Spitalul, coranul, talmudul, kahalul şi francmasoneria de Dr. Nicolae Paulescu În loc de introducere

Răscoala ţărăneasca din 1907

Să vedem mai întâi cum a început revolta.³⁰⁹

Răscoala a început la Flămânzi, sat lângă Boto­şani, unde doi jidani bo­gaţi, Mochi F... şi Berman J... se certau între ei, sau se făceau că se ceartă, - ca să arendeze un domeniu imens aparţinând unui anumit Stu...

Mochi F... la început a promis ţăranilor că le va lăsa jumătate din pământ, - pe care l-a luat în arendă, - cu preţul de 25 de lei falcia (preţ ridicol de mic)... El a însărcinat chiar pe unul din oamenii săi (Constanti­nescu), să măsoare şi să par­celeze acest pământ.

Dar, mai târziu, refuză absolut să se ţină de făgă­duială şi nu mai vru să dea ţăra­nilor pământ - nu cu 25 de lei, - dar nici cu 100 de lei falcia”³¹⁰

De aici, răscoala.

Prin urmare, la început - cum trebuia un punct de plecare, - Cahalul a însărcinat pe doi din membrii săi, - cei mai considerabili prin bogăţia şi prin aface­rile lor, - să pună paie peste foc, căci el îşi preparase terenul, după cum vom vedea mai departe, minând ţara cu explozivul revoltei.

Aceşti doi jidani au aţâţat incendiul, prefăcându-se că se gâlcevesc între ei, trăgându-se chiar, unul pe altul, în judecată, - şi promiţând ţăranilor pă­mânt ieftin. Apoi, nu se ţinură de făgăduială, ceea ce a fost de ajuns ca să provoace răzvrătirea.

Asta e tot ce dorea Cahalul.

Vom face să se remarce că asemenea manoperă a fost cu adevărat dia­volească. Ea a avut ca efect să înşele pe români, făcându-i să creadă că ovreii sunt nevinovaţi, - căci la început aceştia au fost oarecum bruftuiţi de către ţăranii revoltaţi. De altfel, jidovii ştiau prea bine că nu se poate face jumări fără să se spargă ouă, - şi trebuiau să se aştepte la represa­liile de care au su­ferit mai mult sau mai puţin.

Această revoluţie nu a fost numai o explozie de nemulţumire şi de mâ­nie, până atunci ascunsă, a ţărănimii oprimate, - după cum vor ovreii să ne-o insinueze, - ci, a fost preparată mai dinainte.

„Se scrie din Craiova: Revolta n-a fost spontană; din contră, ea a fost organizată şi chiar bine organizată.

De mult se ţes firele răscoalei, care a ruinat atâta lume şi care a provocat o ase­menea vărsare de sânge”³¹¹.

Ofiţerul, despre care am vorbit, precizează şi mai mult:

La Bulbucata, un sat din judeţul Vlaşca, am aflat că cea mai mare parte din conducătorii revoltei s-au dus, foarte des, în timpul iernii, la Bucureşti. Mai mult şefii din Netoţi şi din Slăveşti au mers adeseori şi într-un chip neobişnuit, în aceeaşi vreme, la târgul ce se ţine în toate săptămânile la Alexandria, pentru ca să se întâlnească cu alţi ţărani, veniţi din sate mai mult sau mai puţin depărtate.

Astfel am ajuns la concluzia că revoltele au fost orânduite din iarnă şi că o mână criminală a intervenit, desigur, pentru aceasta”.

De altfel, asemenea concluzie este evidentă, căci revoluţia a înflăcărat în câteva zile, toată ţara şi a avut loc la o vreme când ţăranii erau, - ca să zic aşa, - în abundenţă, căci anul agricol precedent a fost din cele mai fertile.

Nu este deci nici mizeria, nici extrema nevoie, care a împins pe ţărani la revoltă.