Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme de mediu

La Perişanii Vâlcii se află una din cele mai mari colonii de licheni din România

De aici a fugit Carol Robert de Anjou, iar de atunci, marele Imperiu a înţeles că Vâlcea nu are cum să le aparţină. Nici Mlăceniul, nici Pripoare, nici Poiana, nimic din ce este acolo, la poalele de miazănoapte ale Coziei, grupat în arhipelagul Perişaniului, nu avea să fie vreodată sub cizmă de alt neam.

Perişani, straja judeţului, cea mai înaltă comună din Vâlcea, care îşi scaldă glezna în undele Băiaşului, iar cu capul stă aproape de Topolog, având creştetul spre Suru, este liantul de munte dintre Vâlcea frumoasă şi Argeşul capitalelor domneşti.

Perişaniul se duce ca un şarpe mitologic departe spre Sălătrucu, prin Poiana, cel mai frumos sat, care pune muntele sub picioare, creând o zonă turistică impresionată, dar neştiută de mulţi. Case noi şi pensiuni în construcţie există aici, o pregătire pentru marea şosea europeană care va să vie. Pentru că, la Poiana, va ajunge Autostrada Sibiu – Piteşti, iar muntenii de aici au înţeles că asta este şansa lor. Să iasă la drumul mare, spre Europa. Pentru cine nu ştie, Perişaniul coboară prin cascade de sus, de pe Cozia nordică, dinspre Vârful Omu, macină aurul băieşilor şi pare că adună toate izvoarele cereşti ale lumii.

La prima vedere, localitatea pare ruptă din Stâncoşii americani, cocoţată pe munte, casele prinzând rădăcini în stânca masivului care, pe daci, i-a binecuvântat.

Aşa este la Perişani. Se intră prin cheile Băiaşului, spre mantia Masivului Cozia de nord, şi apoi se tace ca într-o maiestuoasă catedrală apuseană.

Aici a vrut Tihomir să întemeieze primul regat românesc, aici, Basarab i-a arătat lui Robert de Anjou drumul de întoarcere, aici, capra neagră, ursul şi lupul carpatin au ţinut morţiş să completeze prima formulă a codrului frumos.

Perişaniul este oda turismului românesc. Cine va alege să înnopteze, chiar şi preţ de o noapte, la Perişani, va dori apoi o viaţă să rămână. De la Mlăceni şi până la Groşi, de la Pripoare şi până la marginea râului de aur, totul este un sonet, sonetul Perişaniului, capitală străveche a Loviştei de sus, locul unde păstorii au ales primele doine, unde râurile cântă în cascade şi unde cetăţile stau sub pământ, învăluite în mister, aşteptând să fie descoperite.

Aici sunt Văile Roşia şi Valea Urloaia, văi care adună zeci de cascade, de parcă tot muntele ar fi un bariton de primă operă străbună.

Şi mai e ceva în Perişani. Una din cele mai mari arii de licheni de piatră din Vâlcea şi chiar din România, o suprafaţă cu licheni care se întinde pe mai bine de 2 kilometri pe traseul Muchiei Sturului. Un traseu turistic de poveste, aflat pe versantul nordic al Coziei, cu două culmi stâncoase unde curge pârâul Sturu.

„Este o zonă neaflată în soare şi unde stâncile au permis această cultură. Sunt convins că o asemenea arie de licheni, cum rar pot fi văzuţi în altă parte, va atrage iubitorii de natură să se încumete pe acest traseu”, spune Ion Sandu, primarul din Perişani.

Planta lichen de piatră nu are rădăcină, tulpină, frunze sau flori (fiind o plantă inferioară), ci se prezintă ca o tufă creaţă, miniaturală, de câţiva centrimetri înălţime, verde-cenuşie, cu gust uşor sărat şi amărui.

Are o extrordinară rezistenţă la condiţiile climatice extrem de aspre în care creşte, explicată prin principiile active pe care le secretă.

Se distinge în terapie prin extraordinara sa acţiune asupra aparatului respirator, pentru care este un adevărat elixir, fiind foarte eficient în tratamentul bronho-pneumoniilor, astmului, faringitelor şi esofagitelor etc.

În afara acestui traseu, primăria pregăteşte alte două trasee turistice – traseul cascadelor şi traseul Valea Roşie. Toate, în parteneriat cu Parcul Naţional Cozia, Romsilva, Serviciul Judeţean Salvamont. /Ramnicu Valcea Week, http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=32967

Conducerea Sacomet acuză dur războiul pe viaţă şi pe moarte dintre milionarii gunoaielor dus cu complicitatea sistemului

“Eu sper că este tot mai evident ce se întâmplă, şi asta de aproape doi ani. De la sfârşitul lui 2015, de când pe piaţa serviciilor de salubritate vâlcene a intrat Romprest, s-au înteţit, dintr-o dată, controalele şi amenzile instituţiilor statului la Sacomet şi groapa de gunoi neconformă de la Măldăreşti, pe care o administrăm legal. Din februarie 2016, cei de la Garda Naţională de Mediu au venit şi de câte două-trei ori pe lună. În ce o priveşte pe fosta şefă a Comisariatului Vâlcea, noi credem că am demonstrat abuzurile la care am fost supuşi şi aşteptăm ca instituţiile în drept să-şi facă datoria. Acum, vrem să arătăm din nou că opinia publică este intenţionat inflamată până la isterizare în masă şi pe fondul războiului comercial foarte dur dintre operatorii de salubritate, dincolo de cel politic şi administrativ. În spaţiul public, numeroşi reprezentanţi ai mass-media din plan local sau chiar naţional nu au dorit să reflecteze, ori intenţionat au omis asta, elemente foarte importante, care pot arăta o imagine de ansamblu mult mai limpede a situaţiei”, ne-a declarat Ion Nicolaescu, administratorul Sacomt SA.

“Cei de la Urban ne datorează bani şi pare că tot ei îi sprijină pe cei care ne acuză fără dovezi şi instigă locuitorii să ne linşeze”

Administratorul Sacomet SA arată că 501.169 de lei este creanţa chirografară (datoria de recuperat cu care este înscrisă la poziţia 91 în tabelul creditorilor) înregistrată de Sacomet SA în dosarul de insolvenţă al SC Urban SA numărul 6221/90/2012, aflat pe Rolul Tribunalului Vâlcea. Noi am observat că la masa credală este înscrisă şi Romprest, acesta fiind un element care riscă să complice şi mai mult “tabloul”. Florin Nicolaescu susţine că societatea insolventă are şi o creanţă curentă (adică datorii înregistrate ulterior declarării stării de insolvenţă a Urban-ului) de 275.000 de lei de achitat către Sacomet. Pe acest fond, situaţia economică a Urbanului s-a înrăutăţit şi din cauza pierderii, în favoarea grupului Romprest, a serviciului public din Râmnicu Vâlcea. “Aceste sume au fost înregistrate pentru relaţiile comerciale derulate după declararea insolvenţei şi până în prezent. Este adevărat, firma de insolvenţă mai achită sume, din când în când, dar sub formă de compensare cu terţi, deci noi nu vedem banii aceia, însă datoria rămâne una foarte mare, fără a mai ţine cont de cea cu care suntem înscrişi la masa credală. Precizez asta pentru că tot suntem acuzaţi că am încasat bani şi nu am pus în fond anumite sume. De unde să le punem, dacă nici noi nu le încasăm efectiv? Din momentul în care Romprest a obţinut serviciul de salubrizare în Râmnic, între ei şi Urban s-a declanşat un război pe viaţă şi pe moarte, cum se spune. Este de notorietate faptul că se alergau cu maşinile prin municipiu şi au încercat să se obstrucţioneze prin toate modalităţile posibile, inclusiv la Măldăreşti. Chiar dumneavoastră aţi relatat anul trecut, când v-am rugat să veniţi la faţa locului şi să vedeţi dacă mint sau nu, că şoferi de la Urban au golit câteva maşini pe domeniul public, deci nu au intrat în rampa de gunoi de la Măldăreşti, pentru a-i bloca pe cei de la Romprest, care aduceau şi ei anumite cantităţi acolo. La rândul lor, cred că şi cei de la Romprest au procedat la fel. Acum vin şi vă întreb? Pentru ce trebuia să fie Sacomet amendată, din moment ce situaţia nu s-a petrecut pe suprafaţa pe care o administrează ci, culmea, pe cea a domeniului public administrat de Primăria Măldăreşti? Noi am sesizat şi atunci Poliţia, chiar şi prin 112, despre acest lucru şi ne-am trezit tot noi cu controale şi măsuri. Le-am contestat în instanţă, dar ce ne împiedică acum să ne întrebăm dacă nu cumva cei de la Garda de Mediu au fost sau sunt presaţi de concurenţii din piaţa serviciilor de salubrizare, inclusiv prin intermediul mijloacelor media sau a politicienilor pe care îi au sub control? Şi unii, şi alţii, să ne înţelegem. Se mai impune o întrebare: ce vină aveam noi că administrăm o groapă neconformă, cu licenţă până în iulie 2017, iar cea care trebuia amenajată de ani de zile la Roeşti nici până în prezent nu este măcar desenată pe hartă?”, mai arată Nicolaescu.

“Noi am anunţat primii existenţa focarelor şi şi că jarul avansează rapid în adâncime”

“În ce priveşte incendiul de la groapa de gunoi, putem dovedi că chiar noi am am sesizat Poliţia, inclusiv prin 112 şi de data aceasta, dar şi celelalte instituţii, exact din prima seară (sâmbătă, 19 august – n.r.) în care am constatat situaţia. Tot noi am constatat că sunt mai multe focare şi că jarul se adânceşte rapid. Şi acum mă tem că nici soluţia acoperirii cu pământ nu este una sută la sută sigură, sunt inginer şi lucrez în acest domeniu de o viaţă, dar noi nu putem interveni. Din această cauză susţin că anumiţi jurnalişti nu au făcut altceva decât să intoxice lumea, ori inconştient, ori intenţionat, cu minciuni şi neadevăruri, să-i instige pe locuitori să îi linşeze pe angajaţii noştri în frunte cu mine. Cred că s-a şi putut observa că doamna ministru nici nu m-a lăsat să vorbesc acolo, în faţa oamenilor. Deşi am depus mai multe sesizări, atât la Poliţie, cât şi la Parchet, până acum nu s-a luat nicio măsură. I-am transmis şi domnului prefect un memoriu în care am încercat să arătăm, succint, că din iulie 2016 a intrat în scena şi noul primar ales al comunei Măldăreşti. În noiembrie 2016, împreună cu alte persoane, au adus la rampa de gunoi de la Măldăreşti reprezentanţi ai GNM şi ai unui serviciu special din cadrul IGPR Bucureşti pentru a depista substanţe toxice presupus a fi fost depuse în rampă de societatea noastră. În urma verificărilor făcute de cei din cadrul IGPR s-a constatat că nu există încălcări ale legii de nicio natură, drept pentru care s-a întocmit un proces verbal ce se găseşte la Poliţia Măldăreşti şi poate fi solicitat de oricine pentru a fi studiat. Numai să se vrea acest lucru. În timpul întocmirii procesului verbal, la sediul Poliţiei Măldăreşti, primarul încerca, fără succes, prin diverse metode, să-i influenţeze pe ofiţerii de la IGPR să scrie că au găsit deşeuri periculoase. De faţă şi semnatar al procesului verbal a fost şi inginerul Adrian Cojocaru, de la societatea noastră, cel care răspunde de obiectivul Rampă de gunoi”, mai susţine administratorul Sacomet SA.

Închiderea definitivă a gropii presupune o procedură legală de parcurs, nu se face bătând din palme

“Primarul a afirmat că noi am depus în rampă produse petroliere şi, în speţă, benzină, drept pentru care îl rugăm să facă dovada, deşi oricine cred că ar fi gândit că, decât să fi depozitat benzina în rampă, mai bine o consumam la autovehiculele din dotare. S-a mai spus că ducem noaptea gunoi menajer în rampă trecând cu maşinile pe islazul comunei pe care o administrează. Să facă dovada şi pentru aceste afirmaţii. Privitor la intabularea terenului de la rampa de gunoi a afirmat că a existat o hotărâre judecătorească ce a fost anulată (cea prin care Sacomet şi-a înregistrat şi restul proprietăţii la Măldăreşti, până la câteva hectare, faţă de numai câteva mii de mp, iniţial – n.r.) De cine a fost anulată şi noi nu ştim? Poate a anulat-o chiar dumnealui de curând... Noi nu putem pătrunde în rampă, chiar dacă suntem proprietari. Nici măcar cu motorina la utilaje, pentru ca imediat vine Poliţia Măldăreşti să cerceteze ce căutăm noi pe proprietatea noastră! Pentru a putea închide obiectivul, trebuie să urmăm nişte paşi prevăzuţi în autorizaţia de mediu şi în OUG 195/2005 art. 11 alin. 11. Şi de la închiderea depozitului şi până în prezent am fost verificaţi de GNM Vâlcea, putem demonstra cu notele de constatare întocmite de comisari precum şi cu adresele înaintate de noi APM Vâlcea prin care am solicitat Obiectivele de Închidere a Depozitului. Privitor la incendiere, considerăm că ar fi bine sa fie întrebaţi toţi contestatorii noştri, care toată ziua scriu pe Facebook, la ziare şi aduc televiziuni naţionale la rampă. Credem că nimeni din cadrul societăţii noastre nu ar fi fost nebun să dea dispoziţie sau să incendieze depozitul de gunoi având în vedere consecinţele dezastruoase ce urmau, precum şi că fapta este de natură penală. Oare cine îşi permite să meargă la puşcărie? Poate un dezechilibrat psihic. Noi suportăm, în mod nedrept, acuze nefondate şi chiar mincinoase şi jigniri încă din 2008 din partea unui grup local. De ce nu se doreşte să fie întrebat şi un anumit domn Costică, văcarul satului din câte am înţeles, dacă i s-a adresat recent buldozeristului nostru că va pune foc la rampă? Facem menţiunea că, în 2009, a mai incendiat depozitul şi nu a suportat consecinţe prevalându-se de faptul ca este dezechilibrat mintal. Noi aşteptam ca în cel mai scurt timp organele de cercetare penală să-şi facă datoria şi să arate care sunt adevăraţii vinovaţi în incendierea depozitului de gunoi”, a mai declarat Florin Nicolaescu.

Conducerea APM Vâlcea, alt ţap ispăşitor urmărit cu scopul abaterii atenţiei?

Marţi, 29 august, Executivului i-a fost înaintat un proiect de Hotărâre de Guvern, semnat de prefectul Florian Marin şi de preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, privind alocarea sumei de 1,2 milioane lei din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Executivului, pentru stingerea incendiului de la groapa neconformă de la Măldăreşti.

Întâmplător sau nu, vizita de marţi, 29 august, la Vâlcea, a vicepremierului Graţiela Gavrilescu s-a soldat şi cu controale dispuse de Ministerul Mediului la Comisariatul Vâlcea al Gărzii Naţionale de Mediu, dar şi la... Agenţia de Protecţia Mediului Vâlcea. Mai puţin la Garda Naţională de Mediu. Cei care cunosc în detaliu legislaţia din domeniu ştiu ce atribuţii are fiecare dintre aceste instituţii. În ce priveşte APM Vâlcea, acuzele puternice au venit în general în ultimii trei ani şi tot din partea celor care au contestat buna credinţă a celor de la Romprest atunci când aceştia au câştigat licitaţia serviciului de salubrizare în Râmnicu Vâlcea. În schimb, cei de la GNM sau Comisariatul Vâlcea al GNM n-au prea fost “deranjaţi” decât de o mică parte a presei atente la subiect.

Volumul imens de documente şi declaraţii pe care le-am cules numai în zilele recente, precum şi cele pe care urmează să le obţinem în continuare, ne obligă să ne oprim temporar aici cu subiectul.

Din păcate, problema depozitării gunoiului colectat de pe raza judeţului rămâne fără soluţie concretă şi în prezent. Vom reveni cu noi amănunte. /Saptamana in Oltenia, http://saptamana.net/articol/11754-conducerea-sacomet-acuza-dur-razboiul-pe-viata-si-pe-moarte-dintre-milionarii-gunoaielor-dus-cu-complicitatea-sistemului

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORAL