206
STENDHA1.
de optzeci şi trei de centime, începu să-i şubrezească sănătatea, cînd, într-o dimineaţă, Fouqu6 se ivi pe neaşteptate în odaia lui.
— în sfîrşit, am reuşit să intru. Nu-ţi fac nici o vinft, dar de cinci ori am venit la Besancon ca să te văd. Şi mereu am găsit porţile încuiate. Am postat un om la poarta seminarului; de ce naiba nu ieşi niciodată ?
— E o încercare la care m-am supus singur.
— Te găsesc foarte schimbat. în sfîrşit, bine că te văd! Două piese frumuşele de cîte cinci franci mi-au dovedit cît de neghiob am fost că nu le-am dăruit de cum am venit prima dată.
Cei doi prieteni vorbiră la nesfîrşit. Julien păli cînd Fouqu6 îi spuse:
— Fiindcă veni vorba, ştii că mama elevilor tăi e apucată de evlavia cea mai adîncă ? Şi îi povesti cu aerul acela firesc care face o impresie atît de neobişnuită asupra ini mii pătimaşe, cînd îi răscoleşti, fără să ştii, fibrele cele mai intime. Da, dragul meu, de evlavia cea mai fierbinte. Se zice că face pelerinaje. Dar, spre veşnica ocară a părinii lui Maslon, care 1-a spionat atîta vreme pe părintele Ch6-lan, doamna de Renal nu 1-a dorit ca duhovnic. Se duce! se spovedească la Dijon sau la Besancon.
— Vine la Besancon ? întrebă Julien cu frunte năpădită de roşeaţă.
— Vine destul de des, îi răspunse Fouqu6, privindu-1 întrebător.
— Ai la tine cîteva numere din Le Constitutionnel ?
— Ce spui ?! se miră Fouque.
— Te întreb dacă ai cîteva numere din Le Constau-tionnel, urmă Julien cu cea mai mare linişte în glas. Gazeta se vinde aici cu treizeci de gologani numărul.
— Cum! Există liberali pînă şi în seminar!? se mirj Fouque. Sărmană Franţă ! adăugă el, luînd glasul făţarnic şi tonul mieros al părintelui Maslon.
Dostları ilə paylaş: | 
