Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru centrala solaro-electrica


Modul/mecanismul in care realizarea centralei poate afecta mediul social si economic



Yüklə 496,15 Kb.
səhifə4/5
tarix03.01.2019
ölçüsü496,15 Kb.
#89636
1   2   3   4   5

6.2.8.1. Modul/mecanismul in care realizarea centralei poate afecta mediul social si economic


Se apreciaza ca realizarea centralei poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

  • Schimbari in utilizarea terenului

  • Influenta asupra activitatilor economice existente in zona

  • Influenta asupra calitatii vietii

  • Influenta asupra cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat.

Cap. 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
Prin realizarea acestei investitii nu vor apare efecte asupra mediului in context tranfrontiera.

Cap. 8 MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PUZ-lui
8.1 Masuri privind efectele asupra APEI
Pentru protecţia resurselor de apă în proiectul acestei investitii se vor prevedea măsuri care vizează atât apa subterană cât şi cea de suprafaţă şi care sunt prezentate în cele ce urmează.

Pentru combaterea riscului de poluare a apelor subterane si de suprafata (canalul Vedea –Dunare care apartine ANIF) se prevăd următoarele masuri :



  • masuri luate prin organizarea de santier pentru a impiedica poluarea apei pluviale si a apei canalului de irigatii Vedea- Dunare cu pulberi de la lucrarile de constructii si cu produse petroliere de la posibilele scurgeri accidentale de carburanti de la utilajele folosite;

  • depozitarea corespunzătoare a deşeurilor tehnologice şi menajere pentru a impiedica ajungerea lor in canalul Vedea.

Prin proiect s-a propus sa se realizeze urmatoarele obiective care pot fi considerate masuri de diminuare a impactului:



  • apele uzate vor fi colectate în totalitate prin conducte de canalizare si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica.

  • din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu.

  • in ce priveşte posibilitatea avarierii instalaţiilor şi, în acest fel apariţia unei surse de poluare a apei, operatorul care va exploata sistemul va asigura măsurile necesare pentru prevenirea şi înlăturarea unor astfel de situaţii, prin Regulamentul de funcţionare.



8.2 Masuri privind efectele asupra AERULUI
Prin natura construcţiei, centrala electro-solară nu reprezintă o sursă de poluare a aerului

8.3 Masuri privind efectele asupra SOLULUI
Măsurile de prevenire si diminuare a poluării solului şi a apelor subterane care vor fi prevazute prin proiect:

  • Împrejmuirea perimetrului zonei de protecţie sanitară pentru Gospodaria de apa, cu garduri cu stalpi de beton si plasă de sârmă;

  • Reţeaua de canalizare va fi etansă, urmând a fi verificată periodic, conform regulamentului de funcţionare-exploatare;

  • Deşeurile vor fi depozitate controlat, în funcţie de tipul acestora, pe suprafeţe betonate, până la evacuare;

  • Drumurile tehnice ce se vor face in incinta centralei vor avea structura de macadam.



8.4 Masuri privind efectele asupra SUBSOLUI

Avand in vedere ca sursele de poluare pentru subsol si efectele semnificative asupra subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane, masurile propuse privind efectele adverse asupra subsolului se regasesc la capitolul respectiv (8.1).



8.5 Masuri privind efectele asupra BIODIVERSITATII

In perioada de santier
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de construcţie trebuie luate din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

  • Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de construcţie trebuie limitată judicios la strictul necesar;

  • Pentru evitarea accidentelor în care, pe lîngă oameni pot fi implicate şi animale, constructorul va prevedea bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse;

  • Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate din cauza zgomotului produs de utilaje, pe perioada executiei se pot monta panouri fonoabsorbante; In cazul acestei investitii nu se pune aceasta problema deoarece zgomotul de fond din zona este mult mai mare din cauza statiei de pompare a ANIF care este amplasata la o distanta de 50 m .




  • Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele şi programul de lucru specificat.



  • Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de şantier se vor folosi doar utilaje şi echipamente ce au normele de zgomot şi poluare MINIM Euro 4 iar perioada zilnică de lucru în şantier nu va depăşeşte niciodată 12 ore.




  • Se va evita depozitarea necontrolată a excedentului de pamant ce rezultă în urma lucrărilor de sapatura, respectîndu-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului, in spatii puse la dispozitie de Administratia Publica Locala.



In perioada de operare/functionare
Ştiut fiind faptul că, la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO2, rezultă că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO2.

Prin sistemele tehnologice alese, în incinta centralei electro-solare, între aleile de macadam dintre captatorii paraboloidali şi sub aceştia, vegetaţia (mai puţin puieţii de copaci, care vor fi resădiţi în altă locaţie) va fi lăsată să crească liber.

Deoarece în timpul fucţionării centralei lumina reflectată de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectată înapoi spre mediu, captatorii solari parabolidali nu prezintă niciun pericol pentru păsări.

Pentru protecţia florei şi faunei din zona, în perioada de exploatare, o atenţie deosebită se va acorda lucrărilor de întreţinere, respectiv curăţenia in zona amplasamentului, pentru a nu genera vectori de boală pentru animale sau a stanjeni dezvoltarea normală a vegetaţiei.


In concluzie, prin prezentarea starii actuale a zonei protejate recunoscuta legal prin HG 1284/2007 (pentru SPA) s-a scos in evidenta faptul ca realizarea acestei centrale solare nu va avea decat un posibil impact direct negativ pe termen scurt, doar pe perioada existentei santierului. Prin masurile impuse la faza de proiect si organizare de santier, prezentate la Capitolul 8, acest impact este eliminat.
Luînd în considerare sursele de poluare şi emisiile de poluanţi care pot sa apara în perioada de functionare, adica prin punerea in functiune a acestei investitii, se poate observa ca fauna şi vegetaţia din zonă a fost si va fi mai afectata de existenţa in sine a activitatilor economice a locuitorilor din comuna si a turistilor care strabat zona, decît de exploatarea acestei investitii.

8.6 Masuri privind efectele asupra PEISAJULUI

Prevederi in proiect pentru diminuarea impactului asupra peisajului


Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

- cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti

in peisaj.
8.7 Masuri privind efectele radiatiilor

Nu este cazul, nu exista surse de radiatii.

8.8 Masuri privind efectele asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei

Prevederi pentru reducerea impactului negativ asupra mediului social si economic


Prevederi privind ocuparea fortei de munca. In perioada de exploatare a centralei, necesarul de personal va fi de aproximativ 6 persoane (2 persoane cu studii superioare).
Din situaţia prezentată in cadrul raportului de mediu reiese ca activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu necesită măsuri speciale de protecţie a factorului uman, a aşezărilor umane si a celor de interes public.
Cap. 9 MOTIVELE care au condus la selectarea variantelor alese. Evaluarea alternativelor
9.1 Analiza comparativa a solutiilor propuse
Solutia tehnica s-a stabilit in urma analizarii a sase scenarii de implementare a unei centrale solare în locaţia dată, cunoscându-se următoarele date de intrare:
1. Coordonate geografice:

- 43o50’47,97” latitudine nordică

- 25o54’55,30” longitudine estică

- altitudine minimă: +16m

- altitudine maximă: +19m

2. Necesar energetic anual: 2GWh

3. Radiaţie solară medie pentru o suprafaţă fixă orizontală: 3,621kWh/m2/zi

4. Radiaţie solară medie pentru o suprafaţă mobilă, perpendiculară

pe Soare: 4,104 kWh/m2/zi

5. Pierderi în sistem admisibile: 10%


Au fost întocmite două grupe de scenarii, corespunzător principiilor de generare a energiei electrice, respectiv centrale electrice cu panouri fotovoltaice şi centrale electrice termice.

Astfel, primele patru scenarii tehnico-economice au la bază doar soluţiile pe panouri fotovoltaice clasice sau cu concentrare şi fost întocmite astfel:



  • Scenariu A: Se utilizează panouri fotovoltaice clasice (PV), având fiecare o putere de 220W şi un randament mediu de 17% (respectiv 170W/m2). Panourile sunt fixe, orientate spre Sud, la o înclinaţie optimă de 34o.


  • Scenariul B: Se utilizează aceleaşi panouri ca la scenariul A dar de această dată acestea sunt montate pe heliostate cu două axe.

  • Scenariul C: Se utilizează panouri solare cu concentrare (CPV), cu un randament mediu de 24%, montate pe heliostate cu două axe.

  • Scenariul D: Se utilizează concentratoare paraboloidale fotovoltaice cu celule solare tip PV (P-CPV); in urma unei analizei tehnico-economice aceasta este solutia aleasa..

Următoarele două scenarii au la bază doar soluţii termice şi au fost întocmite astfel:



  • Scenariul E: Se utilizează concentratoare solare parabolidale (CSP) tip EuroTrough de 545m2 fiecare.

  • Scenariul F: Se utilizează concentrator solar tip turn (CST)

Fiecare scenariu va fi analizat prin prisma următoarelor criterii:



  • Preţ de investiţie;

  • Costuri exploatare şi mentenanţă;

  • Costuri RK dupa depăşirea duratei de viaţă;

  • Scalabilitate tehnologică;

  • Suprafaţă utilizată teren;

  • Randament- capacity factor;

  • Beneficii conexe;

  • Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile ampalsamentului.

Exprimarea costurilor se va face prin ponderare la condiţiile specifice României.


SCENARIUL A

Cunoscând că valoarea medie a radiaţiei solare este de 3,621kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou PV este de 170W/m2, pierderile în sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula:


Energia generată de 1m2 panou este de:


Luna

Putere generată

(Wh/m2/lună)



Ianuarie

9.035

Februarie

11.523

Martie

19.902

Aprilie

17.644

Mai

35.603

Iunie

39.739

Iulie

41.014

August

38.283

Septembrie

31.109

Octombrie

24.156

Noiembrie

12.189

Decembrie

8.266

TOTAL (Wh/m2/an)

298.463

Din această valoare se scad pierderile de 10% din sistem şi rezultă:

298.463Wh/m2/an * 90% = 268.616Wh/m2/an
De aici se calculează valoarea anuală a energiei generată real de 1m2 panou:

554,013Wh/m2/zi * 365zile/an = 202,221kWh/m2/an


Necesarul de panouri PV exprimat în m2, rezultă din expresia:

2.000.000KWh/an ÷ 268,616 kWh/m2/an = 7.745m2 panouri.


Aceste panouri se vor amplasa cu faţa spre Sud, la o înclinare de 34o faţă de orizontală, în şiruri succesive (Fig. 1 din Anexe).
Puterea maximă generată de aceste panouri este:

7.445m2 * 170W/m2 = 1.265.650W


Prin analiză comparativă cu alte investiţii similare efectuate în lume, unde valoarea investiţională minimă cunoscută este de 6,09E/W, se poate calcula că valoarea investiţională pentru o centrală solară pe panouri PV în locaţia menţionată de beneficiar este de:

1.265.650W * 6,09E/W = 7.707.808Euro


Scalabilitatea tehnologică este extrem de costisitoare, mărirea performanţei panourilor nefiind posibilă decât prin înlocuirea în totalitate a acestora, ceea ce ar reprezenta circa 60% din total costuri investiţie iniţială.

Fiind o soluţie non-termică, elementele de construcţie sunt:



  • Centrul de control şi distribuţie;

  • Suporţii panourilor PV;

  • Cablarea subterană a cablurilor de legătură.

Construcţia care cuprinde centrul de control şi distribuţie precum şi sectoarele tehnic şi de întreţinere va cuprinde următoarele încăperi:



  • Staţia electrică;

  • Camera invertoarelor;

  • Cameră monitorizare şi control;

  • Cameră instalaţii termice şi apă;

  • Grupuri sanitare;

  • Vestiare;

  • Garaj;

  • Atelier reparaţii.

Toate aceste spaţii pot fi grupate într-o singură clădire cu o suprafaţă desfăşurată de 300 m2 şi un volum de 1800 m3.

La toate aceste lucrări se mai adaugă lucrările pentru îngrădirea locaţiei cu un gard cu plasă.

Principalul factor de limitare a dezvoltării PV pe piaţa centralelor solare este durata prea mare de amortizare a costurilor de implementare.

Deocamdată, piaţa PV sau a celorlalte tehnologii energetice neconvenţionale este dependentă de subvenţii sau tarife preferenţiale la energia electrică furnizată în sistem.

Un factor secundar de limitare a extinderii pieţei actuale PV este lipsa de disponibilitate de materii prime de siliciu.

Siliciul pentru fabricarea PV este luat din deşeuri de produse din industria electronică; aceasta menţine costurile de fabricaţie PV în jos, dar creează o dependenţă care limitează creşterea producţiei. În ultimii doi ani, producătorii de wafere de siliciu pentru energia solară si-au extins operaţiunile pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale industriei. Mulţi producători de celule solare şi de module au investit în această extindere pentru a obţine o cotă cât mai mare pe piaţă.

PV este o tehnologie relativ matură, cu mulţi ani de experienţă de operare.

Tehnologia s-a dovedit a fi fiabilă, costurile de întreţinere a sistemelor conectate la reţea fiind în general reduse. În general, panourile PV sunt proiectate să funcţioneze fără întreţinere, elementele care solicită cea mai mare atenţie fiind invertoarele.

Trebuie menţionat, totuşi, că panourile PV existente pe piaţă sunt de calitate inferioară, având o durată de viaţă scurtă. În mod normal ar trebui să fie alese doar modulele care îndeplinesc standardul IEC 61215, aceasta însă, creşte costurile unei investiţii deoarece panourile PV care îndeplinesc acest standard sunt puţine şi scumpe.


Operare şi Mentenanţă
Costurile O&M sunt calculate să acopere costurile directe de operare ale centralei electrice şi includ:

  • Activitatea directă de operare, incluzând doi operatori pe schimb, supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (3).

  • Materiale şi consumabile

  • Mentenanţă pe termen lung

Costurile estimate de O&M se ridică la 100.000E/an.
Criterii de analiză:


  • Preţ de investiţie: 6,09E/W;

  • Costuri O&M: 100.000E/an;

  • Costuri RK după depăşirea duratei de viaţă: 23% din costurile de investiţie iniţială;

  • Scalabilitate tehnologică: nerentabilă (pentru o creştere de performanţă trebuie înlocuite toate panourile);

  • Suprafaţă utilizată teren: 33,33W/m2;

  • Randament- capacity factor: 18%;

  • Beneficii conexe: inexistente;

  • Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile ampalsamentului: nu permite dezvoltarea vegetaţiei în arealul ocupat de panouri.

SCENARIUL B
Cunoscând că valoarea medie a radiaţiei solare pentru o suprafaţă mobilă orientată perpendicular pe Soare, este de 4,104kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou PV este de 170W/m2, pierderile în sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula:
Energia generată de 1m2 panou este de:


Luna

Putere generată

(Wh/m2/lună)



Ianuarie

12.580

Februarie

15.070

Martie

25.073

Aprilie

34.902

Mai

44.238

Iunie

49.682

Iulie

51.206

August

46.963

Septembrie

37.820

Octombrie

30.835

Noiembrie

15.084

Decembrie

11.343

TOTAL (Wh/m2/an)

374.796

Din această valoare se scad pierderile de 10% din sistem şi rezultă:

374.796Wh/m2/an * 90% = 337.316Wh/m2/an
Necesarul de panouri PV exprimat în m2, rezultă din expresia:

2.000.000KWh/an ÷ 337,316 kWh/m2/an = 5.929m2 panouri.

Aceste panouri se vor monta pe heliostate care execută mişcarea de urmărirea Soarelui pe două axe (fig. 3 din Anexe).

Puterea maximă generată de aceste panouri este:

5.929m2 * 170W/m2 = 1.007.930W
Prin analiză comparativă cu alte investiţii similare efectuate în lume, unde valoarea investiţională minimă cunoscută este de 5,07E/W, se poate calcula că valoarea investiţională pentru o centrală solară pe panouri PV în locaţia menţionată de beneficiar este de:

1.007.930W * 5,07E/W = 5.110.205Euro


Un exemplu de aranjament pe locaţia propusă, este dat în Fig. 4 din Anexe.

Fiind şi aceasta o soluţie non-termică, elementele de construcţie sunt identice cu cele de la Scenariul A, respectiv:



  • Centrul de control şi distribuţie;

  • Suporţii panourilor PV;

  • Cablarea subterană a cablurilor de legătură.

Construcţia care cuprinde centrul de control şi distribuţie precum şi sectoarele tehnic şi de întreţinere va cuprinde următoarele încăperi:



  • Staţia electrică;

  • Camera invertoarelor;

  • Cameră monitorizare şi control;

  • Cameră instalaţii termice şi apă;

  • Grupuri sanitare;

  • Vestiare;

  • Garaj;

  • Atelier reparaţii.

Toate aceste spaţii pot fi grupate într-o singură clădire cu o suprafaţă desfăşurată de 300 m2 şi un volum de 1800 m3.

La toate aceste lucrări se mai adaugă lucrările pentru îngrădirea locaţiei cu un gard cu plasă.

Deoarece se folosec panouri PV identice cu cele prezentate la Scenariul A, problemele acestor panouri se regăsesc şi în acest caz.

Un element important care apare în acest caz îl reprezintă heliostatele. Aceste dispozitive, deşi reprezintă un cost suplimentar faţă de primul caz, permit reducerea drastică a numărului de panouri PV deoarece permit creşterea energiei furnizate de fiecare panou pe parcursul unei zile (Fig. 5). Prin folosirea acestei metode de captare a energiei solare, se obţine o reducere semnificativă a costurilor de investiţie, menţinând, totuşi, aceleaşi costuri de mentenanţă.
Operare şi Mentenanţă

Costurile O&M sunt calculate să acopere costurile directe de operare ale centralei electrice şi includ:



  • Activitatea directă de operare, incluzând doi operatori pe schimb, supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (3);

  • Materiale şi consumabile;

  • Mentenanţă pe termen lung.

Costurile estimate de O&M se ridică la 100.000E/an.
Criterii de analiză:

  • Preţ de investiţie: 5,07E/W;

  • Costuri O&M: 100.000E/an;

  • Costuri RK după depăşirea duratei de viaţă: 27% din costurile de investiţie iniţială;

  • Scalabilitate tehnologică: nerentabilă (pentru o creştere de performanţă trebuie înlocuite toate panourile);

  • Suprafaţă utilizată teren: 25W/m2;

  • Randament- capacity factor: 22,6%;

  • Beneficii conexe: inexistente;

  • Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile ampalsamentului: permite dezvoltarea vegetaţiei în arealul ocupat de panouri.

SCENARIUL C
Cunoscând că valoarea medie a radiaţiei solare pentru o suprafaţă mobilă orientată perpendicular pe Soare, este de 4,104kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou CPV este de 239W/m2, pierderile în sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula:
Energia generată de 1m2 panou este de:


Luna

Putere generată

(Wh/m2/lună)



Ianuarie

15.189

Februarie

17.358

Martie

27.099

Aprilie

39.460

Mai

48.442

Iunie

54.288

Iulie

56.450

August

53.722

Septembrie

46.613

Octombrie

39.814

Noiembrie

18.710

Decembrie

13.645

TOTAL (Wh/m2/an)

430.790

Din această valoare se scad pierderile de 10% din sistem şi rezultă:

430.790Wh/m2/an * 90% = 387.711Wh/m2/an
Necesarul de panouri CPV exprimat în m2, rezultă din expresia:

2.000.000KWh/an ÷ 387,711kWh/m2/an = 5.159m2 panouri.

Aceste panouri se vor monta pe heliostate care execută mişcarea de urmărirea Soarelui pe două axe (fig. 5 din Anexe).

Puterea maximă generată de aceste panouri este:

5.159m2 * 239W/m2 = 1.233.001W
Prin analiză comparativă cu alte investiţii similare efectuate în lume, unde valoarea investiţională minimă cunoscută este de 4,1E/W, se poate calcula că valoarea investiţională pentru o centrală solară pe panouri PV în locaţia menţionată de beneficiar este de:

1.233.001W * 4,1E/W = 5.055.304E


Un exemplu de aranjament pe locaţia propusă, este dat în Fig. 6.

Fiind şi aceasta o soluţie non-termică, elementele de construcţie sunt identice cu cele de la Scenariile A şi B, respectiv:



  • Centrul de control şi distribuţie;

  • Suporţii panourilor PV;

  • Cablarea subterană a cablurilor de legătură.

Construcţia care cuprinde centrul de control şi distribuţie precum şi sectoarele tehnic şi de întreţinere va cuprinde următoarele încăperi:

  • Staţia electrică;

  • Camera invertoarelor;

  • Cameră monitorizare şi control;

  • Cameră instalaţii termice şi apă;

  • Grupuri sanitare;

  • Vestiare;

  • Garaj;

  • Atelier reparaţii.

Toate aceste spaţii pot fi grupate într-o singură clădire cu o suprafaţă desfăşurată de 300m2 şi un volum de 1800m3.

La toate aceste lucrări se mai adaugă lucrările pentru îngrădirea locaţiei cu un gard cu plasă.

În cazul acestei soluţii tehnice, folosirea panourilor CPV aduce un câştig important atât în ceea ce priveşte investiţia iniţială (deoarece se folosesc mult mai puţine panouri solare şi, implicit, heliostate), cât şi în faptul - extrem de important – că se permite scalabilitatea tehnologică, respectiv se permite creşterea randamentului centralei electrice prin schimbarea doar a celulelor solare. Acest din urmă aspect este deosebit de important în prelungirea duratei de exploatare a centralei, deoarece nu mai este necesară reparaţia capitală pentru o creştere de performanţă.

Se mai poate adăuga că celulele solare CPV sunt foarte rezistente în timp şi au un randament ce depăşeşte deja 39% (faţă de 17% cât este randamentul unei celule solare clasice, pe siliciu).

Prin folosirea acestei metode de captare a energiei solare, se obţine o reducere semnificativă a costurilor de investiţie, menţinând, totuşi, aceleaşi costuri de mentenanţă.
Operare şi Mentenanţă

Costurile O&M sunt calculate să acopere costurile directe de operare ale centralei electrice şi includ:



  • Activitatea directă de operare, incluzând doi operatori pe schimb, supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (3).

  • Materiale şi consumabile

  • Mentenanţă pe termen lung

Costurile estimate de O&M se ridică la 100.000E/an.
Criterii de analiză:

  • Preţ de investiţie: 4,1E/W;

  • Costuri O&M: 100.000E/an;

  • Costuri RK după depăşirea duratei de viaţă: 12% din costurile de investiţie iniţială;

  • Scalabilitate tehnologică: foarte bună (se înlocuiesc doar celulele solare, restul rămânând neschimbat);

  • Suprafaţă utilizată teren: 30W/m2;

  • Randament- capacity factor: 18,6%;

  • Beneficii conexe: permite generarea de energie termică joasă, datorită existenţei sistemului de răcire a celulelor solare;

  • Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile ampalsamentului: permite dezvoltarea vegetaţiei în arealul ocupat de panouri.


Scenariul D

Cunoscând că valoarea medie a radiaţiei solare pentru o suprafaţă mobilă orientată perpendicular pe Soare, este de 4,104kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou PV este de 170W/m2, pierderile în sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula:

Energia generată de 1m2 panou PV este de:


Luna

Putere generată

(Wh/m2/lună)



Ianuarie

12.580

Februarie

15.070

Martie

25.073

Aprilie

34.902

Mai

44.238

Iunie

49.682

Iulie

51.206

August

46.963

Septembrie

37.820

Octombrie

30.835

Noiembrie

15.084

Decembrie

11.343

TOTAL (Wh/m2/an)

374.796

Din această valoare se scad pierderile de 10% din sistem şi rezultă:

374.796Wh/m2/an * 90% = 337.316Wh/m2/an = 337,316kWh/m2/an
Deoarece la sistemul EUCLIDES (fig. 7) raportul de concentrare de 31,5x permite o creştere de putere generată de 21x, rezultă că energia medie generată de 1m2 de panou PV este:

333,316kWh/m2/an * 21 = 6.999,636kWh/m2/an


Necesarul de panouri PV exprimat în m2, rezultă din expresia:

2.000.000KWh/an ÷ 6.999,636kWh/m2/an = 286m2 panouri PV.


Aceste panouri, la un factor de putere de 21x vor genera o putere maximă de:

286m2 * (170W*21) = 1.021.020W

La un preţ investiţional de 4,1E/W, rezultă:

1.021.020 * 4,1 = 4.186.182E

Deoarece pentru un captator paraboloidal sunt necesari 9,6m2 panouri PV, rezultă că sunt necesari:

286m2 panouri PV ÷ 9,6m2 panouri/captator = 30 captatori.

Un captator paraboloidal are o deschidere de 2,86m şi o lungime de 84m, ceea ce înseamnă o suprafaţă reflectoare utilă de 240m2.
Captatorii paraboloidali de montează pe axa N-S, având o singură mişcare de urmărire a Soarelui.

Un exemplu de montaj al acestor captatori este cel din fig. 8.

Fiind şi aceasta o soluţie non-termică, elementele de construcţie sunt identice cu cele de la scenariile A, B şi C, respectiv:


  • Centrul de control şi distribuţie;

  • Suporţii panourilor PV;

  • Cablarea subterană a cablurilor de legătură.

Construcţia care cuprinde centrul de control şi distribuţie precum şi sectoarele tehnic şi de întreţinere va cuprinde următoarele încăperi:



  • Camera invertoarelor;

  • Cameră monitorizare şi control;

  • Cameră instalaţii termice şi apă;

  • Grupuri sanitare;

  • Vestiare;

  • Garaj;

  • Atelier reparaţii.

Toate aceste spaţii pot fi grupate într-o singură clădire cu o suprafaţă desfăşurată de 300 m2 şi un volum de 1800 m3.

La toate aceste lucrări se mai adaugă lucrările pentru îngrădirea locaţiei cu un gard cu plasă.

În cazul acestei soluţii tehnice, folosirea captatorilor P-CPV aduce un câştig important atât în ceea ce priveşte investiţia iniţială (deoarece se folosesc mult mai puţine panouri solare şi, implicit, oglinzi reflectoare), cât şi în faptul - extrem de important – că se permite scalabilitatea tehnologică, respectiv se permite creşterea randamentului centralei electrice prin schimbarea doar a celulelor solare. Acest din urmă aspect este deosebit de important în prelungirea duratei de exploatare a centralei, deoarece nu mai este necesară reparaţia capitală pentru o creştere de performanţă.

Se mai poate adăuga că celulele solare CPV sunt foarte rezistente în timp şi au un randament ce ajunge deja la 31,5% (faţă de 17% cât este randamentul unei celule solare clasice, pe siliciu).

Prin folosirea acestei metode de captare a energiei solare, se obţine o reducere semnificativă a costurilor de investiţie, menţinând aceleaşi costuri de mentenanţă.
Operare şi Mentenanţă

Costurile O&M sunt calculate să acopere costurile directe de operare ale centralei electrice şi includ:



  • Activitatea directă de operare, incluzând doi operatori pe schimb, supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (3);

  • Materiale şi consumabile;

  • Mentenanţă pe termen lung.

Costurile estimate de O&M se ridică la 50.000E/an.
Criterii de analiză:

  • Preţ de investiţie: 4,1E/W;

  • Costuri O&M: 50.000E/an

  • Costuri RK după depăşirea duratei de viaţă: 16,46% din costurile de investiţie iniţială;

  • Scalabilitate tehnologică: foarte bună (se înlocuiesc doar celulele solare, restul rămânând neschimbat);

  • Suprafaţă utilizată teren: 19,2W/m2;

  • Randament- capacity factor: 22,3%;

  • Beneficii conexe: permite generarea de energie termică joasă, datorită existenţei sistemului de răcire a celulelor solare.

Scenariul E
Acest tip de centrală solară (Fig. 8) foloseşte concentratoare tip EuroTrough (Fig. 9) care au următoarele specificaţii tehnice:

  • Suprafaţa reflectoare: 545m2

  • Dimensiuni oglindă: 5,8m x 94m

  • Putere termică: 433,275kWt (795W/m2)

  • Putere electrică (după toate pierderile): 53,41kW (98W/m2)

Cunoscând că pentru a acoperi un necesar de 2GW anual, în condiţiile în care, în locaţia propusă există 2300 ore cu soare pe an şi o valoare a radiaţiei solare de 4,104kW/m2/zi, rezultă un necesar de putere instantanee de 1MW.

Coroborând această valoare cu specificaţiilor tehnice ale unui concentrator EuroTrough rezultă că sunt necesare 28 colectoare.

Colectoarele sunt orientate pe direcţia Nord-Sud şi totalizează o suprafaţă totală colectoare de 10.355m2, ocupând o suprafaţă de teren de aprox. 28.000m2.

Fiecare colector are o pompă care pune în mişcare agentul termic.

O parte din agentul termic colectat de la toate colectoarele este direcţionat către un generator de aburi. Acolo. Apa este transformată în abur ce este apoi direcţionat către un superîncălzitor unde, sub influenţa unei alte părţi de agent termic provenit de la colectoare, aburul este încălzit la temperaturi ce depăşesc 340oC, după care este injectat într-o turbină cu abur. De aici, ciclul este similar cu orice altă centrală electrică clasică.

O astfel de centrală solară presupune ca, pe lângă câmpul de colectoare, să se construiască traseele de agent termic precum şi întreaga infrastructură a unei centrale electrice clasice (generator de abur, cazan preîncălzitor, cazan reîncălzire, cazan supraîncălzire, turbina de abur cu generatorul electric aferent, condensor, rezervoarele de stocare a căldurii, trasee de conducte între toate aceste elemente, staţie tratare apă, instalaţia electrică de forţă).

Toată infrastructura poate fi adăpostită într-un ansamblu de clădiri de aprox. 2500m2, compartimentate corespunzător tipurilor de instalaţii existente.

Distanţa medie dintre axele longitudinale ale colectoarelor solare este de 14m iar toate colectoarele ocupă o suprafaţă de teren de aprox. 28.000m2.

Un exemplu de aranjament al întregii centrale solare tip CSP pe locaţia propusă, este prezentat în fig. 10.

Această tip de centrală nu permite o scalabilitate tehnică, respectiv, nu permite o retehnologizare în vederea creşterii randamentului final, din motive economice. O retehnologizare presupune o investiţie mult prea mare pentru a putea fi recuperată într-un interval de timp rezonabil. O creştere a rentabilităţii este posibilă doar în condiţiile în care energia termică rezultată din proces este descărcată în circuitul de termoficare al oraşului.


Operare şi Mentenanţă

Costurile O&M sunt calculate să acopere costurile directe de operare ale centralei electrice şi includ:



  • Activitatea directă de operare, incluzând doi operatori pe schimb, supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (5);

  • Materiale şi consumabile;

  • Mentenanţă pe termen lung.

Costurile estimate de O&M se ridică la 150.000E/an.
Criterii de analiză:

  • Preţ de investiţie: 6,2E/W;

  • Costuri O&M: 150.000E/an;

  • Costuri RK după depăşirea duratei de viaţă: 12% din costurile de investiţie iniţială;

  • Scalabilitate tehnologică: slabă (se pot schimba doar colectorii)

  • Suprafaţă utilizată teren: 25W/m2;

  • Randament- capacity factor: 15,3% (fără acumulator de căldură);

  • Beneficii conexe: permite generarea de energie termică înaltă;

  • Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile ampalsamentului: permite dezvoltarea vegetaţiei în arealul ocupat de panouri.


Scenariul F
Acest tip de centrală solară (Fig. 11) foloseşte ca elemente concentratoare oglinzi plane ce focalizează energia solară într-un punct situat la înălţime.

La acest tip de centrală, turnul receptor este poziţionat în punctul cel mai sudic al amplasamentului centralei (Fig. 12).

Deoarece, pe de o parte, configuraţia terenului propus pentru amplasarea centralei nu permite o amplasarea unui număr suficient de oglinzi pentru a obţine puterea electrică necesară, iar pe de altă parte, amplasarea unui turn de mare înălţime în cel mai sudic punct al terenului, adică foarte aproape de malul apei, implică costuri foarte mari cu fundaţia acestuia, această soluţie este scoasă din discuţie.

9.2 Situatia neimplementarii planului propus (Alternativa 0)
In cazul nerealizarii centralei solaro-electrica vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale a mediului (atmosfera va fi poluata in continuare cu emisii de CO2 de 2000 tone/an) si asupra cheltuielilor CP Giurgiu pentru plata energiei electrice necesara consumului propriu al institutiilor aflate in subordine.
Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de:


      1. Producere a energiei electrice necesară consumului propriu al instituţiei Consiliului Judetean Giurgiu;

      2. Valorificare a potenţialului solar al României, ţinând cont de caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;

      3. Alinierea la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone/an.

Proiectul propus răspunde astfel obiectivelor şi priorităţilor documentelor programatice elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală, etc.

Proiectul prezintă deci importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

Punctul nevralgic al acestui proiect este faptual ca amplasamentul este situat concomitent:


  • In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu), conform HG 1284/2007 (pentru SPA);

  • In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia, conform ord. 1964/2007 (pentru SCI).

Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra conservarii habitatelor si a speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiectare si organizare de santier prezentate la capitolul 4, acest impact poate fi eliminat.

Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea acestui proiect, se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta invetitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.



Cap. 10 MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-lui
Din momentul inceperii activitatii, noua investitie va face obiectul unei supravegheri si unui control complex pentru decelarea si urmarirea efectelor asupra mediului si sanatatii. Supravegherea se va face prin doua tipuri de actiuni:
● Supraveghere din partea autoritatilor abilitate si cu atributii de control precum:

  • organismele administratiei locale – la nivel de judet si municipiul Giurgiu;

  • autoritatile centrale si locale de protectia mediului;

  • filiala locala a Administratiei Nationale “Apele Romane”;

  • autoritatile locale de sanatate publica;

  • alte autoritati (ex. pentru protectia muncii, pompieri etc.).

● Automonitoring efectuat de operatorul centralei care are urmatoarele componente:



  • monitoringul emisiilor si calitatii factorilor de mediu;

  • monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces.



10.1 Monitorizarea emisiilor

Datorită faptului că o centrală electro-solară de tip fotovoltaic nu se constituie ca un factor poluator pentru mediu, nu sunt necesare măsuri speciale de monitorizare şi supraveghere a calităţii factorilor de mediu.



10.2 Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica

Monitoringul tehnologic este o actiune distincta si va avea ca scop verificarea continua a starii si functionarii centralei.

Centrele de control, comanda si securitate prin care se face monitorizarea, sunt prezentate in proiectul tehnic.

CONCLUZII

Apreciem că funcţionarea acestei centrale solaro-electrice, datorită modului de proiectare, al materialelor şi al echipamentelor care se vor utiliza la realizarea sa, prezintă un risc nesemnificativ pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană.

Se reaminteste că la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO2, rezultă deci că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO2. Acesta reducere de emisie in atmosferă de CO2. poate fi considerata un impact pozitiv.

CAP.11 REZUMAT la RAPORT DE MEDIU pentru

PUZ aferent obiectivului de investitii CENTRALA SOLARO-ELECTRICA”,

com. Slobozia, jud. Giurgiu


Elaboratorul Raportului de Mediu: Institutul National pentru Ingineria Mediului – INIM Bucuresti


11.1 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PLANULUI. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE



Yüklə 496,15 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin