Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Pestii ucisi de „o mana criminala”

Apa din Jiet este potabila, chiar daca miercuri au fost gasiti zeci de pesti morti in albia apei. Analizele de laborator ale apei nu au indicat nicio problema, dar statia de tratare a stat oprita timp de 3 ore, pana ce angajatii s-au asigurat ca apa nu este otravita. Nu ramane decat sa asteptam analizele de laborator ale pestilor, dar se pare ca sunt niste disfunctionalitati in acest sens, iar pestii nu au ajuns unde trebuie. A fost panica pe Jiet miercuri dupa amiaza, dupa ce un paznic de vanatoare a semnalat existenta a zeci de pesti morti in apa Jietului, in estul Vaii Jiului. Statia de tratare a apei a fost oprita 3 ore si s-a furnizat apa din bazinele sigure. Ramane valabila ipoteza ca pestii au fost otraviti de persoane necunoscuta inca, pana la obtinerea analizelor din carnea pestilor morti. „Am facut analizele de laborator si noi si cei de la Apele Romane, dar nu am gasit un motiv anume. Apa are toate calitatile pentru a fi potabila, ca sa o bagam in statie. Parerea mea este ca aici este vorba despre o mana criminala si numai daca pestii vor fi analizati la laborator se va descoperi cauza mortii lor. Noi nu stim exact”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv VJ. Imediat dupa sesizarea incidentului, pestii au fost luati si ar fi trebuit sa ajunga pentru analize la DSV, insa, dr. Mihai Jula, seful directiei inca nu avea joi dimineata nicio proba. Ramane ca acestea sa ajunga la specialistii de acolo, pentru a se stabili ce s-a petrecut in apa Jietului. In plus, sunt voci care vorbesc despre compozitia cimentului care se toarna acum in reconstructia unor maluri si nu este exclusa varianta potrivit careia, pestii sa fi fost ucisi de o substanta toxica din compozitia cimentului. /Cronica Văii Jiului – Actualitate, http://cronicavj.ro/wp/?p=40871

Dezastru ecologic, autoritãti în haos

Am scãpat ca prin minune de un dezastru, pentru cã apa din Valea Jiului a fost la un pas de a fi otrãvitã, dar autoritãtile s-au bâlbâit nejustificat de mult. Au fost la fata locului, pe Jiet, acolo unde pluteau pestii ucisi de o substantã ciudatã, ori de „ o mânã scriminalã”, Garda de Mediu, Apele Române, Apa Serev, DSVSA, Politia si Primãria Petrila, dar nimeni, absolut NIMENI, nu a dus pestii la analize. … mai departe /Cronica Văii Jiului –Dezvăluiri, http://cronicavj.ro/wp/?p=40914

Scot pestii din barajul de la Valea de Pesti

Timp de 40 de ani în apele barajului au crescut adevãrate bancuri de pesti, iar unele exemplare ating dimensiuni extreme. Tocmai de aceea, dar si pentru cã barajul va fi golit, responsabilii de la Apele Române au chemat specialistii sã scoatã pestii, înainte de a goli barajul. … mai departe /Cronica Văii Jiului –Administratie, http://cronicavj.ro/wp/?p=40348

Barajul Valea de Peşti / Se goleşte încet, dar sigur

► Siguranţă garantată ► Peştii vor avea „buletin” de Câmp ► Scenarii pentru alimentarea cu apă a SC Apa Serv SA Petroşani ► Astăzi laboratorul Apelor Române din Mehedinţi va începe analiza complexă a apei din lacul Câmpu lui Neag

Barajul de la Valea de Peşti mai are apă în el cam pe un sfert. În vederea schimbării vanelor şi curăţirii prizelor de apă, la finele acestei luni va fi total golit.

Conform datelor deţinute de Apele Române în „Registrul marilor baraje din România”, în ordinea înălţimii, Barajul „Valea de Peşti” ocupă locul 35, cu 56 de metri, din 246 de baraje înregistrate. Ceea ce ne face să spunem că lucrarea din zona ce aparţine oraşului Uricani e relativ mare şi, cel mai important, e foarte utilă şi necesară pentru oraşele şi municipiile noastre, ţinând cont că din acest lac de acumulare creat artificial se face alimentarea cu apă a zonei noastre. Fiindcă în momentul de faţă se efectuează o operaţiune extrem de importantă, golirea barajului, lucru necesar pentru viitoarele lucrări în valoare de aproape 400.000 de euro – în cadrul unui proiect cu finanţare exclusivă din partea Apelor Române, cu o valoare totală a lucrărilor de aproximativ 3.000.000 de euro – am mers vineri, 4 septembrie, la faţa locului, pentru a vedea cu ochii noştri cum arată barajul „dezgolit” pe trei sferturi, dar şi pentru a afla mai multe informaţii pentru dumneavoastră, beneficiarii direcţi ai acestui obiectiv important.

Prima impresie pe care o ai văzând lacul în această stare, ştiind şi cum arăta înainte, este una de pustietate, tristă, monotonă… apocaliptică chiar. Parcă ai senzaţia că în mijlocul pădurilor care împrejmuiesc perimetrul, unde odată era un lac frumos, s-a creat un imens gol, petecele de pământ rămase, ca nişte mici peninsule, amplificând acest sentiment. Totuşi, pădurile din jur, încă verzi sau de un verde puţin roşcat, dau locului o pată de culoare, de viaţă care continuă chiar şi aşa, cu un lac anemic, în timp ce pe suprafaţa apei, atât cât mai e, undeva departe, câteva raţe sălbatice mai înveselesc peisajul. Sosite de curând în acest început de toamnă fierbinte de nu se ştie unde, probabil într-o escală din zborul spre ţările sudice, raţele nu stau locului defel, înoată şi iar înoată, căutându-şi totodată hrana. Înspre malul stâng, imediat lângă baraj, natura ne arată că viaţa îşi continuă cursul firesc: doi caraşi, destul de mărişori stau cuminţi în puţina apă ce a mai rămas, în timp ce bătrânul pârâiaş Catanelor dinspre latura lacului cu motelul îşi vede liniştit de-ale sale, vărsându-se cuminte în lac, cum o face de zeci de ani de când a fost terminat şi dat în folosinţă barajul (1973, lucrările efectuându-se între anii 1967-1973). La fel ca şi ceilalţi doi afluenţi ai lacului, pârâul Alunului (spre coada lacului, malul stâng) şi pârâul Maurului (malul drept, înspre amonte) aflaţi mult mai departe de locul unde am ajuns.

Câteva chestiuni tehnice

Ionel Brătuianu, şeful barajului, ne-a oferit câteva informaţii tehnice preţioase. În primul rând, ne-a spus care sunt datele tehnice optime ale „barajului frontal din anrocamente”, aşa cum a fost el gândit încă de la început de proiectanţi: lungime coronament – 237,5 m, lăţime coronament – 6,35 m, cota coronament – 830 mdm, nivel normal de retenţie – 826,5 mdm, cotă golire fund – 783,5 mdm, volumul acumulării de apă – 4.500.000 mc, lungimea lacului – 2 km, suprafaţa luciului de apă – 25 ha, adâncimea maximă – 44 m, suprafaţa bazinului hidrografic – 31 kmp.

„Ce vedeţi face partea din geografia terenului dinainte umplerii barajului. De aceea noi nu vom interveni în niciun fel. După cum vedeţi, există un strat de humus, de vreo 10 cm, iar alte depuneri aluvionare nu prea sunt foarte multe, cum s-ar fi putut crede, deşi au trecut zeci de ani de la darea în folosinţă a barajului. Lucrarea de bază care se va efectua va consta în schimbarea vanelor, vom face şi o curăţire a prizelor de apă şi alte astfel de lucrări de curăţire mai mici, necesare după atâta timp, dar în niciun caz nu vor fi alte lucrări ce ţin de geografia terenului sau mai ştiu eu ce”, ne-a declarat şeful barajului Valea de Peşti.

Peştii – „buletin” de Câmpu lui Neag

Vineri barajul nu era definitiv golit. Nici nu s-ar putea face o golire rapidă, şi tehnic nici n-ar fi indicat, deoarece nivelul Jiului de Vest ar creşte peste măsură într-un timp scurt. Până nu vor veni noile vane, care le vor înlocui pe cele vechi, la sfârşitul acestei luni, barajul nici nu va fi în totalitate golit, controlul acestei operaţiuni fiind supravegheat 24 de ore din 24. Înainte de golirea finală, pescarii din cadrul Asociaţiei de Pescari „Salmo-Carpatica” Lupeni, cu acordul ANPA, vor prinde cu plasele tot peştele existent şi-l vor muta în lacul de la Câmpu lui Neag, aflat la doar câţiva kilometri de Valea de Peşti, tot pe raza oraşului Uricani. Va fi destul peşte care va „scăpa” în aval şi va ajunge pe Jiul de Vest, deci, atenţie pescari, „are balta peşte”… Numai să nu fie prohibiţie şi să aveţi legitimaţii de pescari. „Până la sfârşitul lunii, noi sperăm să golim în totalitate apa din baraj, ca să putem da ocazia constructorilor să se apuce de treabă. Valoarea investiţiei este în jur de 1.700.000 lei, undeva în jur de 400.000 euro, bani investiţi de Apele Române în cadrul unui proiect ce vizează reparaţii capitale la acest obiectiv. Licitaţia de lucrări a câştigat-o firma Hidroconstrucţia Ardealul, iar termenul de lucrări este un an de zile de la data semnării contractului”, ne-a declarat ing. Sorin Corici, şeful SHI Petroşani din cadrul Apelor Române Jiu-Craiova, „ghidul” nostru în această documentare.

Un baraj sigur

De-a lungul timpului au existat, şi mai există şi azi, tot felul de zvonuri, mai mult sau mai puţin realiste, privind siguranţa barajului. Asta, pentru că se ştie, lucru recunoscut şi de şefii Apelor Române de la centru, că barajul are nevoie de nişte lucrări care să acopere unele fisuri intervenite în timp în masca barajului. Când spunem „masca”, vorbim, ca să se înţeleagă de toată lumea şi să nu se interpreteze abuziv, de stratul exterior barajului. Acesta nu are deloc de-a face cu partea de siguranţă sau de „miezul” construcţiei propriu-zise, care e mai sigură încă 50 de ani de-acum înainte. Partea ce ţine de această mască a barajului va constitui, în anii care vin, un alt obiectiv de lucrări din cadrul acestui proiect de 3 milioane de euro. Fiind vorba de bani foarte mulţi, Apele Române nu şi-a permis să investească într-un singur an toată suma. Probabil toată suma va fi alocată în alte două-trei tranşe în mai mulţi ani, iar lucrările vor fi şi ele executate treptat.

„Este şi aşa un efort financiar foarte mare şi de aceea proiectul mare a fost împărţit în trei. Prima parte constă în rezolvarea echipamentului hidro-mecanic de la casa puţului, anume schimbarea celor două vane care sunt foarte importante pentru acest baraj. Următoarea parte a proiectului prevede lucrări la masca barajului, de asemenea o lucrare importantă, dar care mai poate să aştepte un timp. Această lucrare va presupune un efort financiar mult mai mare decât cel din prima parte a proiectului. Lumea trebuie să ştie că funcţionarea barajului este SIGURĂ. Am primit autorizaţie de siguranţă a barajului pe patru ani. Deci, nu se pune problema să fie barajul în pericol! De altfel, noi am avut barajul plin în ultimii ani şi n-au fost probleme. Practic, n-au crescut infiltraţiile, aceasta fiind demonstraţia cea mai clar posibilă că nu sunt probleme. Putem face şi un scenariu: barajul este gol după ce terminăm lucrarea; vine în acel moment o viitură, după o ploaie foarte mare, debitele apei la coada lacului crescând repede foarte mult; noi vom controla imediat ca în aval de baraj apa să nu crească brusc foarte mult printr-o golire controlată, chiar dacă vorbim de o viitură puternică; măsurile de siguranţă permit să controlăm totul, deci barajul nu se va umple brusc nici în cazul unei viituri puternice. Siguranţă totală, iar oamenii să stea liniştiţi. Vă mulţumesc că îmi daţi posibilitatea să explic aceste lucruri. Nu de altceva, dar sunt lucruri unde interpretările nu-şi au rostul. Sau mai degrabă lucruri cu care nu te poţi juca cu cuvintele, cu responsabilitatea, provocând panică în rândurile populaţiei”.

Sub control - golirea şi umplere a barajului

De la Sorin Corici am aflat că la un debit al apei care ajunge în lac de 1 m/ sec, umplerea lacului s-ar face, controlat, în 44 de zile, acesta fiind scenariul cel mai optimist pentru un debit bun de apă. Cei de la baraj n-au mers pe acest scenariu deoarece nu e cazul după ultimele ierni, ei apreciind că umplerea totală a barajului va fi gata undeva în 90 de zile după terminarea lucrărilor.

„Lucrarea efectivă, după predarea barajului gol, n-ar trebui să ţină mai mult de 90 de zile, cel puţin asta e părerea mea. Vrem să începem umplerea mai devreme de topirea zăpezii, ca să putem controla şi mai bine umplerea. O să vedem…”, mai explică şeful SHI Petroşani.

Apa pentru Apa Serv asigurată 100%

Fireşte că pe perioada lucrărilor e nevoie de apă pentru operatorul Apa Serv Valea Jiului şi, implicit, pentru agenţii industriali şi casnici. Sorin Corici explică că nici nu se pune problema ca să nu existe alte surse de apă, lucru stabilit printr-un plan operativ bine pus la punct din timp de Apele Române Jiu-Craiova, SHI Petroşani şi Apa Serv:

„Avem două surse de apă, sursa Jiul de Vest cu acea captare şi sursa Lazărul. În condiţii de secetă prelungită, în condiţii de iarnă când apele îngheaţă, am luat şi a treia variantă în calcul şi anume: cei de la Apa Serv îşi pregătesc în momentul de faţă o staţie de pompe ce ia apă din Jiu. Şi noi pregătim o altă variantă de rezervă: o staţie de pompe care să preia apă din lacul de la Câmpu lui Neag şi care să fie pompată la nevoie în Jiul de Vest, astfel încât cei de la Apa Serv să aibă debitul necesar pompării. Din calculele noastre acest lucru ar duce la 100 l/sec. Dacă avem o iarnă geroasă şi sursa Lazărul îngheaţă, atunci vom putea pompa chiar mai mult de 100 l/sec din lac. În momentul de faţă, laboratorul Apelor Române din Mehedinţi – acreditat în acest sens - se ocupă, începând de luni, 7 septembrie, să facă o analiză complexă a apei din lacul Câmpu lui Neag, care va arăta dacă apa respectivă poate fi adusă sau nu la stadiul de apă potabilă. După aceste analize şi după ce vom avea buletinul de analiză, dacă situaţia va fi favorabilă şi fără riscuri pentru populaţie, vom demara partea tehnică a lucrărilor ce ţin de această variantă de rezervă”.

Spectacol de apă, culoare şi… lătrat

După această ultimă declaraţie, împreună cu Sorin Corici am plecat şi în avalul barajului, lângă casa vanelor, dorind să vedem cum se efectuează golirea vanei conice care suplimentează debitul pe Jiul de Vest în caz de secetă, pentru că, nu-i aşa, n-aţi uitat că e secetă, chiar dacă de joi seara a mai plouat binişor prin Vale, dar încă ineficient din punct de vedere al nivelului râurilor şi pâraielor noastre. Ceea ce am văzut la această golire de apă în Jiu a fost mai mult decât spectaculos, un jet de apă de câţiva metri înălţime apărând spectaculos în faţa noastră, mai ceva ca la o cascadă sau la o fântână arteziană. Soarele amplifica cu generozitate peisajul, iar stropii, ca o perdea fină de apă, săreau jucăuşi printre copacii păduricii din zonă, străbătuţi de razele fierbinţi de soare. Puţin mai încolo, o haită sălbăticită de dulăi ne lătra cu agresivitate. Semn că trebuie să încheiem reportajul… /Ziarul Văii Jiului – Actualitate, http://www.zvj.ro/articole-36554-Barajul+Valea+de+Pe++ti++Se+gole++te+incet++dar+sigur.html