Raport la studiul de impact

4.3 Solul

4.3.1 Date generale

Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt constituţia şi funcţiile lor care reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât naturali cât şi antropici.

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal şi calitatea apei, în special a râurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinul hidrografic al râurilor şi serveşte ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi resturile organice.

Formarea şi evoluţia solurilor tipice oraşului Giurgiu se leagă de factorii climatici, biologici, litologici, morfologici şi de timp. Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale şi solurile aluviale, formate în condiţii de pajişti mezohidrofile şi păduri de şleau, unde materialul parental predominant îl constituie depozitele aluviale sau aluvio-proluviale, lipsite în general de structură. Supraumezirea freatică a materialului litologic şi a solului este specifică zonei, iar efectul acesteia îl reprezintă gleizarea unor orizonturi, producându-se, uneori, fenomenul de înmlăştinare.

Varietatea reliefului, substratul litologic, condiţiile climaterice, vegetaţia, care atrag după sine diversificarea celorlalte condiţii fizico-geografice în ansamblu, fac posibilã existenţa a numeroase tipuri de soluri.

Stratigrafia terenului pe amplasament este dată de rezultatele studiului geotehnic executat de către SC GEOCONSTRUCT SRL Craiova .

Au fost realizate 9 foraje geotehnice unul de 6 şi celelalte de 12m pentru cercetarea terenului, în care au fost realizate încercări în teren şi din care s-au recoltat probe şi au fost efectuate analize de laborator.

Astfel s-a pus în evidenţă următoarele:

Stratul de pământ prospectat de la suprafaţă (0 - 12m) este bun pentru fundare şi stabil din punct de vedere al comportarii la alunecare si este constituit din:

• 
  Umplutura din pietrişuri mici şi mijlocii rulate în matrice de nisip mijlociu la mare la nisipuri mijlocii la mari cafenii galbui cu elemente de pietriş indesate cu compresibilitate medie la redusă, la îndesare medie cu compresibilitate medie la mare în zonele depresionare, umede la adâncimea de 1.8 ÷ 3.5m, îndesate, cu terenuri mai slabe în zonele depresionare, afânate la îndesare medie
  
• 
  Nisipuri fine prafoase gălbui, cu îndesare medie la prafuri nisipoase argiloase şi prafuri argiloase cenuşii la gălbui, plastic consistente mai rar moi, cu compresibilitate medie foarte umede la saturate, între 1.8 ÷ 3.5m şi 7.5 ÷ 9.6m cu îndesare medie la îndesate
  
• 
  Argila prafoasă nisipoasă la argilă prăfoasă cafeniu galbuie plastic consistentă la vârtoasă cu compresibilitate medie, cu concreţiuni calcaroase saturate de la 7.5 ÷ 9.6m în jos.
  
• 
  Pământrile de suprafaţă din zona amplasamentului sunt umpluturi de tip pietriş în matrice de la nisipurii mijlocii la mari, cu elemente de pietriş, cenuşii la gălbui, îndesate, cu compresibilitate redusă la medie (P1) conform STAS 1243, fiind caracterizate ca un material de la foarte bun la bun din punct de vedere al calităţii, ca material de terasamente şi al comportării la îngheţ – dezgheţ.
  

Suprafaţa pe care se va amplasa instalaţiile terminalului este relativ plană, cu depresiuni locale, acoperită cu umpluturi din balast consolidate, stabilă din punct de vedere al comportării la alunecare.

4.3.2 Surse de poluare a solurilor

Atât în perioada de realizare a lucrărilor de investiţie, cât şi după punerea în funcţiune a instalaţiei, nu vor exista surse continue de poluare a solului.
în perioada de realizare a instalaţiei, solul va fi afectat prin modificarea configuraţiei zonei.

Prin construcţia noii instalaţii, destinaţia locaţiei nu s-a schimbat (pe amplasament a funcţionat o balastieră).

Suprafaţa locaţiei de 14840 m² pentru amplasarea terminalului va fi modificată prin executarea lucrărilor de amenajare, consolidare, săpături şi nivelare teren necesare pentru executarea fundaţiilor pentru amplasarea utilajelor şi echipamnetelor tehnologice.

Stratul vegetal va fi decopertat şi prezervat, urmând să fie folosit pentru amenajarea spaţiului verde pe amplasament şi refacerea terenurilor degradate din zonă.

Probele de rezistenţă şi etanşeitate ale conductelor şi utilajelor se vor face cu apă curată, fără suspensii mecanice. După proba de presiune apa folosită va fi deversată în Dunăre.

Controlul îmbinărilor prin sudură a conductelor se va realiza cu metode nedistructive (lichide penetrante sau ultrasunete).

Nu se vor utiliza substanţe cu caracter poluant pentru sol, însă se pot înregistra mici scăpări accidentale de ulei şi combustibili de la utilajele folosite.
În perioada de funcţionare a instalaţiei nu vor exista surse dirijate de emisii pe sol. Proiectul prevede măsuri de eliminare a posibilitîţii de poluare a solului, prezentate la p.4.3.4

4.3.3. Prognozarea impactului

Impactul asupra solului în timpul realizării lucrărilor de investiţii va fi:

1.- pozitiv deoarece se va schimba situaţia existentă, prin valorificarea unei suprafeţe de teren neutilizate, precum şi prin schimbarea aspectului zonei, betonarea întregii platforme pentru amplasarea utilajelor;

2.- impactul se va resimţi pe suprafaţa de teren aferentă investiţiei, dar nu se va resimţi în arealul înconjurător;

3.- impactul nu va afecta alţi receptori, caracteristici valoroase sau rare ale mediului sau arii ori zone protejate;

4.- impactul se va resimţi pe termen scurt şi temporar, pe perioada de realizare a lucrărilor;

5.- impactul va fi reversibil şi remediabil, urmând ca suprafaţa neocupată să fie amenajată ca spaţiu verde

Impactul asupra solului pe perioada de funcţionare a terminalului va fi :

• 
  continuu, pe toată perioada de funcţionare a acesteia,
  
• 
  pe termen lung şi reversibil pentru că la încetarea activităţii obiectivului analizat va fi refăcută calitatea acestuia.
  

4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului

În vederea asigurării protecţiei solului şi implicit a apelor subterane la funcţionarea instalaţiei, prin proiect se prevăd următoarele lucrări care reduc posibilitatea apariţiei depotenţiale surse de poluare:

• 
  amenajarea de platforme betonate în zona rampei auto, a pompelor de vehiculare produse petroliere, a gospodăririi de aditivi, a vasului de control la gol a cisternelor auto, a rampei de depozitare butoaie şi colectarea apelor pluviale potenţial poluate de pe aceste platforme şi dirijarea lor la un separator de produse petroliere.Astfel, din suprafaţa totală a terenului de 14.840 m², suprafaţa construită reprezintă 6.100m², suprafaţa platformelor betonate şi a căilor de acces 4000 m², iar suprafaţa spaţiilor verzi reprezintă 4.700 m².
  
• 
  montarea celor 4 rezervoare de: 1x400m³ de benzină, precum 3 x 200m³ fiecare de stocare biodiesel şi bioetanol, vor fi amplasate într-o cuvă de retenţie impermeabilizată prin betonare cu pardoseală antiscântei, pe fundaţie tip pat elastic. Apa pluvială potenţial poluată din incinta cuvei va fi dirijată prin canalizarea proiectată, după încetarea ploii, la separatorul de produse petroliere
  
• 
  rezervoarele cilindrice verticale pentru stocare motorină V 211, V212 cu capac fix de 3150 m³ şi V 213 de 2500m³ pentru stocare benzină cu capac fix şi membrană flotantă, vor fi rezervoare cu pereţi dublii, cu distanţa dintre cei doi pereţi de 1,5 m, care constituie practic cuvă de retenţie, prevăzută cu doi senzori de nivel, care semnalizează apariţia de lichid între cei doi pereţi;
  
• 
  realizarea canalizării pe categorii de scurgeri (menajeră, industrială) şi conectarea acestora la reţelele existente, specifice;
  
• 
  montarea supraterană a conductelor tehnologice ce vor fi protejate împotriva coroziunii interioare şi exterioare şi armăturilor, astfel încât eventualele scurgeri accidentale sa poată fi observate în timp util şi să se elimină posibilitatea acumulării de lichid sau gaze în sol.
  

La exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor cu respectarea condiţiilor de operare şi întreţinere nu vor exista surse de poluare pentru sol.

În concluzie se poate afirma că soluţiile constructive adoptate la realizarea instalaţiei fac ca posibilitatea poluării solului şi subsolului să fie practic nulă.