Secolele XI-XIV

orden und seine Sendung in das Land der Tataren (Franziskanische Studien, 6), Munster in Westf., 1921; A. Saoerdoţeanu, Guillaume de Rubrouck et Ies Roumains au milieu du Xllie siecle, în Melanges de VEcole roumaine en France, 1929, 2, p 159—335; G. Soranzo, II Papato, 1'Eu.ropa cristiana e i Tartari, Milano, 1930, p. 77—169; I. de Rachewiltz, Papal Envoys to the Great Khans, Londra, 1971; G. A. Bezzola, op. cit., p. 120 şi urm.

¹⁰ Thomae Tusei Gesta imperatorum et pontificum, ed. E. Ehrenîeuchter, în
MGH,S, XXII, 1872, p. 483—528.

¹¹ Gh. Duzinchevici, Propaganda cistercită printre români, în CJs, IV, 1928, 2,
p. 126—129.

¹² Anonymi geographi Descriptio Europae Orientalis, în IIR, II, 1934.

¹³ H. Marczali, Ungarns Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden, Berlin,
1882; N. Iorga, Les plus anciennes chroniques hongroises et le passe des Roumains,
în BSH, IX, 1921, 3—4, p. 193—223 şi X, 1923, p. 1—21; Gy. Gyorfiy, Kronikăink
es a magyar (istortenet, Budapesta, 1948; Gy. Kristo, Anjou-kori kronikăink, în
Szăzadok, 101, 1967, 3—4, p. 457—504.

¹⁴ I. Minea, Informaţiile româneşti ale cronicii lui Ian Dlugosz, Iaşi, 1926

¹⁵ Dlugosz, Hist. Pol., II, p. 30.

¹⁵ A. Semkowicz, Krytyczny rozbior Dziejow Polskich Jana Dlugosza (do roku 1384), Cracovia, 1887, p. 175.

" Geographie d'Aboulfeda, I—II, ed. M. Reinaud, Paris, 1848.

C. Brătescu, Ibn Batutah. Un călător arab prin Dobrogea în sec. XIV, în Analele Dobrogei, IV, 1923, 2, p. 138—156; Călători, I, p. 1—12; A. Miquel, Ibn Bat-^tv-ta, i_n Encyclopedie de l'Islam, NE, III, Leyde-Paris, 1971, p. 758—759.

Tiesenhausen, I, p. 76 şi urm.; C. Brockelmann, Geschichte der arabischen literatur, II, ed. a 2-a, Leiden, 1949, passim.

a. Wirth, Aus orientalischen Chroniken, Frankfurt a.M., 1892, p. 112—114;
A Decei, Românii din veacul al IX-lea pînă în al XIII-lea, în lumina izvoarelor
istorice armeneşti, în AIIN, VII, 1936—1938, p. 534—539.

²¹ Răsid od-Din, III, p. 7 şi urm.

k v. Spinei, Informaţii despre vlahi în izvoarele medievale nordice, în SCIV, 24, 1973, 1, p. 65—66 şi 2, p. 277—278.

²³ Pentru indicaţii bibliografice ci. G. Albrecht, K. Bottcher, H. Greiner-Mai,
P. G. Krohn, Deutsches Schriftstellerlexikon, Weimar, 1963, p. 489—491; W. Kosch,
Deutsches Literatur-Lexikon, bearbeitet von B. Berger, Berna—Munchen, 1963, p.
296—298.

²⁴ B. Homan, Geschichtliches im Nibelungenlied (Ungarische Bibliothek, 9),
Berlin—Leipzig, 1924, p. 24—34.

* D. S. Lihacev, C.ioeo o ioakij Heopeee. HcmopuKo-AumepamypHbiu onepu, ed. a 2-a, Moscova—Leningrad, 1955; Caoso o noAKy Heopeee — naMSunHUK XII sena, red. D. S. Li-hacev, Moscova—Leningrad, 1962; B. A. Rîbakov, Pyccnue Aemonuciţbi u aemop ,,Caobo o noAKy Haopeee", Moscova, 1972, p. 393—515.

^2e L. Şimanschi şi G. Ignat, Constituirea cancelariei statului feudal moldove­nesc, în AHAX, IX, 1972, p. 107—130 şi X, 1973, p. 123—149.

⁸⁷ Costăchescu, DMIŞM, I—II; I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I—II, Bucureşti, 1913; DIR, A, v. XIV, XV, I; v. XV, II; DRH, Â, I—II.

²⁸ I. Bogdan, Diploma birlădeană din 1134 ţi principatul Bîrladului, în AARMSI,
s. II, XI, 1888—1889, p. 65 şi urm.; A. I. Sobolevskii, FpaMoma kh. HeanKa EepAad-
Hixna 1134 a., în Tpydu eocbjuaao apxeoAoaunecKaao cte3da bt> MocKee 1890, II, Moscova,
1895. p. 173—174; P. P. Panaiteseu, Diploma bîrlădeană din 1134 şi hrisovul lui Iurg
Koriatovici din 1374, în RIR, II, 1932, p. 47—51.

²⁹ M. V. Levcenko, Oneptiu no ucmopuu pyccKO-eu3aHmuăcKux omnouietuiu, Moscova,
1956, p. 438; H. Weczerka, Das mittelalterliche und fruhneuzeitliche Deutschtum im
Furstentum Moldav,, Munchen, 1960, p. 16; Paşuto, Politika, p. 194; E. V61kl, Das
rumănische Furstentum Moldau und die Ostslaven im 15. bis 17. Jahrhundert, Wies-
baden, 1975, p. 39; V. Gjuzelev, Die mittelalterliche Stadt Messembria (Nesebăr)
im 6.—15. Jh., în Bulgarian Historical Review, VI, 1978, 1, p. 54.

³⁰ Bull. Franc, I—VII; Theiner, VMHH, I—II; Hurmuzaki, Doc, l—l, 2; Ur-
kundenbuch, I—II; Mihalyi; Wadding, Annales, l—X; DIR C, v. XI—XIII, I; v.
XIII, II; v. XIV, I—IV; DRH, C, X; D, I.

³¹ Nordenskiold, Periplus; K. Kretschmer, Die italienischen Portolane des
Mittelalter, Berlin, 1909; Popescu-Spineni, România, I—II; L. Bagrow, R. A. Skelton,