Spitalul, coranul, talmudul, kahalul şi francmasoneria de Dr. Nicolae Paulescu În loc de introducere

-Orient aux diverses loges de France, vezi Prache, I. cit, p. 115; vezi şi J. Bidegain. I.. cit, p. 182.

566 Apăsarea jidovului nu este stăpânirea, oarecum inconştientă, a unei fiinţe superi­oare, - ci este asuprirea unei fiinţe inferioare, care se impune elitei printr-un fel de obstinaţie grosolană, printr-un dispreţ tenace şi surd al libertăţii altora, printr-o vo­inţă încăpăţânată în amănuntele cele mai minuscule”. (Drumont, I. cit.. I. p. 20).

567 Catolicismul, - pe care Francmasoneria îl numeşte fanatism, obscurantism, - este vrednic de ură, din cauza intoleranţei sale şi francmasonii se revoltă în contra aces­tei intoleranţe. Dar, aceşti sectari, aşa-zişi toleranţi, nu tolerează nici o religie,... nici pe a Evangheliei, nici pe a Coranului,... afară de aceea a Talmudului (Coprin-Abancelli, I. cit., II, p. 130,131,136).

568 Chaine d'Union, iulie 1880, p. 199.

569 Bull. du Grand-Orient de France, 1885.

570 „L'Accacia”, revistă masonică, 1902.

571 C. R. du Convent, de 1903, p. 381.

572 „Monde maçonique”, aprilie 1881, p.503.

573 Francmasoneria a nuntit deci, timp de 150 de ani, când a afir-mat că „respectă cre­dinţa religioasă a fiecăruia din membrii săi” şi că „cel ce se depărtează de la dato­riile religiunii, nu este adevărat mason”