Spitalul, coranul, talmudul, kahalul şi francmasoneria de Dr. Nicolae Paulescu În loc de introducere

Aici se află tribunalul suprem al Revolu­ţiei, unde se reunesc toate firele răscoalelor ur­zite în Lojile creştine. De aici sunt dirijate cele­lalte loji, prin şefi secreţi; - ast­fel că cea mai mare parte dintre revoluţionarii creştini nu sunt decât nişte păpuşi oarbe, puse în mişcare de că­tre jidani, prin mijlocul misterului”⁴²⁸.
Aceasta este puterea ocultă supremă a Francma-so­neriei, - putere ce guvernează şi Statul jido­vesc.
Vom mai adăuga că una din principalele ţinte ale acestei răufăcătoare asociaţii este de a se întinde asupra întregului pământ şi de a stabili astfel Repu­blica universală ovreiască, - prescrisă de Talmud.
În ochii masoneriei, „marea misiune a Franţei este de a prezida la organizaţia Republicii univer­sale”⁴²⁹, - al cărei preşedinte va fi un fiu al lui Iuda⁴³⁰.
De altfel, „Francmasoneria se forţează să prepare Statele-Unite nu numai din Europa, ci din lumea întreagă”⁴³¹.

Dar Francmasoneria are o mulţime de apendice; ea a creat un număr considerabil de asociaţii pe care le vom numi sub-masonerii.

Asemenea codiţe sunt, de exemplu, Ligile liberei cugetări (Libre-Pensée), - acelea ale Drepturilor omului şi ale cetăţeanului, - acelea ale învăţământu­lui, - Casele şcoalelor, - Cercurile de studii, - Societă­ţile de biblioteci, de conferinţe, de Universităţi populare... până şi sindicatele de lucrători⁴³².
Astfel, în 1891, la Congresul Lojilor din Miazăzi, s-a aflat că „libera-cugetare fran­ceză numără 600 grupuri, a căror formaţie este datorată, în mare parte, Francma­soneriei”⁴³³.
La Conventul din 1900, F. Lecoq făcu declaraţia următoare: „Nu trebuie să ui­tăm că, alături de Franc­masonerie, mai sunt şi fiicele Francmasoneriei: Liga învă­ţământului, societăţile... Universităţile popu­lare”⁴³⁴.
În 1894, Congresul masonic recomandă crearea de societăţi care să lucreze sub inspiraţia masonică, mascând totuşi masoneria: Acest mijloc ne va procura ocazia de a face să predomine ideile noastre pretutin­deni, dacă avem talentul de a organiza aceste socie­tăţi, stând însă între culise”⁴³⁵.
Şi în 1908, raportorul unei comisii masonice zise, la rândul său, în Convent: „nu trebuie lăsat să se vadă, în aceasta operă, mâna Francmasoneriei”⁴³⁶.
Prin urmare, întotdeauna şi în tot locul, făţărni­cie, înşelăciune şi vicleşug⁴³⁷.
Dar, ce se face în Lojile masonice?

Începi - zice Copin-Albancelli - prin a asculta pre­dici şi, mai târziu, pre­dici tu însuţi altora.

Aceste predici se desfăşoară, de obicei, pe două teme:

1. - Francmasoneria este o instituţie sublimă, sfântă şi sacră; ea este eterna începătoare a tot ce se face bine şi mare în omenire.

2. - Francmasoneria are un duşman, - creştinis­mul şi în particular cato­licismul, - pe care trebuie să-l urăşti şi să-l combaţi⁴³⁸.

Într-adevăr, acesta este scopul esenţial al acestei opere satanice. Şi noi ştim că acelaşi scop îl urmăresc şi Talmudul şi Cahalul, cu care Francma­soneria formează o triadă infernală.

Trebuie de asemenea să se ştie că, în Francmaso­ne­rie, nu se dau şi nu se primesc, nicio­dată, ordine⁴³⁹.