Raport privind starea factorilor de mediu

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

În anul 2011, cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice a fost de 20.92 kg,

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

În anul 2011 , conform inventarului de emisii, nu au existat emisii de bifenili policloruraţi.

2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

În anul 2010 emisia de hexaclorbenzen (HCB) pe regiunea Bucuresti-Ilfov a fost de 35.41 kg, provenind în special din grupa 3 (Arderi în industria de prelucrare).

2.2. Calitatea aerului

2.2.1. Dioxidul de azot şi oxizii de azot

Tabel 2.2.1.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de azot în anul 2011

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (μg/mc)	Numar depăşiri ale VL orare	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	NO2- 1h	4529	58	0	Depasire VL anuala
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	NO2- 1h	3865	50	4	Depasire VL anuala
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	NO2- 1h	8140	22	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	NO2- 1h	8112	42	0	Depasire VL anuala
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	NO2- 1h	1729	6	0
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	NO2- 1h	5368	8	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	NO2- 1h	8365	20	0
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	NO2- 1h	7933	21	7

Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2006-2011

Pentru acest poluant a fost necesară alcătuirea Programului Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului (s-a depăşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de mai mult de 18 ori în anii 2007 şi 2008, situaţia continuând apoi şi în anii 2009 şi 2010, după aprobarea programului).

Valorile medii anuale au scăzut foarte mult începând cu anul 2009, comparativ cu anii anteriori. Totuşi, valorile medii anuale depăşesc valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane la staţiile Cercul Militar, Mihai Bravu şi Drumul Taberei , datorită traficului rutier.

În ceea ce priveşte oxizii de azot (NOx), concentraţia medie anuală înregistrată la staţia de fond regional de la Baloteşti a fost de 17 μg/mc, sub valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei(30 μg/mc).

2.2.2. Dioxidul de sulf

Tabel 2.2.2.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de sulf în anul 2011

Municipiul Bucureşti	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (μg/mc)	Număr depăşiri VL	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	SO2- 1h	633	7.8	0
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	SO2- 1h	4418	12.3	0
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	SO2- 1h	3571	3.2	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	SO2- 1h	8356	5.1	0
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	SO2- 1h			0	Nu a funcţionat analizorul
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	SO2- 1h	1339	1.3	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	SO2- 1h	8158	10.8	0
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	SO2- 1h	805	16	0
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	SO2- 24 h	28	8	0
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	SO2- 24h	194	12.4	0
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	SO2- 24h	161	3.4	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	Industrială	SO2- 24 h	357	5.3	0
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	SO2- 24h				Nu a funcţionat analizorul
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	SO2- 24h	60	1.4	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	SO2- 24h	358	10.8	0
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	SO2- 24h	37	17.1	0

Pentru SO₂ nu s-au semnalat probleme deosebite, concentraţiile înregistrate încadrându-se în anul 2011 sub valorile limită orare (350 μg/mc) sau zilnice (125 μg/mc). Comparativ cu anii anteriori, concentraţiile de dioxid de sulf se menţin la acelaşi nivel, mult sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane.

Pentru dioxidul de sulf, în anul 2011 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

2.2.3. Pulberi în suspensie

Pulberile monitorizate, conform cerinţelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 şi PM 2.5, adică particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, întrucât pot intra foarte adânc în sistemul respirator şi cauza sau acutiza boli pulmonare.
Tabel 2.2.3.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM10 în anul 2011

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (μg/mc)	Număr depăşiri VL
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	PM10	155	37	25
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	PM10	224	39	39
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	PM10	321	36	69
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	Industrială	PM10	298	43	79
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	PM10	172	38	41
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	PM10	296	37	54
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	PM10	290	39	69
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	PM10	326	33	49

Figura 2.2.3.1- Evoluţia mediilor anuale de PM10 în perioada 2006-2011

Pentru acest poluant a trebuit întocmit Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului. Şi în anul 2011 concentraţia medie anuală a depăşit Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/mc) însă doar la staţia Drumul Taberei

Faţă de anii anteriori, se observă o scădere a concentraţiilor de pulberi PM10, însă nu suficient, înregistrându-se încă mai mult de 35 de zile cu depăşiri la aproape toate staţiile de monitorizare

În ceea ce priveşte pulberile PM 2.5, situaţia statistică este prezentată în tabelul următor:
Tabel 2.2.3.2 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM 2.5 în anul 2010

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (μg/mc)	Număr depăşiri VL +MT	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	PM2,5	156	21	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	Industrială	PM2,5	298	24	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	PM10	211	21	0

Indicatorul mediu de expunere pentru PM 2,5 nu a depăşit Valoarea limită anuală.