32. Lumină spre descoperirea neamurilor și slava norodului tău Israil.860
33 Și era Iosif și muma lui mirându-se de cele ce se grăiau pentru dânsul.
34. Și i-a binecuvântat pe dânşii Simeon, și a zis către Mariam muma lui: iată, acesta este pus spre căderea și scularea a multora întru Israil, și spre semnul căruia i se va zice împotrivă.861
35. Și prin însuşi sufletul tău va trece sabie, ca să descopere de la multe inimi cugetele.
36. Și era Ana proorociţa, fata lui Fanuil, din neamul lui Asir. Aceasta îmbătrânise în zile multe, care trăise cu bărbatul său şapte ani din fecioria sa.
37. Și aceasta a fost văduvă ca la optzeci și patru de ani, care nu se depărta de la biserică, cu posturi și cu rugăciuni slujind lui Dumnezeu ziua și noaptea;862
38. Și aceea într-acel ceas venind se mărturisea Domnului și grăia pentru dânsul tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim.
39. Și după ce au săvârşit ei toate după legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret.
40. Iar pruncul creştea și se întărea cu Duhul, umplându-se de înţelepciune; și Darul lui Dumnezeu era peste dânsul.
41. Și se duceau părinţii lui în fiecare an în Ierusalim, la praznicul paştilor.863
42. Și când a fost de doisprezece ani, suindu-se ei în Ierusalim după obiceiul praznicului,
43 Și sfârşind zilele, când s-au întors ei, au rămas Iisus pruncul în Ierusalim, și n-au ştiut Iosif și muma lui.
44. Și socotind că este el cu alte soţii, au venit cale de o zi, și l-au căutat pe el prin rudenii și prin cunoscuţi,
45. și neaflându-l, s-au întors în Ierusalim, căutându-l pe el.
46. Și a fost după trei zile l-au aflat îţi biserică, şezând în mijlocul dascălilor, ascultându-i și întrebându-i pe ei.
47. Și se minunau toți, cei ce-l auzeau pe dânsul, de priceperea și de răspunsurile lui.864
48. Și văzându-l pe el, s-au înspăimântat și a zis căire el muma lui: fiule, căci (de ce) ai făcut nouă așa? iată, tatăl tău și eu dorindu-te te căutam.
49. Și a zis către dânşii: ce este că mă căutaţi? Au n-aţi ştiut că întru cele ce sunt ale Tatălui meu se cade mie să fiu?
50. Și ei n-au înţeles graiul care au grăit lor.
51. Și s-au pogorât împreună cu dânşii și au venit în Nazaret și era supunându-se lor. Iar muma lui păzea toate graiurile acestea în inima sa.
52. Și Iisus sporea cu înţelepciunea și cu vârsta și cu Darul la Dumnezeu și la oameni.865
CAP. 3
Propovăduirea lui Ioan și mărturia lui
despre Hristos. Botezul lui Hristos și
povestirea neamului său,
Iar în anul al cincisprezecelea al împărăţiei lui Tiberie Chesarului domnind Pilat din Pont în Iudeea și Irod stăpânind a patra parte pe Galileea, iar Filip fratele lui, stăpânind a patra parte pe Ituria și pe latura Trahoniei, și Lisanie a patra parte stăpânind pe Avilinia;
2. În zilele Arhiereilor Ana și Caiafa, fost-a cuvântul lui Dumnezeu către Ioan fiul Zahariei în pustie.
3. Și a venit în toată latura Iordanului, propovăduind botezul pocăinţei întru iertarea păcatelor;866
4. Precum este scris în cartea cuvintelor Isaiei proorocului, care zice: glasul celui ce strigă în pustie: gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările lui.867
5. Toată valea se va umplea, și tot muntele și măgura se va smeri; și vor fi cele strâmbe drepte, și cele colţuroase căi netede;
6. Și va vedea tot trupul mântuirea lui Dumnezeu.868
7. Deci zicea noroadelor celor ce mergeau să se boteze de la el: pui de năpârci, cine v-a arătat vouă ca să fugiţi de mânia ceea ce va să fie?869
8. Faceţi dar roduri vrednice de pocăinţă, și nu începeţi a zice întru voi: tată avem pe Avraam; că zic vouă, că poate Dumnezeu și din pietrele acestea să ridice fii lui Avraam.
9. Că iată și securea la rădăcina pomilor zace; deci, tot pomul care nu face roadă bună se taie și în foc se aruncă.
10. Și-l întrebau pe el noroadele, zicând: dar ce vom face?
11. Răspunzând, zicea lor: cel ce are două haine, să dea celui ce n-are; și cel ce are bucate, asemenea să facă.
12. Și au venit și vameşii să se boteze de la dânsul, și au zis către el: Învăţătorule, ce vom face?
13. Iar el a zis către dânşii: nimic mai mult decât este rânduit vouă, să nu faceţi.
14. Și-l întrebau și ostaşii, zicând: și noi ce vom face? Și a zis către dânşii: pe nimeni să nu asupriţi, nici să clevetiţi, și să vă îndestulaţi cu lefile voastre.
15. Iar aşteptând norodul și cugetând toți întru inimile lor de Ioan, ca nu cumva el să fie Hristos,
16. Răspuns-a Ioan tuturor, zicând: eu cu apă vă botez pe voi; dar vine cel mai tare decât mine, căruia nu sunt vrednic a-i dezlega cureaua încălţămintelor lui. Acesta (vă) va boteza pe voi cu Duhul Sfânt și cu foc;
17. A cărui lopata este în mâna lui, și va curăţi aria sa, și va aduna grâul în jitniţa sa, iar plevele le va arde cu focul nestins.
18. Multe încă și altele binevestea norodului, mângâindu-l.
19. Iar Irod, cel a patra parte stăpânitor, mustrat fiind da el, pentru Irodiada muierea frăţine-său, și pentru toate relele care a făcut Irod,
20. A adaus și aceasta peste toate, și a închis pe Ioan în temniţă.870
21. Și a fost dacă s-a botezat tot norodul, și Iisus botezându-se și rugându-se, s-a deschis cerul,871
22. Și s-au pogorât Duhul Sfânt cu chip trupesc, ca un porumbel, peste dânsul; și glas din cer s-a făcut, zicând: tu ești Fiul meu cel iubit, întru tine bine am voit.872
23. Și acest Iisus era ca de treizeci de ani începând, fiind (precum se socotea) fiul lui Iosif, al lui Ili,
24. Al lui Matat, ai lui Levi, al lui Melhi, al lui Iona, al lui Iosif,
25. Al lui Matatia, al lui Amos, al lui Naum, al lui Esli, ai lui Nanghe,
26. Al lui Maât, ai lui Matatia, al lui Semei, al lui Iosif, al lui Iuda,
27. Al lui Ioana, al lui Risa, al lui Zorovavel, ai lui Salatiil, al lui Niri,
28. Al lui Melhi, al lui Adi, al lui Cosam, al lui Elmodam, al lui Ir,
29. Al lui Iosi, al lui Eliezer, al lui Iorim, al lui Matat, al lui Levi,
30. Al lui Simeon, al lui Iuda, al lui Iosif, al lui Ionan, al lui Eliachim,
31. Al lui Melea, al lui Mainan, al lui Matata, al lui Natan, ai lui David,873
32. Al lui Iese, ai lui Ovid, al lui Vooz, al lui Salmon, al lui Naason,874
33. Al lui Aminadav, al lui Aram, al lui Esrom, al lui Fares, ai lui Iuda,875
34. Al lui Iacov, al lui Isaac, al lui Avraam, al lui Tara, al lui Nahor,
35. Al lui Saruh, al lui Ragav, al lui Falec, al lui Ever, al lui Sala.
36. Al lui Cainan, al lui Arfaxad, al lui Sim, al lui Noe, al lui Lameh.
37. Al lui Matusala, al lui Enoh, al lui Iared, al lui Maleleil, al lui Cainan.
38. Al lui Enos, al lui Sit, al lui Adam, al lui Dumnezeu. CAP. 4.
Postul și ispitirea lui Iisus. El învaţă în sinagogii. Este ameninţat de Iudei. Vindeca felurite boli
Iar Iisus plin de Duhul Sfânt s-a întors de la Iordan, și s-a dus de Duhul în pustie.876
2. Patruzeci de zile ispitindu-se de diavolul. Și n-a mâncat nimic în zilele acelea. Și sfârşindu-se ele, mai pe urmă a flămânzit.
3. Și a zis lui diavolul: de ești Fiul lui Dumnezeu, zi pietrei acesteia să se facă pâine.
4. Și a răspuns Iisus către el, zicând: scris este, că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot graiul lui Dumnezeu.877
5. Și suindu-l pe el diavolul într-un munte înalt, i-a arătat lui toate împărăţiile lumii, într-o clipeală de vreme.878
6. Și i-a zis lui diavolul: ţie voi da stăpânirea aceasta toată și slava lor, că mie este dată, și ori căruia voiesc o dau pe ea.
7. Deci, tu de te vei închina înaintea mea, va fi a ta toată.
8. Și răspunzând Iisus, a zis lui: mergi înapoia mea, satano, că scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini, și lui unuia să-i slujeşti.879
9. Și la dus pe el în Ierusalim și l-a pus pe dânsul pe aripa bisericii, și i-a zis lui: de ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te pe sineţi de aici jos.
10. Că scris este, că îngerilor săi va porunci pentru tine, ca să te păzească;880
11. Și pe mâini te vor ridica, ca să nu-ţi împiedeci de piatră piciorul tău.
12. Și răspunzând Iisus, a zis lui, că s-a zis: să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.881
13. Și sfârşind diavolul toată ispita, a fugit de la dânsul până la o vreme.
14. Și s-a întors Iisus întru puterea Duhului în Galileea, și vestea a ieşit despre el în toată latura aceea.882
15. Și el învăţa în sinagogile lor, slăvindu-se de toți.
16. Și a venit în Nazaret, unde era crescut, și a intrat după obiceiul său în ziua sâmbetei în sinagogă, și s-a sculat să citească.883
17. Și i s-a dat lui cartea Isaiei prorocului. Și deschizând cartea, a aflat locul unde era scris:
18. Duhul Domnului peste mine. pentru care m-a uns bine a vesti săracilor; m-a trimis a tămădui pe cei zdrobiţi la inimă, a propovădui robilor iertare și orbilor vedere, a slobozi pe cei sfărâmaţi, întru uşurare,884
19. A propovădui anul Domnului primit.
20. Și închizând carte, a dat-o slugii, și au şezut; și ochii tuturor din sinagogă erau privind spre el.
21. Și a început a zice către dânşii, că astăzi s-a plinit scriptura aceasta întru urechile voastre.
22. Și toți îl mărturiseau pe el și se mirau de cuvintele darului care ieşeau din gura lui. Și zicea: nu este acesta Feciorul lui Iosif?
23. Și a zis către ei: cu adevărat veţi zice mie pilda aceasta: doctore, vindecă-te pe tine; câte am auzit că s-au făcut în Capernaum, fă și aici în patria ta.885
24. Și a zis: amin grăiesc vouă, că nici un prooroc nu este primit în patria sa;
25. Și într-adevăr grăiesc vouă: multe văduve erau în zilele lui Ilie în Israil, când s-a încuiat cerul trei ani și şase luni, cât s-a făcut foamete mare peste tot pământul.886
25. Și către nici una din acestea n-a fost trimis Ilie, fără numai la Sarepta Sidonului, la o muiere văduvă887
27. Și mulţi leproşi erau în zilele lui Elisei proorocului în Israil și nici unul dintr-înşii nu s-a curăţit, fără numai Neeman Sirianul.888
28. Și s-auumplut toți de mânie în sinagogă, auzind acestea.
29. Și sculându-se l-au scos pe el afară din cetate, și l-au dus pe el până în sprinceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-l arunce jos;
30. Iar el trecând prin mijlocul lor, s-a dus.889
31. Și s-a pogorât în Capernaum, cetate, a Galieei, și era învăţându-i pe ei sâmbăta.890
32. Și se înspăimântau de învăţătura lui, căci cu stăpânire era cuvântul lui.891
33. Și în sinagogă era un om, care avea duh de drac necurat, și a strigat cu glas mare,
34. Grăind: lasă, ce este nouă și ţie Iisuse Nazarineanule? Ai venit să ne pierzi pe noi? Te ştim pe tine cine ești: Sfântul lui Dumnezeu.892
35. Și l-a certat pe el Iisus grăind: taci și ieși dintr-însul. Și aruncându-l pe el dracul în mijloc, a ieşit dintr-însul, nimic vătămându-l pe el.
36. Și s-a făcut spaimă piste toți, și se întrebau între dânşii, zicând: ce este cuvântul acesta? Căci, cu stăpânire și cu putere porunceşte duhurilor celor necurate și ies.
37. Și se ducea vestea de el în tot locul cel de primprejur.
33. Și sculându-se din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era cuprinsă de friguri mari, și l-au rugat pe el pentru dânsa.893
39. Și stând lângă ea a certat frigurile și au lăsat-o pe dânsa și îndată sculându-se, slujea lor.
40. Și apunând soarele, toți câţi aveau bolnavi cu multe feluri de boli i-au adus pe ei către Dânsul; iar el pe fiecare din ei punându-și mâinile, i-a tămăduit pe ei.894
41. Și ieşeau și draci din mulţi, strigând și grăind, că tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. Și certându-i, nu-i lăsa pe dânşii să grăiască, căci ştiau că el este Hristos.
42. Iar făcându-se ziuă, ieşind s-a dus în loc pustiu, și noroadele (îl) căutau pe dânsul, și au venit până la dânsul, și-l ţineau pe el ca să nu se ducă de la dânşii.
43. Și el a zis către ei: se cade mie să vestesc și altor cetăţi împărăţia lui Dumnezeu, că spre aceasta sunt trimis.
44. Și era propovăduind în sinagogile Galileei.
CAP. 5.
Minunata pescuire. Leprosul. Slăbănogul. Levi vameşul. Ospăţul lui Iisus cuvameşii. Despre post.
Și a fost când îl îmbulzea pe el norodul, ca să audă cuvântul lui Dumnezeu, și el sta lângă izerul Ghenisaretului,895
2. Și au văzut două corăbii stând lângă iezer; iar pescarii ieşind dintr-însele, spălau mrejele.
3. Și intrând într-o corabie, care era a lui Simon, l-au rugat pe el s-o depărteze puţin de la pământ; și şezând învăţa pe noroade din corabie.
4. Iar dacă a încetat a grăi, a zis către Simon: depărtează-o la adânc și aruncaţi mrejele voastre spre vânare
5. Și răspunzând Simon, a zis lui: Învăţătorule, toată noaptea ostenindu-ne, nimic n-am prins, dar după cuvântul tău voi arunca mreaja.
6. Și aceasta făcând, au prins mulţime multă de peşti, și se rupea mreaja lor.
7. Și au făcut semn soţiilor sale, care erau în altă corabie, ca să vină și să le ajute lor. Și au venit și au umplut amândouă corăbiile, încât se afundau ele.
8 Iar Simon Petru văzând, a căzut la picioarele lui Iisus, grăind: ieși de la mine, că om păcătos sunt Doamne.
9. Că-l cuprinsese pe el spaimă, și pe toți cei ce erau cu dânsul, pentru vânarea peştilor pe care prinseseră,
10. Aşijderea și pe Iacov și pe Ioan, feciorii lui Zevedei, care erau soţii lui Simon. Și a zis Iisus către Simon: nu te teme, de acum vei vâna oameni.
11. Și scoţând amândouă corăbiile la pământ, lăsând toate, au mers după dânsul.
12. Și a fost când era el într-una din cetăţi, iată un om era plin de lepră, și văzând pe Iisus, a căzut pe faţa sa, și s-a rugat lui, grăind: Doamne, de vei vrea, poţi să mă curăţeşti.896
13. Și tinzând mâna, s-a atins de dânsul, zicând: voiesc; curăţeşte-te.
Și îndată lepra s-a dus de la dânsul.
14. Și el a poruncit lui, nimănui să nu spună; ci mergi de te arată pe sineţi preotului, și du pentru curăţenia ta, precum a poruncit Moise, întru mărturie lor.897
15. Iar cuvântul mai mult străbătea pentru dânsul, și se adunau noroade multe ca să audă și să se tămăduiască de la dânsul de bolile sale.
16. Iar el se ducea în pustie și se ruga.898
17. Și a fost într-una din zile, și el era învăţând; și şedeau Fariseii și învăţătorii legii, care veniseră din toate satele Galileei și ale Iudeei și ale Ierusalimului; și puterea Domnului era spre a-i tămădui pe ei.
18. Și iată, nişte bărbaţi purtând în pat pe un om, care era slăbănog, și căutau să-l ducă pe el înăuntru și să-l pună înaintea lui.899
19. Și neaflând pe unde să-l ducă, pentru norod, suindu-se deasupra acoperemântului, printre cărămizi l-au slobozit pe dânsul cu patul în mijloc, înaintea lui Iisus.
20. Și văzând credinţa lor, a zis lui: omule, iartă-ţi-se ţie păcatele tale.
21. Și au început a cugeta Cărturarii și Fariseii, grăind: cine este acesta ce grăieşte hule? Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?900
22. Iar cunoscând Iisus gândurile lor, răspunzând a zis către dânşii: ce gândiţi întru inimile voastre?
23. Ce este mai lesne a zice: iartă-ţi-se ţie păcatele tale, sau a zice: scoală și umblă?
24. Ci ca să ştiţi, că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele (a zis slăbănogului): ţie grăiesc: scoală, și luând patul tău, mergi la casa ta.
25. Și îndată sculându-se înaintea lor, a luat patul pe care zăcea și s-a dus la casa sa, slăvind pe Dumnezeu.
26. Și spaimă a cuprins pe toți, și slăveau pe Dumnezeu, și s-au umplut de frică, grăind: am văzut lucruri minunate astăzi.
27. Și după acestea a ieşit și a văzut pe un vameş, anume Levi, şezând la vamă, și i-a zis lui: vino după mine.901
28, Și lăsând toate, s-a sculat și a mers după dânsul.
29. Și i-a făcut Levi lui ospăţ mare în casa sa. Și era norod mult de vameşi și de alţii, care şedeau cu ei.
30. Și cârteau Cărturarii lor și Fariseii către ucenicii lui, grăind: pentru ce cu vameşii și cu păcătoşii mâncaţi și beţi?
31. Și răspunzând Iisus a zis către ei: n-au trebuinţă de doctor cei sănătoşi, ci cei bolnavi.
32. Nu am venit să chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă.
33. Iar ei au zis către el: pentru ce ucenicii lui Ioan postesc adese ori și rugăciuni fac, aşijderea și ai Fariseilor, iar ai tăi mănâncă și beau?902
34. Iar el a zis către dânşii: au doară puteţi pe fiii nunţii să-i faceţi să postească până când este mirele cu dânşii?
35. Dar vor veni zile, când se va lua mirele de la dânşii, și atunci vor posti într-acele zile.
36. Și grăia și pildă către dânşii: nimeni nu pune petec de haină nouă la haină veche; iar de nu, și pe cea nouă o rupe, și la cea veche nu se potriveşte petecul cel ce este de la cea nouă.
37. Și nimeni nu pune vin nou în foi vechi; iar de nu, va sparge vinul cel nou pe foi, și el se va vărsa, și foile vor pieri;
38. Ci vinul nou se cade să-l pună în foi noi; și amândoi se vor ţine.
39 Și nimenea care bea din cel vechi, îndată voieşte de cel nou; că zice: cel vechi mai bun este. CAP. 6.
Ucenicii rup spice sâmbăta. Omul cu mâna uscată. Chemarea Apostolilor. Fericirile. Iubirea de vrăjmaşi. A nu judeca pe aproapele. Zidirea pe temelie bună.
Și a fost într-o sâmbătă, a doua după cea dintâi, trecea el prin semănături și smulgeau ucenicii lui spice și mâncau, frecându-le cu mâinile.903
2. Iar oarecare din Farisei le-au zis lor: (de) ce faceţi ce nu se cade a face sâmbăta?
3. Și răspunzând Iisus, a zis către dânşii: nici aceasta n-aţi cetit ce a făcut David când a flămânzit el și cei ce erau cu dânsul?
4. Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a luat pâinile punerii înainte și a mâncat, și a dat și celor ce erau cu el, care nu se cădea să le mănânce, fără numai preoţii?904
5. Și zicea lor: că Domn este Fiul Omului și al sâmbetei.
6. Și a fost și în altă sâmbătă a intrat el în sinagogă și învăţa. Și era acolo un om a cărui mâna cea dreaptă era uscată.
7. Și îl pândeau pe el Cărturarii și Fariseii, de-l va vindeca sâmbăta ca să aibă vină asupra lui.
8. Dar el ştia gândurile lor, și a zis omului care avea mâna uscată: scoală-te și stai în mijloc. Iar el sculându-se, a stătut.
9. Atunci a zis Iisus către dânşii: întreba-voi pe voi: ce se cade sâmbăta, bine a face sau rău a face? suflet a mântui sau a pierde?
10. Și căutând spre toți aceştia, a zis lui: întinde-ţi mâna ta. Iar el a făcut așa. Și a venit mâna lui la starea cea dintâi, sănătoasă ca și cealaltă.
11. Iar ei s-au umplut de nebunie și vorbeau unul cu altul, ce ar fi făcut lui Iisus.
12. Și a fost în zilele acestea, au ieşii la munte să se roage, și toată noaptea au petrecut întru rugăciunea lui Dumnezeu.
13. Și când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii săi și alegând dintre dânşii doisprezece, pe care și apostoli i-a numit.