1)11 NEGRU
523
lihni nu vedea decît un singur eveniment neplăcut I ci şi moarte: vizita tatălui său. Şi-1 întrebă pe Fou-il ■■ .1 n-ar fi bine să-i scrie procurorului general ca să-1 de orice vizite. Sila lui de a-şi vedea tatăl, mai
nu un asemenea moment, lovi adînc sufletul cinstit
|hi ' al negustorului de lemne.
Dnia crezu că pricepe de ce atîţia oameni îi urăsc cu
I pi ietenul. Dar, din respect pentru nenorocirea lui,
fuse ceea ce simţea.
i fn orice caz, îi răspunse el rece, ordinul de a-ţi in-
r M/iicle nu-1 va privi pe tatăl tău.
CAPITOLUL XXXVIII Un om atotputernic
Dar e atita mister în demersurile pe care le face, atita eleganţă în ţinuta ei. Cine să fie oare ?
SCHILLER
\ BUS zi, uşile turnului se deschiseră foarte devreme. | »c irezi speriat. Ah ! doamne, gîndi el, iată-1 pe tata. Ce neplăcut o
mecaşi clipă, o femeie îmbrăcată ţărăneşte i se (n braţe. El abia o recunoscu. Era domnişoara de
Kilulc, pînă la primirea scrisorii tale n-am ştiut l, Iar despre ceea ce tu numeşti crimă şi nu e, de ! Un l! o nobilă răzbunare, care îmi arată ce măreaţă ) 1(1 bale în piept, am aflat abia la Verrieres... luate că era prevenit în privinţa domnişoarei de La • c de altminteri nu prea îşi mărturisea deschis, 111 glsi tare drăguţă. Cum să nu vezi în purtarea şi în ii de a vorbi un simţămînt nobil, dezinteresat, cu I in.ii presus decît tot ce ar îndrăzni un suflet mic şi
Dostları ilə paylaş: | 
