă grijă să precizeze şi cum. Pentru că a verifica un act medical este apanajul numai al organismului statului numit Colegiul Medicilor. De fapt, el ar trebui să fie eliminat, fiind redundant, pentru că problematica este rezolvată la articolul 7.1. |
Preşedinte Vicepreşedinte
Dr. Octavian Georgescu Dr. Dan Pereţianu
1 Termenul de “CoCa” de la “Contract cadru” a fost propus de Dr. Dan Pereţianu (pe atunci vicepreşedinte al CFSMR) în 1997. Termenul a fost prima dată prezentat lumii medicale la Congresul SNMG/ulterior F de la Iaşi.
2 Figură de stil care exprimă o ironie subtilă sau un adevăr usturător sub forma asocierii paradoxale a doi termeni contradictorii.
3 Art. 375. – (1) În scopul asigurării în orice împrejurare a intereselor pacientului, profesia de medic are la baza exercitării sale independenţa şi libertatea profesională a medicului, precum şi dreptul de decizie asupra hotărârilor cu caracter medical.
4 Stegărescu S, Păduraru D, Radu L.V., Pereţianu D. Asigurările sociale de sănătate sînt ele “publice” sau “private” ? A 15-a Conferinţă ALASS, Bucureşti, 23-25.09.2004, C.S.5.
Yüklə 204,43 Kb.
Dostları ilə paylaş:
