Psihologia exercită o anumită fascinaţie şi generează o puternică motivaţie a cunoaşterii dimensiunilor

Inconştientul personal
este similar conceptului freudian, în 
sensul că reprezintă totalitatea experienţelor individuale şi conţinuturilor, 
în special ceea ce a fost uitat sau reprimat. Dar Jung nu vede 
inconştientul doar ca o sursă de instincte, ci ca o parte vitală şi bogată 
a vieţii individului, conţinând simboluri exprimate prin vise. Metodele 
psihologiei jungiene încurajează oamenii să fie receptivi la propriile 
vise şi să permită inconştientului să le orienteze modul de viaţă. 
Inconştientul colectiv
reprezintă diferenţa majoră a teoriei lui 
Jung faţă de cea a lui Freud. Jung afirmă că materialul conţinut în 
inconşientul colectiv, comun tuturor indivizilor, nu devine niciodată 
conştient şi se datorează eredităţii. Inconştientul colectiv este format 
din amintiri ancestrale, reprezentând reziduuri psihice ale dezvoltării 
umane, care au fost depozitate în mintea umană. Aceste amintiri sunt 
cunoscute sub numele de arhetipuri. Exemple de arhetipuri sunt 
Dumnezeu, înţelepciunea omului vârstnic, învierea, eroii şi altele, care 
se regăsesc în poveştile şi legendele diferitelor culturi. 
3. Reprimarea. Teoria lui Jung se concentrează mult mai puţin 
pe rolul reprimării în dezvoltarea nevrozelor. Jung consideră că 
oamenii pot fi înţeleşi nu numai prin trimiteri la experienţele trecute, 
ci şi în lumina scopurilor prezente şi a obiectivelor pe care şi le 
propun în viitor. 
Statutul lui Jung în psihologie.
Deşi multe aspecte ale teoriei 
sale sunt dificil de validat, Jung este admirat şi considerat o mare 
personalitate a psihologiei. Aşa cum am arătat în capitolul 2, influenţa 
conceptelor sale introversie-extraversie se relevă în opera lui Hans 
Eysenck, iar punctul său de vedere mai optimist asupra naturii umane 
se regăseşte în ideile ulterioare ale unor teoreticieni precum Cari 
Rogers şi Abraham Maslow. 
Din punctul de vedere al aplicaţiilor practice, versiunea 
jungiană a terapiei psihanalitice se regăseşte în metoda de lucru a 
multor clinicieni. Totodată, conceptele de extraversiune-introversiune 
şi cele patru căi de cunoaştere a lumii formează baza uneia dintre cele 

---

Teoriile psihanalitice ale personalităţi 123 
mai cunoscute teste de personalitate, Indicatorul Myers-Briggs pentru 
tipul de personalitate (Briggs şi Myers, 1962); acesta este larg utilizat 
în domeniul afacerilor, comerţului şi industriei pentru consiliere 
profesională, formarea echipelor de lucru şi evaluarea potenţialului de 
promovare şi conducere.