Raportul anual privind starea factorilor de mediu apmb 2007

2.6.1 Emisii de metale grele
Tabel 2.6.1.1 - Emisii anuale de Pb (tone)

Municipiul Bucureşti	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Emisii anuale de Pb (t/an)		107,88	110.5	104,85	119.8	5.83	58,836	14.45	2.06

Fig.2.6.1.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (kg)

În anul 2007 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 3 (şi arderi în industria de prelucrare )

Tabel 2.6.1.2 - Emisii anuale de Cd (tone)

Municipiul Bucureşti	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Emisii anuale de Cd (t/an)		0.0698	0.088	0.081	0.305	0.035	0.048	0.0795	0.08

În anul 2007 emisiile de cadmiu au provenit în special din tratarea şi incinerarea deseurilor (grupa 9)
Tabel 2.6.1.3 - Emisii anuale de Hg (tone)

Municipiul Bucureşti	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Emisii anuale de Hg (t/an)		0.054	0.049	0.0357	0.107	0.017	0.026	0.261	0.282

2.6.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP)
Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureşti incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.

Tabel 2.6.2.1 - Emisii anuale de dioxina (grame)

Municipiul Bucureşti	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Emisii anuale de dioxina (g/an)		9.12	5.7	4.19	15	13.9	677	1827	1528

2.7. Calitatea aerului ambiental
2.7.1 Concentraţii ale dioxidului de sulf
Tabel 2.7.1.1

Municipiul Bucureşti	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală sau zilnică (μg/mc)	Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	SO2- 1h	8218	7.7	0
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	SO2- 1h	4691	19.7	0
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	SO2- 1h	8076	9.8	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	SO2- 1h	7351	16.4	0
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	SO2- 1h	7648	7.9	0
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	SO2- 1h	8167	8.3	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	SO2- 1h	7270	11.9	0
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	SO2- 1h	7371	9	0
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	SO2- 24 h	348	7.6	0
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	SO2- 24h	202	19.8	0
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	SO2- 24h	348	9.8	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	Industrială	SO2- 24 h	315	16.3	0
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	SO2- 24h	331	8	0
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	SO2- 24h	347	8.3	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	SO2- 24h	300	11.7	0
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	SO2- 24h	315	8.9	0

Pentru SO₂ nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se în anul 2007 sub valorile limită plus marja de toleranţă (350 μg/mc).

Pentru dioxidul de sulf, în anul 2007 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

2.7.2 Concentraţii ale dioxidului de azot
Tabel 2.7.2.1

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală sau zilnică	Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	NO2- 1h	7582	111	2.993933
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	NO2- 1h	7074	62	0.593723
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	NO2- 1h	6423	46	0.435933
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	NO2- 1h	7437	59	0.860562
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	NO2- 1h	7829	13	0
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	NO2- 1h	8165	26	0.036742
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	NO2- 1h	8250	43	0.363636
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	NO2- 1h	6742	41	0.177989

Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile Drumul Taberei , Titan şi Lacul Morii (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)

Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005 , 2006 şi 2007 valorile nedepăşind acest prag. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006 şi 2007 fiind în general peste VL.

2.7.3 Concentraţii ale amoniacului
Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti.
2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)
Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O₃) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogenă  intensă din a doua jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon  la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii  ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 30⁰ C).

Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru  sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniti din surse antropice.

Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:

- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);

- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;

- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;

- utilizarea solvenţilor organici.

Tabel 2.7.4.1

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală sau zilnică	Număr zile depăşire valoare ţintă	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	O3- medie 8 h	6983	16.2	0
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	O3- medie 8 h	8414	22.2	0
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	O3- medie 8 h	8448	43	3
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	O3- medie 8 h	8367	31.1	1
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	O3- medie 8 h	8081	58.1	46
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	O3- medie 8 h	8372	27.6	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	O3- medie 8 h	8570	47.4	3
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	O3- medie 8 h	8086	39.9	1

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m³ - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). În anul 2007 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) la Drumul Taberei şi de 6 ori la statia Baloteşti. Pentru acest poluant este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la Baloteşti s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.

Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţii.