Psihologia exercită o anumită fascinaţie şi generează o puternică motivaţie a cunoaşterii dimensiunilor

2.4. ABORDĂRILE IDIOGRAFICE ALE 
PERSONALITĂŢII 
In introducerea acestui capitol, am făcut distincţie între 
abordările idiografice şi nomotetice, folosite în studiul personalităţii. 
Cel de-al doilea tip de abordare, aşa cum vă puteţi aminti, pune 
accentul pe asemănările dintre, oameni, având ca teoreticieni 
reprezentativi pe Eysenck şi Cattell (v.§ 1.2). 
Abordările idiografice se concentrează asupra unicităţii 
indivizilor şi consideră că esenţa personalităţii poate fi surprinsă 
numai prin studiul detaliat al vieţii şi experienţei acestora. (Pentru o 
descriere mai detaliată a dihotomiei idiografic/nomotetic puteţi 
consulta Malim şi colab. 1992). 
în această parte a lucrării noastre, vom discuta studiile a trei 
teoreticieni reprezentantivi pentru abordarea idiografică: Gordon 
Allport, Cari Rogers şi George Kelly. 
Aşa cum am amintit, Allport nu are o perspectivă pur 
idiografică - el accentuează individualitatea şi unicitatea fiecărei 
personalităţi, în contextul în care recunoaşte existenţa unor trăsături 
comune (în diferite grade) tuturor oamenilor. 
Cari Rogers este o personalitate de vârf a psihologiei umaniste, 
o forţă majoră în câmpul psihologiei generale, care a câştigat foarte 
multe începând cu mijlocul secolului nostru. Psihologia umanistă, 
accentuând unicitatea şi subiectivitatea experienţei personale, aduce 
un echilibru între alte două curente dominante în prima parte a 
secolului al XX-lea: behaviorismul (care vede personalitatea doar 
prin concretizarea manifestărilor sale în mediu) şi psihanaliza 
(descrisă în capitolul 3, care se axează pe efectele inconştientului 
asupra personalităţii umane). (Pentru o descriere mai detaliată a 
curentelor şi abordărilor majore din psihologie puteţi consulta Malim 
şi colab. 1992). 

---

86 Diferenţe interindividuale 
Cel de-al treilea mare teoretician idiografic, Kelly, a căutat că 
înţeleagă personalitatea umană examinând interpretările indivizilor 
despre propria persoană şi despre mediul lor social. El a introdus 
termenul „constructe pers'onale", pentru a desemna dimensiunile pe 
care le utilizează indivizii în încercarea de a interpreta persoanele şi 
evenimentele din viaţa lor.