România curtea de apel târgu- mureş decizii relevante pronunţate în perioada ianuarie – decembrie 2009 secţia civilă, de muncă Şi asigurări sociale, pentru minori şi familie decizia nr. 2/A din data de 13 Ianuarie 2009
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală decizia penală nr. 79/A din 23 octombrie 2009
Yüklə 2,79 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Înşelăciune. Emiterea de cecuri fără acoperire. Elemente constitutive. C. pen. , art. 215, alin. 1, 2,4,5.
- Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală decizia penală nr. 87/A din 25 noiembrie 2009
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală decizia penală nr. 79/A din 23 octombrie 2009 La data de 07.09.a.c., în dosarul nr…., Tribunalul Mureş a pronunţat sentinţa penală nr.225 prin care:
Pentru a adopta această soluţie instanţa de fond a reţinut următoarele considerente: În noaptea de 10/11.01.2009, inculpatul C. M. şi Părţile vătămate V. C. şi M.A. se aflau în discoteca barului „vamă” din localitatea M. de C. Părţile se cunoşteau, iar inculpatul a văzut că V. C. avea în portofel mai mulţi bani. În jurul orelor 03,30, părţile vătămate au ieşit de la discotecă cu intenţia de a merge acasă. Inculpatul i-a urmărit pe o distanţă de cca. 2,5 km, iar când au ajuns la ieşirea din sat, unde se terminau casele, l-a prins din spate de gât pe partea vătămată V. C. şi i-a sustras prin violenţă din buzunarul din spate al pantalonilor portofelul în care se afla suma de 1400 lei. Acesta s-a întors şi l-a recunoscut pe inculpat, moment în care inculpatul l-a tăiat cu un cuţit în zona arcadei ochiului stâng. Părţile s-au îmbrâncit şi au căzut în şanţ. Partea vătămată a reuşit să se ridice, a încercat să fugă însă, urmărit fiind de inculpat, a fost ajuns, prins de cap şi lovit cu pumnul în faţă, reuşind din nou să se smulgă din mâinile inculpatului şi să fugă înspre casă, situată în localitatea Ş. nr. 31. În tot acest timp, partea vătămată M.A. a stat speriată în drum. Când inculpatul fugea după partea vătămată V. C., M.A. a găsit în şanţ telefonul mobil aparţinând prietenului ei, care i-a căzut din buzunar când a fost trântit de inculpat. A încercat şi ea să fugă înspre casă, dar după câteva sute de metri a fost ajunsă de inculpat, care a renunţat să-l mai urmărească pe V. C. Inculpatul a prins-o de mână şi de cap pe partea vătămată M. A. şi a forţat-o să meargă cu el pe un drum lateral, la capătul căruia se afla o pădure. Nu au ajuns până la pădure, când inculpatul a observat telefonul mobil în mâna părţii vătămate, i l-a luat şi l-a pus în buzunar. Nu au mers mai departe, ci inculpatul i-a cerut părţii vătămate să întreţină cu el raporturi sexuale, ameninţând-o cu agresiuni fizice. Deşi M. A. i-a spus de mai multe ori că nu este de acord, i-a fost frică de atitudinea inculpatului, de agresiunea pe care a exercitat-o anterior asupra celeilalte părţi vătămate, de faptul că a fugit şi după ea şi a prins-o de cap şi de mână, imobilizând-o, ca şi de faptul că era noapte şi se aflau într-un loc pustiu. Văzându-se fără nici un ajutor şi fără nici o posibilitate de scăpare, partea vătămată, minoră de doar 13 ani, nu a putut opune rezistenţă fizică, dată fiind diferenţa majoră dintre forţe între cei doi, aceasta fiind explicaţia lipsei unor urme evidente de violenţă fizică a inculpatului asupra ei. În timpul raportului sexual cu minora, pe marginea drumului de câmp, inculpatul a folosit un prezervativ pe care-l avea asupra sa şi care a fost găsit, împreună cu ambalajul său, cu ocazia cercetărilor efectuate la faţa locului. Când s-au întors către drumul principal, inculpatul i-a cerut în mod repetat părţii vătămate să nu spună nimănui despre cele întâmplate, deoarece el a mai făcut puşcărie pentru astfel de lucruri, nu îi este teamă şi o va bate. De la drumul principal, inculpatul s-a întors către localitatea M. de C. unde îşi avea locuinţa, iar partea vătămată a pornit înspre localitatea S. În timpul raportului sexual, telefonul mobil pe care l-a luat inculpatul a sunat, dar acesta nu a răspuns. După despărţirea de partea vătămată, inculpatul a mai fost sunat pe telefon şi, la un moment dat, a răspuns, fiind recunoscut de martorul B. Din conţinutul convorbirii telefonice dintre inculpat şi martor, înregistrată cu un alt telefon mobil(redată pe un CD şi transcrisă în procesul-verbal depus la dosarul de urmărire penală) s-a constatat că, deşi inculpatul nu a recunoscut că ar fi el cel căutat, dându-se o altă persoană, indirect a recunoscut săvârşirea faptelor, intrând în discuţie cu martorul. Telefonul mobil aparţinând părţii vătămate V. C. a fost ridicat de la domiciliul inculpatului. Din concluziile raportului de expertiză medico-legală a rezultat că partea vătămată V. C. prezintă leziuni traumatice : hematom periorbital stâng şi o plagă plesnită deasupra arcadei stângi ce necesită pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale. Sub aspectul laturii subiective, instanţa a constatat că din probele administrate a rezultat o intenţie directă a inculpatului de a o deposeda pe partea vătămată V. C. de suma de bani şi de telefonul mobil, având în vedere modalitatea concretă în care a acţionat, respectiv a bruscat partea din spate, a trântit-o în şanţ şi a lovit-o cu cuţitul, iar telefonul mobil l-a luat de la M.A. cu forţa, însuşindu-şi-l în ciuda afirmaţiilor acesteia că telefonul aparţine prietenului ei. ŞI raportul sexual a avut loc ca urmare a aducerii părţii vătămate în situaţia şi într-un loc izolat, care au lipsit-o de orice posibilitate de apărare, astfel încât instanţa i-a reţinut comiterea faptelor cu intenţie directă. În drept, instanţa a constatat că fapta inculpatului C. M., care pe timp de noapte şi prin folosirea unui cuţit cu care l-a agresat pe V. C., după care a sustras portmoneul părţii vătămate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, faptă prev. şi ped. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b şi c, alin.2 ind.1 lit.b Cod penal. Fapta aceluiaşi inculpat, care, pe timp de noapte şi prin ameninţare, a sustras telefonul mobil al părţii vătămate V. C., bun care la acel moment se afla în posesia lui M. A. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, faptă prev. şi ped. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b şi c, alin.2 ind.1 lit.b Cod penal. Fapta aceluiaşi inculpat de a întreţine, prin ameninţare, raporturi sexuale cu partea vătămată M.A., în vârstă de 13 ani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol, faptă prev. şi ped. de art. 197 alin.1 şi 3 Cod penal. Pentru fiecare dintre cele trei infracţiuni s-a reţinut starea de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit.b Cod penal şi starea de concurs real, prev. de art.33 lit.a Cod penal. Prin urmare instanţa a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa. La individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa a ţinut seama de dispoziţiile art. 72 Cod penal, analizând separat cele trei infracţiuni. Astfel, pentru săvârşirea infracţiunii de viol, instanţa a avut în vedere forma agravantă, respectiv comiterea faptei asupra unei persoane care nu a împlinit 15 ani(inculpatul cunoscând pe partea vătămată şi ştiind că aceasta este elevă în şcoala generală). S-a ţinut seama însă şi de modalitatea în care a acţionat inculpatul, respectiv că a urmărit partea, a folosit ameninţări şi a profitat de condiţiile de timp şi spaţiu(noapte şi în afara localităţii), însă violenţele fizice nu au fost de natură să producă leziuni vizibile. Deşi inculpatul a susţinut că partea vătămată ar fi fost de acord cu propunerea lui, instanţa a reţinut că această susţinere nu este altceva decât o formă de a se apăra, de care a înţeles să se folosească, însă nu a negat nici un moment că raportul sexual ar fi avut loc, astfel încât i-au fost reţinute şi circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin.1 lit.c şi alin.2 Cod penal. Pentru infracţiunea de tâlhărie asupra aceleiaşi părţi vătămate, s-au avut în vedere formele agravante, precum şi faptul că inculpatul nu a folosit violenţele fizice de gravitatea producerii leziunilor vizibile, telefonul fiind sustras în condiţiile descrise în alineatul precedent, în care s-a săvârşit şi infracţiunea de viol. S-a avut în vedere şi faptul că telefonul a fost recuperat. Inculpatul a recunoscut şi această faptă, cu aceeaşi motivare, ca o încercare uşoară de a se apăra, respectiv că telefonul i-ar fi fost înmânat de bună voie de către partea vătămată. Şi pentru această infracţiune s-au reţinut circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit.c şi alin.2 Cod penal. Referitor la infracţiunea de tâlhărie comisă în dauna părţii vătămate V. C., inculpatul a negat în mod permanent săvârşirea acestei fapte. Totuşi având în vedere valoarea relativ redusă a prejudiciului, violenţele exercitate s-a reţinut doar circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin.2 Cod penal. S-a avut în vedere că faptele au fost săvârşite în stare de recidivă postexecutorie şi în stare de concurs real. Pentru toate aceste considerente, instanţa a apreciat că, în vederea atingerii scopului pedepsei, în conformitate cu disp. art. 52 Cod penal, se impune aplicarea câte unei pedepse cu închisoarea coborâtă sub minimul special al pedepsei prevăzute de lege şi că astfel de astfel, inculpatul a fost condamnat la pedepsele de :
În baza art. 65 alin.2 rap. la art. 197 alin.3 teza I Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b şi e Cod penal, pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 34 lit.b rap. la art.33 lit.a Cod penal s-au contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare ce a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7,6 ani(şapte ani şi 6 luni) închisoare, sporul aplicat justificându-se prin numărul infracţiunilor săvârşite, numărul părţilor vătămate, cuantumul pedepselor stabilite şi starea de recidivă. Alături de pedeapsa rezultantă de 7,6 ani închisoare, i s-a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a , b şi e Cod penal, pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin.l lit. a, b şi e Cod penal, ţinând seama de natura valorilor sociale ocrotite prin normele de incriminare (partea vătămată a infracţiunii de viol fiind o minoră de 13 ani). In baza art.88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei închisorii timpul reţinerii şi arestării preventive a inculpatului, şi s-a menţinut starea de arest a acestuia, conform prev. art. 350 alin. l , rap. la art. 148 lit. d, f Cod procedură penală, aceste temeiuri care au stat k baza luării şi i menţinerii măsurii arestării preventive, impunând în continuare privarea de libertate a acestuia. In ceea ce priveşte latura civilă a cauzei instanţa a constatat că părţile vătămate s-a constituit părţi civile, formulând/precizând pretenţiile civile în cauză. In raport de cele reţinute mai sus, instanţa a constatat că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicita, prejudiciul material şi moral suferit, precum si condiţiile legăturii de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul cauzat şi vinovăţia inculpatului, constând în intenţia cu care a acţionat. In ceea ce priveşte daunele morale, având in vedere ca prejudiciul este nu numai condiţia răspunderii civile delictuale, dar si măsura ei, instanţa a constatat că prejudiciul suferit de partea civilă Mut Angela este şi nepatrimonial, neputând fi evaluat în bani, însă pentru a atenua suferinţele, ca urmare traumelor suferite, s-a apreciat că i se cuvin compensaţii băneşti, cu care de altfel inculpatul s-a arătat a fi de acord. Prin urmare, în baza art. 346 alin. l rap. la art. 14 şi urm. Cod procedură penală şi art. 998 şi urm. Cod civil, au fost admise acţiunile civile formulate de părţile civile V. C. şi M. A., prin ocrotitorii legali V.E. şi M. V. şi a fost obligat inculpatul la 1.400 lei despăgubiri materiale către partea civilă V. C. şi la 4.000 lei daune morale către partea civilă M. A. prin ocrotitorii legali. In baza art. 357 alin. 2 lit. e Cod procedură penală, s-a dispus restituirea către partea vătămată V. C. a telefonului mobil seria N., de culoare negru cu argintiu, ridicat de la inculpat, conform dovezii aflate la fila 71 din dosar de urmărire penală, iar în baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti, în termen legal, a promovat apel, inculpatul C. M. care a învederat faptul că în mod eronat a fost condamnat pentru infracţiunea de viol, în contextul în care pentru această acuză nu s-a găsit nicio probă împotriva sa. S-a mai arătat de către inculpat că, în cazul său o hotărâre se impune a fi luată pe baza probelor administrate şi nu baza minciunilor spuse de părţile vătămate, că el se face vinovat de comiterea infracţiunii de raporturi sexuale cu un minor şi nu de viol şi că reevaluându-se probele administrate se impune reducerea pedepsei rezultante ce i-a fost aplicate şi care este prea aspră. Analizând apelul astfel declarat prin prisma disp. art. 370-374, 378 Cod procedură penală se constată că acesta are caracter nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare: Pe baza unei judicioase interpretări, a probatoriului cauzei, s-a concluzionat la nivelul instanţei de fond că inculpatul se face vinovat, în stare de recidivă postexecutorie şi în condiţiile concursului real de infracţiuni, a două infracţiuni de tâlhărie (prev. şi ped. de disp. art.211 alin1,2 lit.b, c, 2/1 lit.b Cod penal) şi a unei infracţiuni de viol. S-a demonstrat, mai presus de orice dubiu faptul că inculpatul, ce s-a aflat, mai mult timp, cu victimele, în acelaşi local, a aflat că partea vătămată V.C. deţinea o sumă substanţială de bani asupra, în data de 10/11.01.2009. Acesta (inculpatul) după ce cele două victime au părăsit discoteca, a plecat după ele cu intenţia de a-l deposeda pe V.C. de bani pe care acesta îi deţinea, dar şi pentru a întreţine relaţii sexuale cu prietena acestuia, victima M. A. Inculpatul s-a folosit de întrebuinţarea violenţelor fizice şi verbale la realizarea rezoluţiei infracţionale luate, aspect demonstrat de leziunile prezentate de cele două victime şi certificate ale medicului legist, dar şi de aspectele expuse de cele două părţi vătămate în declaraţiile lor şi, indirect, de cele expuse de însuşi inculpat, în declaraţiile sale (şi implicit în declaraţia sa de apel). Profitând de întuneric, de statura sa şi de faptul că, deşi cele două victime, erau împreună, acestea au fost luate prin surprindere de acţiunea violentă fizic şi verbal exercitată asupra lor de inculpat, care astfel a reuşit, în primă etapă, să o deposedeze pe victima V. C. de portmoneul ce-l avea asupra sa şi în a doua etapă pe victima M.A. de telefonul mobil pe care aceasta, înainte să fugă, îl recuperase de la locul comiterii faptei, acest obiect căzându-i primei victime, în momentul agresării sale de inculpat. Se reţine, de asemenea, faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea infracţiunii de viol şi nu a celei de act sexual cu un minor, deoarece sunt îndeplinite elementele constitutive ale primei infracţiuni – inculpatul obţinând satisfacţie sexuală în urma întreţinerii unui raport sexual normal cu victima minoră M.A., pe câmp, în timpul nopţii, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra şi de refuzurile, repetate, verbale ale acesteia de a nu desfăşura o asemenea activitate. Tot probele cauzei au demonstrat faptul că anterior desfăşurării activităţii infracţionale imputate inculpatului, acesta o cunoştea pe victima minoră, cu care discutase, într-o ocazie, chiar telefonic, şi cum aceştia (victima M. A. şi inculpatul) erau membrii unei mici comunităţi, unde fiecare se cunoştea (măcar din vedere) este greu de primit susţinerea inculpatului că victima i s-a părut mai mare de 15 ani, dată fiind şi constituţia acesteia. La reţinerea faptului că inculpatul se face vinovat de comiterea infracţiunii de viol se au în vedere şi cele reţinute în decizia nr.III/2005 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, dar şi demersurile ulterioare ( (săvârşirii faptei), efectuate de inculpat, prin părinţii săi de a determina partea vătămată să-şi retragă plângerea şi de ameninţările ulterioare adresate aceleiaşi părţi vătămate, minore, că dacă va spune ceva cuiva o va bate, lui nefiindu-i frică, fiindcă a mai făcut puşcărie pentru astfel de lucruri. Se apreciază că pe baza unei obiective coroborări a probelor administrate‚ în cauză, s-a concluzionat, în mod logic, faptul că inculpatul apelant se face vinovat de comiterea celor trei infracţiuni reţinute şi sarcina sa, infracţiuni comise de acesta cu forma de vinovăţie a intenţiei directe. Pentru faptele comise inculpatului i s-a aplicat un regim sancţionator prea blând date fiind circumstanţele reale reţinute drept cadru al comiterii infracţiunilor imputate şi circumstanţele personale ale acestuia (este recidivist, a încercat să le intimideze, ulterior, pe cele două victime, a adoptat un comportament oscilant, contradictoriu prin apărările la care a recurs) , dar cum în propria cale de atac acestuia nu i se poate agrava situaţia, se va reţine că pedeapsa rezultantă aplicată acestuia nu poate fi diminuată, deoarece acest fapt ar contraveni prevederilor art.72 rap. la art.52 Cod penal. Pentru aceste considerente reţinute, în conformitate cu prev. art.334 Cod procedură penală s-a respins ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii de viol, prev. şi ped. de disp.art.197 alin.1, 2 Cod procedură penală în infracţiunea de act sexual cu un minor, prev. şi ped. de disp. art 198 Cod penal, cerere formulată de inculpatul C. M. Cum hotărârea judecătorească atacată de către inculpat cu apel se caracterizează prin legalitate şi temeinice, fiind la adăpost de orice critică, în baza disp.art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul C. M., împotriva sentinţei penale nr.225/07.09.2009 pronunţată de către Tribunalul Mureş în dosarul nr….. În conformitate cu prev. art.381, 350 Cod procedură penală rap. la disp. art.88 Cod penal coroborate cu disp. art.136 alin.1 143 alin1, 148 alin.1 lit.d, f Cod procedură penală s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului şi se va deduce din pedeapsa aplicată acestuia perioada arestului scursă de la data pronunţării hotărârii atacate 07.09.2009, la zi. Menţinerea inculpatului apelant în stare de arest preventiv este justificată de faptul că faţă de acesta continuă să fie incidente temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere, iniţial la luarea acestei drastice măsuri faţă de el. Împotriva inculpatului există indicii temeinice ce justifică bănuiala legitimă că ar fi comis infracţiunile, pentru care a fost condamnat la prim grad jurisdicţional. În stare de recidivă postexecutorie, inculpatul apelant ar fi comis alte trei infracţiuni intenţionate, infracţiuni ce sunt sancţionate fiecare în parte cu pedeapsa închisorii mai are de 4 ani. Lăsarea sa în libertate constituie pericol actual concret pentru ordinea publică date fiind :
Cum inculpatul se află în culpă procesuală, acesta în conformitate cu prev. art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat şi la plata cheltuielilor judiciare către stat. Înşelăciune. Emiterea de cecuri fără acoperire. Elemente constitutive. C. pen. , art. 215, alin. 1, 2,4,5. Fapta inculpatului de a emite 72 de file CEC fără a avea disponibil în cont, cauzând un prejudiciu de 236.549,05 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzute de art. 215, al.1,2,4 şi 5 C. pen., neputând fi reţinut faptul că a comis fapta fără intenţie, atâta timp cât la data emiterii cecurilor nu avea disponibil în cont iar acest lucru nu a fost adus la cunoştinţa partenerilor de afaceri. Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală decizia penală nr. 87/A din 25 noiembrie 2009 Prin sentinţa penală nr.66/24.02.2009 Tribunalul Mureş a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală achitarea inculpatului D. L. pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat D. L. pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 4, 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC T. G. SRL Sfântu Gheorghe împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 23.042,34 lei. S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC P. şi C.L. SRL Sfântu Gheorghe împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 23.042,34 lei. S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC T. SRL Sfântu Gheorghe împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 1.996,75 lei. S-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC P. P. SRL Miercurea Ciuc împotriva inculpatului. S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC E.C. SRL Miercurea Ciuc împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 1.300 lei. În baza art. 346 alin. 4 Cod procedură penală lasă nesoluţionată cererea părţii civile de obligare a inculpatului la plata penalităţilor de întârziere potrivit facturilor. S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC M. SRL Miercurea Ciuc împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 1.113,98 lei. În baza art. 346 alin. 4 Cod procedură penală a fost lăsată nesoluţionată cererea părţii civile de obligare a inculpatului la plata penalităţilor de întârziere potrivit facturilor. S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC A. SRL Gheorgheni împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 2.051,54 lei. În baza art. 346 alin. 4 Cod procedură penală a fost lăsată nesoluţionată cererea părţii civile de obligare a inculpatului la plata prejudiciului cauzat prin emiterea biletului la ordin. S-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civila SC B. C. P. SRL Suceava împotriva inculpatului. S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC S.C.&C. SRL Braşov împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 14.037,46 lei. S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC D&K S. SRL Miercurea Ciuc împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 4.500 lei. S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC S. SRL Lueta împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 1.300 lei. S-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC K. SRL Miercurea Ciuc împotriva inculpatului. În baza art. 346 alin. 4 Cod procedură penală fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC R. GT SRL Gheorgheni pentru obligarea inculpatului la plata prejudiciului cauzat prin emiterea biletului la ordin. S-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC E.T. SRL Miercurea Ciuc împotriva inculpatului. În baza art. 346 alin. 4 Cod procedură penală a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC A. D. SRL Bucureşti pentru obligarea inculpatului la plata prejudiciului cauzat prin emiterea biletelor la ordin. S-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SRL Braşov împotriva inculpatului. S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC V. SRL Miercurea Ciuc împotriva inculpatului. A fost obligat inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 618,06 lei. S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC I. C. SRL Miercurea Ciuc împotriva inculpatului. A fost obligate inculpatul să-i plătească părţii civile suma de 41.497 lei. S-au respins ca neîntemeiate restul pretenţiilor civile. În baza art. 346 alin. 4 Cod procedură penală a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC S.J. SRL Miercurea Ciuc pentru obligarea inculpatului la plata prejudiciului cauzat prin emiterea biletului la ordin. S-a făcut aplicarea disp. art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. c Cod procedură penală . S-au reţinut următoarele: Prin rechizitoriul din data de 20 noiembrie 2007 în dosarul nr. … Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului D. L. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1, 4 şi 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 42 Cod penal şi pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 şi art. 42 Cod penal, fapte săvârşite în concurs. Din rechizitoriu s-a constatat că: Inculpatul, în cursul anului 2005, a fost asociat unic şi administrator al SC D. M. SRL Miercurea Ciuc. După intrarea în interdicţie bancară a acestei societăţi inculpatul a reactivat o firmă-înfiinţată în 2003, SC C. SRL Miercurea Ciuc. Inculpatul a emis cecuri şi bilete la ordin fără acoperire atât prin intermediul SC C. SRL, cât şi prin intermediul SC D. M. SRL. În continuare au fost enumerate 24 de societăţi comerciale cu răspundere limitată pentru care inculpatul a emis cecuri şi/sau bilete la ordin: T. G. SRL Sfântu-Gheorghe; Producţie şi Comerţ L. SRL Sfântu-Gheorghe; T. SRL S. G.; P. P. SRL Miercurea Ciuc; E. C. SRL Miercurea Ciuc; M. SRL Miercurea Ciuc; A. SRL Gheorgheni; B. C. P. SRL Suceava; S. C.&C. SRL Braşov; D&K SRL Miercurea Ciuc; S. SRL L.; K. SRL Miercurea Ciuc; R. GT SRL Gheorgheni; E. T. SRL Miercurea Ciuc; A. D. SRL Bucureşti; F.I.SRL Miercurea Ciuc; C. SRL Braşov; V. SRL Miercurea Ciuc; A. & I. SRL Miercurea Ciuc; A.A. SRL Miercurea Ciuc; l I. C. SRL Miercurea Ciuc; A.G. SRL Miercurea Ciuc; S. J. SRL Miercurea Ciuc; M. T. SRL Miercurea Ciuc. În actul de sesizare sunt indicate apoi fiecare dintre efectele de comerţ emise de inculpat pentru fiecare societate comercială individualizarea făcându-se prin serie, număr, dată şi valoare; în total sunt arătate un număr de 72 file cec şi 10 bilete la ordin, menţionându-se că în acest fel celor 24 de părţi vătămate le-a fost cauzat un prejudiciu în valoare de 236.549,05 lei. Parchetul a arătat că din declaraţiile părţilor vătămate reiese că acestea nu au avut cunoştinţă, în momentul emiterii cecurilor şi biletelor la ordin, că pentru valorificarea lor nu există disponibilul necesar. Din aceeaşi împrejurare rezultă că inculpatul a acţionat cu intenţia directă de a induce în eroare părţile vătămate şi de a le produce o pagubă. Instanţa de fond a reţinut în fapt că în anul 2005, la vârsta de 24 de ani, inculpatul D. L. a preluat SC D. M. SRL, o societate din Miercurea Ciuc care avea ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul de produse alimentare prin intermediul a 6-7 magazine mici. Astfel cum a declarat inculpatul, acesta a înţeles să plătească datoriile societăţii cu file cec şi cu bilete la ordin. Începând cu jumătatea lunii septembrie 2005 inculpatul nu a mai avut suficiente lichidităţi pentru a onora plăţile astfel că societatea a intrat în interdicţie bancară. Inculpatul a încercat să deruleze plăţile printr-o firmă înfiinţată în anul 2003, SC C. SRL, emiţând în contul acesteia noi file cec şi bilete la ordin pentru plata datoriilor deja contractate prin SC D. M. SRL. Astfel, pentru unele dintre aceste datorii au fost emise mai multe instrumente de plată, unele în contul SC D. M. SRL, iar unele în contul SC C. SRL S-a mai reţinut că părţile civile ascultate în cauză au recunoscut că au acceptat ca instrumentele de plată să fie emise de SC C. SRL, deşi raportul comercial se derulase cu SC D. M. SRL. De asemenea, părţile civile au arătat că nu au fost purtate discuţii în legătură cu disponibilul din cont. Totodată, L. O. a arătat că înţelegerea părţilor era ca la scadenţă plata să se facă cu numerar. P. T. şi K. S. au arătat că au mai derulat afaceri comerciale cu inculpatul, acesta din urmă achitându-şi datoriile. S-a reţinut că actul de sesizare nu indică acele elemente obiective sau subiective care să realizeze conţinutul constitutiv al infracţiunii de înşelăciune sau al altei infracţiuni. Ţinând seama de principiul separării funcţiilor judiciare, prima instanţa a arătat că nu se poate substitui organului de urmărire pentru a formula sau a completa învinuirea adusă celui trimis în judecată. Astfel, instanţa nu poate identifica şi indica în învinuire alte elemente obiective sau subiective ale faptei, potrivit art. 317 Cod procedură penală. În ce priveşte emiterea de cecuri, instanţa a constatat că actul de sesizare nu indică în mod neechivoc celelalte elemente constitutive alături de care emiterea cecurilor fără acoperire realizează infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 4 Cod penal. S-a considerat că emiterea cecurilor constituie doar elementul material al infracţiunii, textul indicând care sunt celelalte condiţii care trebuie îndeplinitei scopul special prevăzut de aliniatul 1 şi producerea unei pagube. In ce priveşte scopul obţinerii unui folos material injust s-a conchis că actul de sesizare face referiri vagi, neindicând din care împrejurări rezultă şi care sunt probele pe care se sprijină această concluzie. S-a considerat că, constatarea existenţei intenţiei ca element constitutiv nu demonstrează existenţa scopului special prevăzut de lege, acela de a obţine un folos material injust şi că, emiterea unui număr mare de instrumente de plată nu poate fi considerată, în mod univoc, ca o dovadă a intenţiei inculpatului de a induce în eroare părţile vătămate, ţinând seama de caracteristicile relaţiilor comerciale care este necesar a se derula simplificat şi cu rapiditate. Tribunalul a constatat că emiterea un bilet la ordin pentru a cărui valorificare la data scadenţei nu exista acoperirea necesară, nu constituie infracţiune în lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzătoare conţinutului constitutiv al un fapte penale. S-a considerat că instanţa trebuie să se limiteze la fapta reţinută în actul de sesizare, respectiv la emiterea a 10 bilete la ordin pentru care nu a existat acoperirea necesară, faptă care nu este prevăzută de legea penală. În ce priveşte acţiunile civile formulate de părţile civile împotriva inculpatului prima instanţă a constatat următoarele: În ce priveşte prejudiciul cauzat prin emiterea biletelor la ordin instanţa penală a lăsat nesoluţionate acţiunile civile, potrivit art. 346 alin. 4 Cod procedură penală, părţile civile având posibilitatea de a se adresa instanţei de drept comun. In ce priveşte emiterea cecurilor, s-a reţinut că faptele săvârşite de inculpat nu constituie infracţiuni întrucât nu prezintă elementele constitutive ale faptei definite de art. 215 alin. 4 Cod penal. Cu toate acestea, inculpatul s-a folosit într-un mod impropriu de filele cec întrucât nu s-a asigurat că, atât în momentul emiterii, cât şi în momentul introducerii la plată, disponibilul din cont poate acoperi suma înscrisă în cec. Cu privire la aceste despăgubiri s-a considerat că acţiunea civilă nu se exercită din oficiu, părţile civile având obligaţia de a proba pretenţiile lor. Părţile civile nu au produs probe lămuritoare ale prejudiciului suferit, ţinând seama că în unele cazuri mai multe instrumente de plată emise de inculpat au vizat aceeaşi datorie, în aceste cazuri, acelaşi prejudiciu a fost astfel cuprins atât în actul de sesizare din prezenta cauză cât şi în cel care face obiectul dosarului nr. … al Tribunalului Harghita. Ţinând seama de principiul disponibilităţii părţilor în soluţionarea acţiunii civile, prima instanţă a admis pretenţiile părţilor civile rezultate din emiterea cecurilor în măsura în care acestea au fost recunoscute de inculpat. S-a considerat că celelalte pretenţii civile, constând în dobânzi sau penalităţi, sunt consecinţa unor raporturi comerciale între societăţile administrate de inculpat - SC D. M. SRL şi SC C. SRL - şi părţile civile, potrivit contractelor sau înţelegerilor care au existat între acestea. Aceste raporturi nu pot face obiectul delegării instanţei penale, părţile urmând să se adreseze instanţei de drept comun. Părţile civile nu pot fi favorizate în faţa altor eventuali creditori înscrişi la masa credală, în condiţiile în care nu s-a constatat existenta unor infracţiuni. Împotriva acestei decizii a declarat, în termen legal , apel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita şi părţile civile SC B. I. SRL Suceava şi SC K. SRL Miercurea Ciuc. Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita a solicitat desfiinţarea sentinţei atacate şi condamnarea inculpatului D. L. pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată precum şi obligarea acestuia la plata despăgubirilor aduse părţilor civile prin faptele comise. Partea civilă SC B. I. SRL Suceava a solicitat obligarea inculpatului la plata despăgubirilor solicitate al căror cuantum a fost precizat cu ocazia constituirii de parte civilă. Partea civilă SC K. SRL Miercurea Ciuc a depus în cursul judecării apelului o cerere prin care a arătat că renunţă la judecarea apelului formulat. Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel invocate şi în limitele investirii instanţa va admite apelurile promovate pentru următoarele considerente: În cursul anului 2005 inculptul a fost administrator şi asociat unic la SC D. M. SRL Miercurea Ciuc, având în ca principal obiect de activitate comerţul cu amănuntul , respectiv comercializarea produselor alimentare. După intrarea în interdicţie bancară a SC D.M. SRL, inculpatul şi-a reactivat o firmă înfiinţată în anul 2003, SC C. SRL Miercurea Ciuc şi a emis file de CEC fără acoperire, prin intermediul SC C. SRL Miercurea Ciuc, cât şi prin intermediul SC D.M. SRL, astfel: 1. T. G. SRL S. G., Jud.C. 8 file CEC; - BH 32749215/09.09.2005 în valoare -5104,17 lei - BH 32749204/03.09.2005 „ - 4102,72 lei - BH 32749307/22.09.2005 - 3933,06 lei - BH 32749256/14.09.2005 „ -2655.10 lei - BH 32749327/25.09.2005 „ -3500,00 lei - BH 32749326/27.09.2005 „ -3649,02 lei - BH 32749215/30.09.2005 „ -2500,00 lei - BH 32749335/30.09.2005 „ -2531,57 lei Total: 27.975,64 lei, din care s-a constituit parte civilă pentru suma de 23.042.34 lei. 2. P. Şl C. L. SRL S.-G. jud.C.
- BH 32749312/06.09.2005 - 3000,0012i - BH 32749264/06.09.2005 - 5000,00 lei - BH 32749311/08.09.2005 - 3678,96 lei - BH 32749322/09.09.2005 - 5443,76 lei - BH 32749325/13.09.2005 - 4651,04 lei -BH32749323/12.09.2005 - 5000,00lei - BH 32749337 /14.09.2005 - 6344,67 lei - BH 32749336 /21.09.2005 - 6000,00 lei - BH 32749340 /16.09.2005 - 4706,66 lei -BH32749339/19.09.2005 - 5000,00lei -BH 32749312106.09.2005 - 3000,00 lei s-a constituit parte civilă cu suma de 23.042.34 lei 3. T. SRL S.-G.
-BF 33842559/26.12.2005 - 1996.75 lei cu care s-a constituit parte civilă. 4. P. P. SRL Miercurea-Ciuc
- BH 32749320/08.09.2005 - 1000,00 lei - BH 32749269/07.09.2005 - 2000,00 lei total 3000 lei, - recuperat total, nu s-a constituit parte civilă. 5. E. C. SRL M.-C., comuna P. C. sat D, -1 fila CEC – -BH 32749162/13.09.2005 - 5130,00 lei s-a constituit parte civilă cu suma de 3329,58 6. M. SRL M.-C. - 2 file CEC – -BA 33837615/29.09.2005 - 500,00 lei -BA 33837615/29.09.2005 - 619,38 lei - prejudiciu nerecuperat, societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 1113.98 lei. 7. A. SRL G.– 1 filă CEC si 2 bilete la ordin -BH 32749225 /19.09.2005 - 2051,54 lei -Bilet la ordin/30.08.2005 - 937,90 lei - Bilet la ordin/30.08.2005 - 800,00 lei - 2051,54 lei RON, respectiv 1737,90 lei RON - prejudiciu nerecuperat, societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 3789,44 lei; 8. B. C.P. SRL Suceava - 10 file CEC – - BH 32749314/26.09.2005 - 1500,00 lei - BH 32749301/22.09.2005 - 1000,00 lei - BH 32749302/19.09.2005 - 1500,00 lei - BH 32749159/07.09.2005 - 2500,00 lei - BH 32749214/12.09.2005 - 2500,00 lei - BH 32749153/30.08.2005 - 1500,00 lei - BH 32749333/03.10.2005 - 1500,00 lei - BH 32749313/29.09.2005 - 1500,00 lei - BH 32749343/26.09.2005 - 1500,00 lei - BH 32749341/12.10.2005 - 1500,00 lei Total 16500.00 lei RON - societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 160.040.94 lei. 9. S.C.&C. SRL Braşov, -2 file CEC- - BH 327493421/12.09.2005 - 6255,06 lei - BH 32749330/08.09..2005 - 7782,40 lei Total 14.037.46 lei RON - prejudiciu nerecuperat, societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 14.037,46 lei. 10. D&K S. SRL Miercurea-Ciuc, -1 filă CEC – BH 32749252/19.09.2005 - 4500,00 lei Total 4.500,00 lei RON - prejudiciu nerecuperat, societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 4.500,00 lei 11. S. SRL L., - 1 filă CEC- - BF 333842558/28.10.2005 - 1300,00 lei RON societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 1534.29 lei. 12. K. SRL Miercurea-Ciuc, - 7 file CEC – -BH 32749315/19.09.2005 - 2000,00 lei - BH 32749317/24.09.2005 - 4000,00 lei -BH32749315/19.09.2005 - 2000,00 lei - BH 32749316/ 22.o9.2005 - 2000,00 lei -BH32749318/2709.2005 - 4000,00 lei - BH 32749304/18.09.2005 - 2000,00 lei -BH32749306/16.09.2005 - 2000,00 lei Total 18000.00 lei RON - societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 32.000.00 lei. 13. R. G. SRL .G - 1 bilet la ordin – - Bilet la ordin /26.08.2005 - 679,96 lei Total 679,96 lei RON – prejudiciu nerecuperat societatea s-a constitut parte civilă cu suma de 679.96 lei. 14. E. T. SRL M.-C., -6 file CEC – -BH 32749261/15.09.2005 - 2000,00 lei -BH 32749261/15.09.2005 - 2000,00 lei -BH 32749261/15.09.2005 - 2000,00 lei 15. A. D. SRL B. - 4 file bilete la ordin - Bilete la ordin/12.09.2005 - 2000.00 lei -bilete la ordin/26.08.2005 - 2000,00 lei -bilete la ordin/26.08.2005 - 2000,00 lei -bilete la ordin/28.08.2005 - 2000,00 lei Total 8000.00 lei RON - societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 87.839.66 lei. 16. F. I. SRL -2 file CEC – - BH 32749220/09.09.2005 - 1000 lei -BH 32749221/07.09.2005 - 1500 lei Total - 2500.00 lei RON - societatea nu s-a constituit parte civilă. 17.C. SRL B., -4 file CEC – - BH 32749308/21.09.2005 - 1000,00 lei - BH 32749274/08.09.2005 - 1000,00 lei - BH 32749332/21.09.2005 - 1000,00 lei - BH 32749331/21.09.2005 - 1500,00 lei Total 4500 lei RON - societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 3962 lei. 18.V. SRL M.-C., -1 filă CEC - Total 618.06 lei RON. prejudiciu nerecuperat, societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 618.06 lei. 19. A.& I. SRL M.-C., -1 filă CEC -BH 32749162 -3500.00 lei - Total 49091 ,67 lei RON - societatea nu s-a constitut parte civilă cu suma de 51 .571. 19 lei. - prejudiciu recuperat, societatea nu « constituie parte civilă. 20. A. A. SRL M.-C., str.S. nr.22, -2 bilete la ordin - 500.00 lei - 500.00 lei - Bilete la ordin/06.09.2005 -Bilete la ordin/06.09.2005 – - în valoare de 1000,00 lei prejudiciu recuperat, societatea nu s-a constituit parte civilă. 21. I. C. SRL M. C. - 9 file CEC – -BB33839581/25.11.2005 - 17016,00 lei -BB33848748/25.11.2005 - 9498,00 lei -BB33849146/08.12.2005 - 5253,00 lei -BB33849147/12.12.2005 - 5009,99 lei - BB33842533/13.12.2005 - 2519,60 lei -BB33849079/30.11.2005 - 2213,40 lei -BB33849100/05.12.2005 - 1093,82, lei -BB33848743/29.11.2005 - 4487,36 lei - BH32749271/12.09.2005 - 2000,00 lei - Total 49091,67 lei RON – societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 51.571,19 lei. 22. A. G. SRL M-C., - 1 filă CEC - BH 32749265/15.09.2005 - în valoare de 11 50.00 lei RON - prejudiciu recuperat, societatea nu s-a constituit parte civilă. 23. S. J. SRL M.-C., - 1 bilet la ordin / 01.09.2005 - în valoare de - 900.00 lei RON - prejudiciu nerecuperat, societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 900.00 lei. 24. M. T. SRL M.-C., - 1 filă CEC - BF 33842561/08.02.2006 - 550,00 lei prejudiciu recuperat, societatea nu s-a constituit parte civilă. Inculpatul a emis un număr de 72 file CEC şi 10 bilete la ordin fără a avea disponibil în cont, cauzând celor 24 de părţi vătămate un prejudiciu total de: 236.549,05 RON. Considerăm că inculpatul avea cunoştinţă în momentul emiterii CEC-urilor , că nu are disponibil în cont. Existenţa infracţiunii de înşelăciune impune să rezulte cu claritate faptul că persoana vătămată dacă ar fi cunoscut că cecurile ce se emit nu au acoperire, nu ar fi făcut prestaţia care i-a provocat prejudiciul. Din probele administrate rezultă în mod cert că inculpatul a indus în eroare părţile vătămate, cu prilejul încheierii contractelor de livrare de bunuri prin emiterea cecurilor, ştiind că pentru valorificarea lor nu exista disponibil; prin urmare fapta sa întruneşte fără posibilitate de dubiu elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. şi ped. de art.215 alin.1, 3, 4 şi 5 Cod penal. Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, deoarece a cunoscut că în momentul emiterii filelor CEC nu exista provizia necesară prevăzând şi urmărind astfel producerea unei pagube în patrimoniul părţilor vătămate. Susţinerile inculpatului privind lipsa intenţiei ca element constitutiv al infracţiunii de înşelăciune sunt infirmate de materialul probator administrat, de modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, fiind evidentă intenţia inculpatului de a induce în eroare la emiterea filelor CEC care nu aveau acoperire. Chiar poziţia inculpatului care preciza că aştepta să-i intre în cont anumite sume de bani din alte contracte, relevă împrejurarea că în momentul emiterii cecului, acesta nu avea disponibil în cont. Chiar şi în aceste condiţii, inculpatul a continuat emiterea de CEC-uri. Beneficiarii CEC-urilor nu au cunoscut lipsa descoperirii în cont a CEC-urilor, fiind induşi în eroare, în scopul ca inculpatul să obţină un folos material injust, cauzând totodată o pagubă, posesorilor CEC-urilor. Este cert că în speţă devin incidente concluziile deciziei nr.IX/24.10.2005 ale I.C.C.J. (recurs în interesul legii, pct.l) în care se arată că : „Fapta de emitere a unui cec asupra unei instituţii de credit asupra unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere provizia, în total sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului, constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art.215 alin.4 din Codul penal”. Folosul material este injust când inculpatul nu era îndrituit la obţinerea lui şi astfel dobândirea acestui folos apare ilicită. În privinţa biletelor la ordin, situaţia privind intenţia inculpatului D. L. este similară. Acesta ştia că pentru valorificarea lor nu există acoperirea necesară şi totuşi le-a emis şi respectiv folosit cu intenţia de a înşela părţile vătămate şi de a le pricinui o pagubă. Fapta sa săvârşită în acest mod, constituie înşelăciune în forma prev. de art.215 alin.l, 2 şi 3 Cod penal. Funcţia atribuită biletului la ordin este aceea de a determina prin inducere în eroare la încheierea convenţiei menţiunile privind contul, banca plătitoare, suma de plată, fiind elemente de natură a convinge cealaltă parte cu privire la seriozitatea şi posibilităţile de plată ale făptuitorului (decizia secţiei penale I.C.C.J. - nr.663/06.02.2002). Fapta inculpatului, săvârşită în condiţiile concrete ale speţei, realizează conţinutul infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin. l şi 3 Cod penal, în modalitatea agravantă prev. de alin.2. Este adevărat că pe parcursul judecării cauzei, inculpatul a despăgubit în parte unele părţi vătămate, dar aceasta nu poate duce la concluzia că inculpatul nu a avut intenţia de a înşela părţile civile şi urmează a se lua în considerare la individualizarea pedepsei. Nici inculpatul, nici apărarea sa, nu au contestat existenţa infracţiunii de înşelăciune prin CEC-uri şi respectiv reţinerea în sarcina sa a săvârşirii acestor infracţiuni, ci au solicitat doar a se constata că emiterea biletelor la ordin, în forma în care au fost emise "nu" constituie infracţiunea de înşelăciune prev. de art.215 alin.3 Cod penal, aşa cum s-a reţinut în rechizitoriu. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia penală nr.338/13.12.2004 a statuat în completul de 9 judecători că „emiterea unui bilet la ordin pentru a cărui valorificare la data scadentei nu există acoperirea necesară nu constituie infracţiune în lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzătoare conţinutului constitutiv al unei fapte penale. Când beneficiarul este indus sau menţinut în eroare, cu prilejul încheierii sau executării unui contract prin prezentare ca fiind adevărat faptul mincinos că există acoperire în cont pentru încasare, în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul, fapta constituie infracţiunea de înşelăciune, prev. de art.215 alin.3 Cod penal.” Inculpatul a emis 10 bilete la ordin la intervale de timp diferite, intercalate cu CEC-uri, cunoscând lipsa de disponibil în cont, lăsându-le părţilor civile convingerea că sumele menţionate vor fi plătite de el. Este deci cert că, prin emiterea biletului la ordin fără acoperire, creditorii au fost induşi în eroare în scopul obţinerii unui folos material injust şi că li s-a cauzat acestora o pagubă, astfel încât ne aflăm în prezenţa infracţiunii de înşelăciune, prev. şi ped. de art.215 alin.3 Cod penal, care trebuie reţinută în sarcina inculpatului, mai ales că sunt întrunite condiţiile cerute de lege pentru valabilitatea biletelor la ordin. Inculpatul şi-a asumat obligaţia personală şi necondiţionată să plătească pentru biletele la ordin, unor creditori, anumite sume de bani la o dată fixă, numită scadenţă şi într-un loc bine determinat. Apărarea inculpatului, în sensul că „inculpatul nu are pregătirea necesară, are 12 clase nu are studii economice sau alte studii superioare, nu are nici o experienţă în afaceri, la data săvârşirii faptelor având doar 24 ani”, nu justifică concluzia primei instanţe privind lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina sa. În privinţa prejudiciului creat părţilor vătămate (civile), rezultă clar că acesta este consecinţa activităţilor de inducere în eroare a acestora. Prejudiciul este real, cert, adică existenţa lui este sigură, neîndoielnică şi poate fi evaluat în prezent. Ca atare, instanţa de control judiciar, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita şi partea civilă SC B.I.SRL Suceava şi va desfiinţa în tot sentinţa penală nr.66/24.02.2009 a Tribunalului Harghita. Rejudecând cauza instanţa va dispune condamnarea inculpatului D. L. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.215 alin.1, 4, 5 Cod penal cu aplic. art.41 şi 42 Cod penal precum şi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal cu aplic. art.41 şi 42 Cod penal. La individualizarea pedepselor care se vor aplica inculpatului instanţa va ţine seama de disp. art.72 Cod penal relativ la gradul de pericol social al faptelor săvârşite, împrejurările în care s-au comis aceste fapte, urmările produse prin săvârşirea acestor fapte, precum şi de persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptelor şi a despăgubit parţial părţile civile prejudiciate prin faptele sale. În acest sens instanţa va reţine în beneficiul inculpatului circumstanţelor atenuante prev. de art.74 lit.b şi c Cod penal urmând a se face aplicarea art.76 lit.a şi c Cod penal. În baza art.65 alin.2 rap. la art.215 alin.5 Cod penal instanţa va aplica inculpatului D. L. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b, c Cod penal pe o durată de 3 ani. În baza art.33 lit.a, 34 lit. b şi 35 alin.1 Cod penal se vor contopi pedepsele stabilite urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea şi interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.64 lit.a, b, c Cod penal pentru o perioadă de 3 ani. În baza art.71 Cod penal, instanţa va interzice inculpatului pe durata executării pedepsei principale, exerciţiul drepturilor prev. de art.64 lit.a, b Cod penal. În baza art.14 Cod procedură penală şi art.998 şi urm. Cod civil, instanţa de control judiciar va admite acţiunile civile formulate şi precizate în cauză şi va obliga inculpatul la plata de despăgubiri. În baza art.369 Cod procedură penală instanţa va lua act de retragerea apelului promovat de partea civilă SC K. SRL Miercurea Ciuc împotriva sentinţei penale sus-menţionate. Văzând şi disp.art.191 şi 192 Cod procedură penală,
Yüklə 2,79 Mb. Dostları ilə paylaş:
|