Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme de mediu

Proiectul depozitului ecologic de la Fărcaşa, oprit. În câteva luni ar trebui finalizat

Mai sunt câteva luni până când Consiliul Judeţean ar trebui să finalizeze proiectul depozitului ecologic de la Fărcaşa. Doar că administraţia judeţeană nu stă chiar bine cu privire la acest proiect. Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş spune că, la ora actuală, proiectul este oprit. APM a cerut Consiliului Judeţean, la finele anului trecut, informaţiile deţinute privind stadiul de realizare a proiectului „Sistem de management al deşeurilor în judeţul Maramureş”.„APM nu răspunde dacă Consiliul Judeţean termină groapa de gunoi sau nu. Nu avem datele la zi cu privire la acest proiect, singurul care le are fiind cel care implementează proiectul”, a declarat Alexandru Cosma, directorul APM Maramureş, pentru Glasul Maramureşului. Peste câteva luni, două depozite neconforme clasa B din zona urbană a judeţului Maramureş, respectiv cel de la Sighet şi cel din Satu Nou de Jos, trebuie să sisteze depozitarea. Pentru ambele, termenul final este luna iulie 2017. Activitatea este sistată pe depozitele de la Seini (2010), Rohia (2012), Borşa (2013), Vişeu de Sus (2014), depozitul de la Cavnic fiind închis din 2009. Primarul din Fărcaşa, Ioan Stegeran, întrebat fiind despre finalizarea acestui proiect, spune că „dacă s-ar lucra ca la Canal, atunci în trei ani de zile ar fi gata acel depozit. Pentru că nu poţi să te joci cu aşa ceva”.„Nu ştiu dacă e oprit, dar ceva se mai face acolo, că ne-au sunat să îi deszăpezim. Nu ştiu cum i-o organizat acolo, e treaba lor. Nu ştiu cum stau cu finanţarea şi cu toate cele. Am avut şi acea hotărare pe care am contestat-o, ei nu s-au mulţumit cu un deget, au vrut toată mâna”, a continuat Stegeran. Proiectul este cu atât mai important cu cât cantitatea de deşeuri care se produce într-un an în judeţ nu este de neglijat. Datele Agenţiei de Protecţie a Mediului Maramureş arată că deşeurile din construcţii şi demolări, colectate/valorificate/eliminate, conform raportărilor operatorilor serviciilor publice de salubritate, pentru perioada ianuarie-noiembrie 2016, au fost în cuantum de 124.872.6/3515,98/121.558,28 tone. Oricum, unul dintre obiectivele stabilite de APM pentru anul în curs este acela de urmărire a modului de implementare a proiectului SMID în Maramureş. Tot legat de acest proiect ştim că, la început de lună februarie 2017, cei de la CJ Maramureş anunţau derularea achiziţiei publice prin procedura simplificată pentru atribuirea contractului de prestare Servicii de expertiză şi asistenţă tehnică din partea proiectantului pentru execuţia depozitului ecologic din satul Sârbi, comuna Fărcaşa, în cadrul proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/proiectul-depozitului-ecologic-de-la-farcasa-oprit-in-cateva-luni-ar-trebui-finalizat

Staţie de sortare a deşeurilor la Drusal

Societatea de salubrizare Drusal este preocupată de reciclare. În acest sens a achiziţionat o staţie de sortare a deşeurilor. Cu ajutorul acesteia, compania va reduce cantitatea de gunoaie depozitate, reciclând o bună parte din ele. Deşi staţia este momentan în probe, va funcţiona la capacitate maximă în câteva săptămâni.

Pe lângă reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, staţia va produce şi noi locuri de muncă, circa 40 în primă fază: „Preocupările noastre pentru a reduce această cantitate de deşeuri depozitate există. Printr-o staţie de sortare se poate reduce valoric foarte mult cantităţile. Noi avem această staţie de sortare, la care am ajuns cu verificările la normele de securitate în muncă. De asemenea, suntem în lucru ca să finalizăm şi partea de mediu, ape etc. şi cred că în maximum două luni de zile staţia va porni efectiv. Atunci vom face şi o zi a porţilor deschise şi vom invita pe toată lumea, inclusiv autorităţile locale şi judeţene pentru ca să vadă aportul nostru în reducerea cantităţii de deşeuri depozitabile. Această staţie de sortare va fi un mare avantaj şi pentru comunitate, în primul rând că se reciclează o bună cantitate de deşeuri, iar în al doilea rând pentru că se realizează locuri de muncă, 40 în primă fază. Noi am cumpărat staţia din Germania şi am adaptat-o la condiţiile noastre. După ce i-am făcut testele, acum îi facem un reglaj fin, pentru reducerea cât mai mare a costurilor şi să putem recicla cât mai multe deşeuri”, ne-a explicat Mihai Apan, directorul general Drusal S.A.Noile preţuri

pentru serviciilede salubrizareÎncepând din acest an, normativele în vigoare prevăd o taxă suplimentară de 80 de lei pe fiecare tonă de gunoi produs şi depozitat, atât la persoanele fizice, cât şi la cele juridice. Astfel, societatea Drusal este obligată să includă în facturile emise aceste sume în plus, dar care nu reprezintă o sumă mare lunar. Banii respectivi ajung însă la Fondul de Mediu. Societatea Drusal doar are obligaţia de încasare a lor, după care îi virează mai departe. Acest cuantum suplimentar va figura separat pe facturile emise: „Există nişte hotărâri care stabilesc statistic cât gunoi produce o persoană. Astfel, a reieşit faptul că o persoană produce circa doi metri cubi de gunoi pe an. De asemenea, s-a stabilit că greutatea specifică acestui gunoi este de 150 de kilograme/mc. Deci un om produce 300 de kg. la oraş, într-o lună. La ţară, cantitatea este mai mică pentru că acolo sunt mai multe posibilităţi de reciclare a gunoiului pentru că nu se aruncă chiar totul. Asta ar însemna că la impactul de 80 de lei pe tonă ar fi cam 24 de lei pe an şi 2 lei fără TVA în plus pe lună. Cu taxa ajunge la 2,38. Nu putem spune că este o sumă neglijabilă, dar nici că este o avere. Această Ordonanţă 196 din 2005 prevede în primul rând 80 de lei în primul an, iar din al doilea an va fi 120 de lei. Asociaţia română pentru managementul deşeurilor a atacat această hotărâre pentru că în toate ţările s-a introdus fazat şi nu s-a aplicat de prima dată la toată cantitatea depozitată ca şi gunoi, cum e la noi. Trebuie să cointeresezi mai întâi omul ca să reducă gunoiul şi să-i creezi condiţii. Ce s-a propus şi este în dezbatere publică: faptul că să se ia comparativ anul anterior şi anul acesta să se reducă cu 20% cantitatea, iar taxa de 80 de lei să se aplice doar la cei 20% din cantitatea totală, care nu a scăzut. În 2020 va trebui să ajungem la jumătate deşeuri să fie reciclate. Pentru agenţii economici, avem acelaşi algoritm de calcul, însă la ei contractele sunt pe metru cub. Asta ar însemna 80 de lei pe tonă. Cu 150 de kilograme pe fiecare metru cub, rezultă 12 lei pe mc plus TVA, adică 14, 28 lei/mc”, a conchis directorul Drusal. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2017/02/25/statie-de-sortare-a-deseurilor-la-drusal/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU