Secolele XI-XIV

Les actes de Caffa du notaire Larnberto di Sambuceto 1289—1290, Paris—Haga.
1973, nr. 569.

³⁰² Brătianu, Recherches, p. 102.

³⁰³ II Compasso da Navigare..., p. 130—131.

³⁰⁴ Golubovich, Biblioteca, II, p. 72; Wadding, Annales, VII, p. 714.

³⁰⁵ Bull. Franc, V, p. 601; Golubovich, Biblioteca, II, p. 72, 266; Wadding..
Annales, VI, p. 256; IX, p. 298.

⁹⁰⁹ Imposicio Officii Gazarie, în Monumenta historiae patriae, Leges muni-cipales, Augustae Taurinorum (Torino), 1838, col. 382.

³⁰⁷ N. Grămadă, La Scizia Minore nelle carte nautiche del Medio evo, în
Ephemeris Dacoromâna, IV, 1930, p. 223.

³⁰⁸ Nordenskiold, Periplus, passim; K. Kretschmer, Die italienischen Porto-
lane des Mittelalters, Berlin, 1909, p. 642; N. Grămadă, op. cit., p. 223—227; Po-
pescu—Spineni, România, I, p. 73 şi urm.; R. Almagia, Planisferi, carte nautiche e
ajfmi dai secolo XIV al XVII esistenti nclla Biblioteca Apostolica Vaticana.
(= Monumenta cartographica Vaticana, I), Cittâ del Vaticano, 1944, passim;
L. Bendefy, Sources concernant les Hongrois orientaux aux Archives du Vatican, în.
Les anciens Hongrois et les ethnies voisines ă l'Est, Budapesta, 1977, p. 266, fig. 2.

⁵⁰⁹ Geographie d'Aboulfeda, II, p. 317.

⁰ Tiesenhausen, I, p. 236; Das mongolische Veltreich. Al-'Umari's Darstellung rf^r jpongolischen Reiche in seinem Werk Masalik al-alşar fi mamalik al—amşar, si ^Lech> Wiesbaden, 1968, p. 142. ' Cf. notele 51, 197, 208, 211, 213, 224, 225, 230, 316. ^/

O. Iliescu, La monnaie..., p. 162—163. cartoa ?^ordenski61d, Periplus, pi. VII, 1, 2; IX; N. Grămadă, Vicina. Izvoare

iqoi ^9ra*^lCe- Originea numelui. Identificarea oraşului, în Codrul Cosminului, I, !924, p. 44i_{; 450}_

3,"^a M. Balard, op. cit., I, 1978, p. 148.

_tvi. ^N- Bănescu, op. cit., p. 177—178; P. Nicorescu, Monede moldoveneşti bă-^{te la} Cetatea Albă, în CIs, XVII, 1943, p. 78—79.

³¹⁵ Ureche, p. 65 (Misail Călugărul); D. Cantemir, Hronicul vechimei a roma-no-moldo-vlahilor, ed. Gr. G. Tocilescu, Bucureşti, 1901, p. 365. In Descrierea Moldovei (Bucureşti, 1973, p. 88—91) Cantemir neagă aportul genovezilor la con­struirea cetăţilor din Moldova. Tradiţia locală despre ridicarea fortificaţiilor de la Cetatea Albă de către genovezi a fost înregistrată în secolul al XVII-lea şi de un vizitator străin al portului, Petru Stanislavov, episcopul latin de la Nico-pole? (CfTlorga, Studii, p. 233). Intr-un mod asemănător a explicat tradiţia bul­gară apariţia cetăţilor de pe litoralul vest-pontic. (Cf. I. Dujcev, Vberlieferung iiber die Genuesen aus Bulgarien, în Medioevo Bizantino-Slavo, I, Roma, 1965, p. 439 şi urm.)

³¹⁶' Gr. Avakian, Cetatea Albă, în CNA, IV, 11—12 (47—48), 1924, p. 79—80; idem, Din trecutul Cetăţii Albe de la Alexandru cel Bun pînă în zilele noastre, în Cetatea Albă. Zece ani de la realipire, Bucureşti, 1928, p. 71.

³¹⁷ V. Costâchel, în Viaţa feudală în Ţara Românească şi Moldova (sec. XIV—
XVII), Bucureşti, 1957, p. 89.

³¹⁸ Hurmuzaki, Doc, I, p. 622; I, 2, p. 5; DRH, D, I, nr. 22, 34.

³¹⁹ H. H. Stahl, Studii de sociologie istorică, Bucureşti, 1972, p. 9—11.

³²⁰ FI. Constantiniu, Geneza feudalismului românesc: încadrare tipologică,
în RIs, 31, 1978, 7, p. 1218—1224.

³²¹ Ibidem, p. 1219 şi urm.

³²² L. Râsonyi, Contributions ă l'histoire des premieres cristallisations d'Etat
des Roumains. L'origine des Basaraba, în AECO, I, 1935, 1—4, p. 227—238.

³²³ P. P. Panaitescu, Interpretări..., p. 33—80.

³²⁴ H. H. Stahl, op. cit., p. 29 şi urm.; P. F. Parasca, 3oAoman Opda u o6pa3osa-
Hue MoAdaecKoao
în IVESV, I, p. 188.

³²⁵ Hurmuzaki, Doc, I, p. 249—253; DRH, B, I, nr. 1.

³²⁶ Hurmuzaki, Doc, I, p. 260; DIR, C, v. XI—XIII, I, p. 345.

³²⁷ Rubruc, p. 167—168. Cf. şi Roger Bacon, The „Opus majus", ed. J. H. Brid-
ges, I, Oxford, 1897, p. 370: et tota terra ab oriente usque ad Danubium et ultra
Danubium, scilicet Bulgaria et Blachia sunt eis tributariae.

³²⁸ Rubruc, p. 209.

³²⁹ Tiesenhausen, I, p. 149, nota 1.

³³⁰ Ibidem, p. 503.

³³¹ Ibidem, p. 404, nota 3.

³³² Ibidem, II, p. 69, nota 11. Cf. şi P. F. Parasca, op. cit., p. 183.

³³³ A. Decei, Problema colonizării turcilor selgiudzi în Dobrogea secolului al
Xlll-lea, în Relaţii rornâno-orientale, Bucureşti, 1978, p. 172.

³³⁴ Rubruc, p. 172; Georgius Monachus cognomine Hamartolus, Chronicon
breve, în PG, CX, 1863, col. 1211—1212; Tiesenhausen, I, p. 236 (al-Umari), 410
(al-Qualqasandi).

³³³ Tiesenhausen, I, p. 236; Das mongolische Weltreich..., p. 142.

³³⁶ DRH, A, I, nr. 102.

³³⁷ DIR, A, v. XVI, IV, p. 256.

³³³ Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, XVI, Iaşi, 1926, p. 94.

³³⁹ Moldova în epoca feudalismului, VII, 1, Recensămintele populaţiei Moldo­
vei din anii 1772—1773 şi 1774, ed. P. G. Dmitriev, Chişinău, 1975, p. 81, 529.

³⁴⁰ Gh. Ghibănescu, Ispisoace şi zapise (Documente slavo-române), II, 1, Iaşi,
1909, p. 114.

³⁴¹ Ibidem, II, 2, Iaşi, 1910, p. 76. La începutul secolului al XlX-lea satul şi-a
schimbat numele în Bădragi. Cf. Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, XI, Iaşi, 1922,
p. 119—121; N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor
medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, p. 52—53, 64—65.

³⁴² Giurescu, Tîrguri, p. 45—46, nota 7.

³⁴³ Arhiva istorică a României, II, 1865, p. 49; Călători, I, p. 44.

³⁴⁴ In Rusia există referiri privind perceperea de tamga la Novgorod încă din
anul 1257. Cf. Let. Voskr., p. 161. Termenul de tamga a fost împrumutat de mon­
goli probabil de la uzi (oghuzi), la care este atestat cu mult timp înainte (cf. V. V.
Barthold, Fou_r Studies on the History of Central Asia, III, Leiden, 1962, p. 111),
el fiind ulterior îmbogăţit în accepţiuni. Pentru tamga, cf. şi V. Grigoriev, ffp.ibiKii
ToxmaMbitua u Ceadeb—TepaR, în ZOO, I, 1844, p. 343—345; B. Spuler, op. cit.,
p. 262—264.

³⁴⁵ DRH, A, I, nr. 200; II, nr. 7.

³⁴⁶ Costăchescu, DMIŞM, II, p. 210. Cf. şi L. Şaineanu, Influenţa orientală
asupra limbii şi culturii române, I, Bucureşti, 1900, p. XI; S. Puşcariu, op. cit.,
p. 314.

³⁴⁷ Gh. I. Lahovari, C. I. Brătianu, Gr. G. Tocilescu, Marele dicţionar geogra­
fic al României, V, Bucureşti, 1902, p. 557—562; I. Iordan, op. cit., p. 287; A. Eremia,