Pseudonimul literar al lui Henri Beyle (1783-1842), I i u r ui I i

212

STENDIIAI.

Fu întîmpinat de părintele-director la fel de încrezător ca şi în ziua cînd intrase în seminar.

— Lămureşte-mi ce scrie pe cartea asta de joc, ti spuse el, privindu-1 de parcă ar fi vrut să-1 vîre în pămînl.

Julien citi:

„Amanda Binet, cafeneaua «La Girafa», înainte de om opt Spune că eşti din Genlis, văr cu mama."

Julien îşi dădu seama ce primejdie grozavă îl paşte : ii coadele părintelui Castanede îi furaseră adresa.

— în ziua cînd am intrat aici, spuse el privind fruntea părintelui Pirard, căci nu-i putea înfrunta privirea cum plită, tremuram de teamă : părintele Chelan îmi spusestj că voi găsi un lăcaş plin de pîri şi de tot soiul de răutăţi, că spionarea şi denunţul între colegi sînt încurajate aia Aşa vrea cerul, ca să le arate viaţa, în adevărata ei faţă, ti­nerilor preoţi, şi să-i dezguste de lume şi de deşertăciuniU ei.

— Şi tocmai mie te-ai găsit să-mi înşiri baliverne ! m înfurie părintele Pirard. Secătură ce eşti!

— La Verrieres, urmă Julien nepăsător, fraţii mei ml .băteau cînd aveau vreo pricină să mă pizmuiască peni iu

ceva.

— La fapte! La fapte! strigă părintele Pirard aproape scos din fire.

Fără să-şi piardă cîtuşi de puţin cumpătul, Julien isi reluă povestirea:

— în ziua sosirii mele la Besancon, pe la amia/.i flămînzisem şi am intrat într-o cafenea. Inima îmi era plină de scîrbă pentru un loc atît de nelegiuit, dar mfl gîndeam că masa o să mă coste mai ieftin decît la han Unei doamne, care părea să fie stăpîna prăvăliei, i > făcut milă de înfăţişarea mea nevinovată. „Oraşul e plin de ticăloşi, mi-a zis ea, şi mă tem de soarta dumitale, dom nule. Dacă păţeşti ceva rău, cere-mi ajutor, trimite ■ mine înainte de ora opt. Dacă portarii seminarului nu \oi să vină, spune-le că eşti vărul meu şi că te-ai născui l.i Genlis..."