Revista presei din perspectiva de gen perioada: 17-31 Octombrie 2016


ECONOMIE – PIATA MUNCII Femeile din Romania, salarii mai mici decat ale barbatilor - care este diferenta



Yüklə 392,07 Kb.
səhifə9/17
tarix26.10.2017
ölçüsü392,07 Kb.
#15237
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   17

ECONOMIE – PIATA MUNCII

Femeile din Romania, salarii mai mici decat ale barbatilor - care este diferenta

Ziare.com, 20 octombrie 2016


Femeile din Romania au salarii cu 9,1% mai mici decat barbatii, tara noastra fiind totusi pe locul 9 in Europa din punctul de vedere al diferentei salariale intre sexe.

In Europa, femeile au in medie salarii anuale cu 16,68% mai mici decat ale barbatilor, echivalentul a circa doua luni de munca neplatita, conform unei cercetari realizate de compania Expert Market.

Cele mai mici diferente procentuale intre salariile femeilor si ale barbatilor se inregistreaza in Slovenia (3,2%), Malta (5,1%) si Polonia (6,4%). Romania se afla pe locul noua, cu 9,10%.

Cele mai mari diferente procentuale intre salariile femeilor si cele ale barbatilor se inregistreaza in Bosnia (46%), Ucraina (41%) si Georgia (34,8%).

Michael Horrocks, de la Expert Market, a declarat: "Cand examinam datele privind decalajul de salarizare intre femei si barbati, este dificil sa ne imaginam cum este reflectat acesta in viata de zi cu zi. Este dezamagitor sa vedem ca in multe state europene femeile lucreaza de fapt fara a fi platite doua sau mai multe luni".



http://www.ziare.com/social/salariu/femeile-din-romania-au-salarii-cu-9-1-la-suta-mai-mici-decat-barbatii-1440555

Cât timp mai trebuie să treacă pentru ca femeile să fie plătite la fel de bine ca bărbaţii

Gandul.info, 28 octombrie 2016


Diferenţele între salariile bărbaţilor şi cele ale femeilor au crescut, având, în prezent, niveluri similare cu cele din timpul crizei financiare din 2008, decalaj care s-ar închide peste 170 de ani, potrivit Forumului Economic Mondial, anunţă The Guardian.

Raportul Forumului Economic Mondial (WEF) a evidenţiat că deosebirile la nivel economic dintre bărbaţi şi femei s-au mărit, deşi în alte domenii, precum educaţia, acestea s-au redus, datorită măsurilor luate.

Din punctul de vedere al veniturilor şi al angajărilor, diferenţele de gen au crescut în ultimii patru ani, ajungând la 59%, un nivel apropiat de cel remarcat în timpul crizei financiare, în 2008.

În 2015, WEF aprecia că trebui să treacă 118 ani pentru a se ajunge la egalitate, dar în 2016 instituţia din Geneva a calculat că vor trebui 170 de ani pentru a elimina decalajul.

Diferenţele economice sunt cauzate de mai mulţi factori, precum faptul că femeile sunt plătite aproape la jumătate faţă de salariul unui bărbat, lucrând, de obicei, cu 50 de minute mai mult într-o zi şi având şanse mai mici de a avansa în poziţii superioare.

Saadia Zahidi, una dintre autoarele studiului susţine că unul dintre motivele frânării creşterii economice este faptul că femeile sunt menţinute în afara domeniilor de lucru. Mai mult, automatizarea afectează sectoare precum vânzările şi administraţia, în care nivelul de femei angajate este ridicat.

La o scară mare, care include sănătatea, educaţia şi politicile, diferenţele de gen ar putea fi dispărea în 83 de ani în cele 107 ţări incluse în raport din 2006, anul primei publicări. Mai mult, diferenţa la nivelul educaţiei ar putea fi eliminată în zece ani, în timp ce inegalitatea din politică ar dispărea în 82 de ani.

Raportul din 2016 include 144 de ţări. Islanda, Finlanda, Norvegia şi Suedia ocupând primele patru poziţii.



http://www.gandul.info/stiri/cat-timp-mai-trebuie-sa-treaca-pentru-ca-femeile-sa-fie-platite-la-fel-de-bine-ca-barbatii-15876133

ARTĂ-CULTURĂ

"4GenWomen" (4 Generations Women): Poveşti de intimitate ale femeilor din patru generaţii din ţări diferite

Mediafax, 17 octombrie 2016


Poveşti de intimitate ale femeilor din patru generaţii din ţări diferite,"4GenWomen", realizat de regizoarea PaulaOneţ,este un proiect ce se axează pe patru generaţii de femei şi patru generaţii de media, vorbind despre glisarea valorilor societăţii,familiei,despre individ şi intimitate.

Trei femei şi o fetiţă vorbesc despre teme majore: căsătorie, divorţ, iubire, respect, frică, frumuseţe, fericire şi despre propria lor familie, propriile lor dorinţe. Au chipuri calde şi zâmbitoare, fie că sunt turcoiace, spaniole sau românce. Familia românească aleasă de artista Paula Oneţ pentru proiectul 4GenWomen, patru generaţii şi relaţiile dintre aceste generaţii, nu este una „obişnuită”, are valori, principii, etică şi apetenţă pentru frumos.

Proiectul “4GenWomen“ este îndrăzneţ, percutant, complex pentru că înfăţişează patru canale media, documentar web, instalaţie video (“4GenConversations”), text şi fotografie. Vizând nu doar partea de social, ci şi cea artistică, privitorul este invitat să îl descopere pe „celălalt”. Ideea artistei de a se axa pe generaţii de femei reprezintă o invitaţie pentru privitor de a se întâlni cu decupaje ale mentalului feminin reprezentat de patru generaţii: străbunică-bunică-mamă-fiică.

Proiectul se centrează pe poveştile a patru generaţii de femei care trăiesc sub acelaşi acoperiş sau separat, din diferite ţări şi culturi (Turcia, România, Spania) axându-se pe teme precum: ritualuri, obiceiuri, ceremonii în cadrul caselor care adăpostesc mai multe generaţii.

Patru generaţii de femei care trăiesc împreună înseamnă un secol de transmitere orală a culturii. "4GenWomen" este un proiect internaţional şi intercultural care caută în mai multe ţări familii cu patru generaţii de femei ce trăiesc sub acelaşi acoperiş, este un „documentar viu” care adună poveşti pe o perioadă vastă de timp.

Decizia autoarei de a se concentra pe femei vine din faptul că „femeile sunt păstrătoarele familiei, cele care au fost mereu prezente în cămin. Ele sunt străbunicile noastre, bunicile noastre, mamele, surorile şi fiicele noastre. Deşi atitudinea femeilor în privinţa rolului familiei este în schimbare astăzi, ele sunt liantul oricărei familii”, după cuvintele Paulei Oneţ.

„Calitatea unei femei este timpul. De la început până la final, timpul este construit în noi în sensul devenirii”, potrivit regizoarei Maya Deren, este un citatul utilizat de Paula Oneţ, unul cardinal pentru proiectul tinerei regizoare.

Modelul de a fi străbunică, bunică, mamă şi fiică, model ce suferă schimbări cu fiecare generaţie este urmărit printr-o serie de canale media: documentar web, instalaţie video, text şi fotografie. Proiectul "4GenWomen" propune un studiu de caz asupra evoluţiei valorilor personale a patru generaţii de femei dintr-o familie din Turcia, una din România şi nu în ultimul rând, una din Spania, analizând capacitatea de transformare şi adaptare la valorile culturale ale mediului lor.

Referindu-se la cele patru generaţii de femei din România, Paula Oneţ îşi descria proiectul său astfel: „4GenWomen (4 Generations Women) este un proiect transmedia, care cooperează prin mai multe tipuri de media. Am vrut să prezint viaţa a patru generaţii de femei prin patru generaţii de media. Tocmai de aceea, invit privitorul ca la început să intre în spaţiul lor intim prin explorarea unor fotografii de arhivă personală, grupate după anumite criterii. Într-o ramă găseşti patru generaţii de căsătorii, în altă ramă, patru generaţii de a creşte copiii. Ceea ce am vrut să adaug este că de la a patra generaţie, cred eu, se întâmplă moartea fotografiei printate şi se trece la mediul digital complet. Pe un perete a 4-a generaţie este expusă într-o ramă digitală. În continuare, în traseul expoziţiei prezint un video digital, interactiv, adică spectatorul, privitorii pot să aleagă subiectele de conversaţie cu cele 4 generaţii de femei. Am pus aceleaşi întrebări tuturor generaţiilor fără ca ele să şite răspunsurile şi am făcut un colaj de răspunsuri cu fiecare. Mă interesa să observ, să înţeleg evoluţia unor valori dintr-un mediu dat fiindcă nu există o familie care să reprezinte România. E un studiu de caz. E vorba despre străbunică, bunică, mamă şi fiică. Cea mai bătrână are 83 de ani şi cea mai tânără are 8 ani.”

„Ideea de proiect interactiv vine din provocarea de a traspune într-un mediu linear, cum ar fi o galerie, o platformă digital web. Este un proiect web documentary, un documentar online interactiv şi atunci m-am gândit cum pot eu să-l expun într-un spaţiu expoziţional. Principala caracteristică a unui web documentary este să fie interactiv şi ca oamenii să fie interesaţi să dea click, să intreacţioneze cu video-ul. Pe un perete e un cod QR care te duce la pagina web a proiectului. Am făcut un traseu din patru generaţii de media prin patru generaţii de femei. Această poveste românească este parte dintr-un proiect mai mare. Am început documentaţia în Turcia, cu o familie de 4 generaţii de femei. Toate locuiesc în aceeaşi casă şi urmează să îl dezvolt în Spania în toamna acestui an. În funcţie de finanţări şi de colaborări vreau să îl fac în cât mai multe culturi posibile. Mă interesează patru generaţii de femei, să explorez evoluţia valorilor şi distanţa fizică sau virtuală care se află între generaţii. Familia din Turcia locuia în aceeaşi casă. În schimb, am găsit o familie din Spania care nu e tradiţională şi totuşi locuiau în aceeaşi casă din cauza problemelor economice. Familia din România nu locuieşte în aceeaşi casă, ceea ce oferă posibilitatea de a compara cumva familiile acestora.”, a spus artista.

Proiectul gândit global poartă amprenta vizualului, dovada studiilor autoarei din domeniul cinematografiei şi imaginii, iar miza sa este de a ajunge într-un mod direct către privitor: „Ca regizor am observat că filmul nu ajunge la public, la oamenii la care vreau eu să ajungă. La festivaluri umblă mai mult cineaşti sau cinefili. Cum să facem documentarul cât mai social, liber şi accesibil? Există un curent răspândit la nivel internaţional - web documentary, un documentar digital interactiv online. Ce e interesant la documentarele web este că aleg o temă şi o dezvoltă în mai multe culturi. Am aflat de acest concep. Ulterior am început documentarea de acum 4 ani cu familia turcă. Ar fi o modalitate să îmbin pasiunea pentru filmul documentar şi nevoia pe care am simţit-o de a oferi filmul publicului. De aceea urmează să fie expus gratuit online pe internet într-o platformă web documentary. Experimentez cu noile metode de producţie şi de distribuţie în această zonă foarte puţin explorată în România.”

Cu mult umor, bunica participantă la proiect a mai declarat: „Or să vă amuze răspunsurile. Sunt absolut spontane, neprelucrate. Se vede, se simte, este direct, emană viaţă - ăsta este principalul merit al acestui film. Mama cu viaţa ei. Eu sunt la vârsta la care pot trage o concluzie. Maria şi Sofia sunt extraordinar de implicate. Numele nu contează. Eu nu îmi spun vârsta. Eu spun o poveste despre vârstă.”


Mai multe video-uri din instalaţia video, prezentând familia de patru generaţii din România pot fi privite pe site-ul: http://www.4genwomen.com/generations.

În familia românească, centrarea a fost pe ideea de femei cu succes profesional, femei de carieră. Toate cele trei (străbunica-bunică-mamă) au avut cariere de succes în domeniul administraţiei şi al dreptului, până când Maria, din cea de-a treia generaţie, a decis să renunţe şi să devină pictoriţă. Maria Dermengiu a reuşit să îşi creeze compania sa proprie şi să devină devină unul dintre puţinii artişti care pot trăi din talentul lor, spune Paula Oneţ pe http://www.4genwomen.com/romania.

Aflată la mijlocul generaţiei, între bunică şi străbunică, Maria Dermengiu a spus că documentarul transmedia este şi un mod de a păstra vii imaginile generaţiilor, imaginea bunicii sale: „Mi-a plăcut foarte mult ideea şi faptul că o includea şi pe bunica mea şi astfel mi-ar fi rămas amintirea ei pentru totdeauna. Din acest motiv, totul a decurs natural. Am trecut şi peste frica de expunere, cu toată familia mea, cu pozele personale, cu istoria mea. Merită ca studiu social, mi se pare o idee interesantă. Este un documentar social şi pune un filtru pe gândirea fiecărei femei membre din aceeaşi familie. Ne diferenţiază, vedem cum am evoluat sau cum ne-am diferenţiat de-a lungul timpului. La noi am trecut de la 'trebuie să faci ceva', la 'fac pentru că simt', fac ceea ce îmi spune intuiţia. E o diferenţă de gândire faţă de trecut. Documentarul ne ajută să ne descoperim mai bine pe noi, delimitându-ne de ceilalţi.”

Proiectul transmedia "4GenWomen" a fost selectat într-o serie de programe de artă, printre care EsoDoc - European Social Documentary, dar şi în competiţia StartPoint Prize, unde a fost finalist, proiectul fiind expus în prezent la National Gallery din Praga, în perioada octombrie- decembrie 2016.

 Pavel Vancat, curatorul proiectului StartPoint Prize, a declarat că expoziţia Paulei Oneţ „este o lucrare foarte bine elaborată, foarte inspiratoare, o lucrare fermecătoare, la fel ca femeile prezentate.”

Proiectul "4GenWomen 1 Roof", un documentar transmedia (fotografie, mini-serie TV 7x24min, documentar web şi instalaţie de artă) este produs de Pelin Films (Romania) şi Antropodocs & Films (Spania).

Proiectul regizoarei Paula Oneţ este deschis, este „in the making”, aceasta invitându-i pe cei interesaţi care au norocul unei familii cu patru generaţii de femei să facă parte din acest studiu, un proiect „viu”, în dezvoltare, cu poveşti spuse de femei, mame, surori şi copile, despre planuri, visuri, mersul socităţii, despre cotidian, despre sine.

http://www.mediafax.ro/cultura-media/4genwomen-4-generations-women-povesti-de-intimitate-ale-femeilor-din-patru-generatii-din-tari-diferite-foto-video-15819963


Yüklə 392,07 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   17




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin