5. ŢINTE
Ţintele strategiei au fost fixate în spiritul convergenţei României cu media UE şi au la bază premisa că, până în 2020, bugetul public pentru CDI va atinge 1% din PIB, antrenând cheltuieli private de CDI de valoare egală.
|
Ultima valoare (an)
|
Ţinta
2017
|
Ţinta
2020
|
Premise
|
Cheltuieli publice cu cercetarea-dezvoltarea, ca pondere în PIB
|
0.31 (2011)
|
0.61
|
1,0
|
Număr absolvenţi doctorat (ISCED 6) la 1000 locuitori cu vârsta 25-34 ani
|
1,4
|
1,5
|
1,5
|
Număr cercetători în sectorul public (echivalent normă întreagă)
|
12409
(2011)
|
15000
|
17000
|
Publicaţii ştiinţifice în topul 10% dintre cele mai citate publicaţii din lume, ca % din totalul publicaţiilor ştiinţifice la nivelul ţării
|
3,8
(2011)
|
7
|
10
|
Co-publicaţii ştiinţifice internaţionale la 1 mil. locuitori
|
148
|
200
|
300
|
Capital de risc ca % în PIB
|
0,033
|
0,06
|
0,09
|
Antrenarea sectorului privat
|
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale sectorului de afaceri ca pondere în PIB
|
0,17
(2011)
|
0,6
|
1,0
|
Număr cercetători în sectorul privat (echivalent normă întreagă)
|
3518
(2011)
|
8000
|
14500
|
Co-publicare public-privat la 1 milion locuitori (Thomson Reuters)
|
8,3
|
20
|
30
|
Aplicaţii brevete EPO / an
|
40
|
200
|
400
|
Aplicaţii brevet USTPO / an
|
17
|
150
|
300
|
Aplicaţii mărci comerciale comunitare / 1 mld. euro PIB ajustat la paritatea puterii de cumpărare
|
2,14
|
4
|
5
|
Impact economic
|
Firme inovative cu creştere rapidă
|
-
|
100
|
300
|
Venituri din licenţe şi brevete din străinătate ca % în PIB
|
0,13
(2011)
|
0,3
|
0,6
|
Contribuţia exportului sectoarelor de medie şi înaltă tehnologie la balanţa comercială
|
0,38
(2011)
|
1,0
|
2,0
|
% angajaţi în domenii intensive în cunoaştere din
total angajaţi 15-64 ani
|
6,5
|
8
|
11
| 6. GUVERNANŢA
Modelul de guvernanţă descris mai jos are ca obiectiv principal dezvoltarea de mecanisme de coordonare strategică adecvate, care să pună în corespondenţă opţiunile strategice, obiectivele majore şi instrumentele de implementare.
Modelul de guvernanţă propus descrie sistemul instituţional de implementare a SNCDI 2020 prin instrumentul său principal PNCDI3, precum și prin intermediul planurilor complementare,41 pentru perioada 2014-2020, la nivel naţional.
Construcţia instituţională propusă urmăreşte relaţionarea politicilor sectoriale cu politica generală de CDI, precum şi dezvoltarea și sprijinirea unui mecanism inteligent de elaborare şi implementare a politicilor care să intensifice abilităţile şi capacitatea sistemului CDI de a identifica problemele şi provocările ţării.
6.1 PRINCIPII DE GUVERNANŢĂ
În implementarea SNCDI 2020 se vor respecta următoarele principii privind guvernarea sistemului de CDI:
-
asumare şi angajament: un angajament pe termen lung privind asigurarea resurselor şi asumarea priorităţilor strategice;
-
componenta societală: angajarea din fonduri publice de resurse financiare pentru activitățile de CDI se face în interesul și pentru bunăstarea societății;
-
coordonarea: asigurarea coordonării între actori, politici şi programe este cheia guvernanţei;
-
coordonarea pe verticală – asigurarea unei diviziuni și planificări corespunzătoare și clare a rolurilor între instituțiile responsabile (ministere, agenții, consilii) în etapele de elaborare și implementare de politici, astfel încât să poată fi stabilită în orice moment proprietatea şi responsabilitatea asupra deciziilor şi rezultatelor;
-
coordonarea pe orizontală – asigurarea unei colaborări eficiente între responsabilitățile sectoriale ale diferitelor ministere în scopul corelării politicilor sectoriale cu cele de CDI;
-
inteligenţa strategică: guvernanţa este mai eficientă daca este realizată între/cu oameni bine informați şi organizați pe diferite niveluri (este opusul principiului „comandă şi controlează” aplicat de guvernele perioadelor anterioare); în acest sens, este necesară asumarea dezvoltării unei culturi instituționale şi individuale care să accepte şi să respecte misiunea, valorile şi principiile SNCDI 2020.
-
parteneriat pentru inovare: o perspectivă coordonată şi integrată asupra ecosistemului de CDI şi un angajament/parteneriat pe termen lung al tuturor entităților responsabile privind angajarea resurselor, asumarea priorităţilor şi obiectivelor strategice, asigurarea predictibilităţii şi a unei mase critice de cercetători;
-
transparenţă: se asigură accesul public la informaţii privind politicile, instrumentele, oportunitățile de finanțare şi rezultatele obţinute în urma investiției în activităţile de CDI;
-
performanţă: se va evalua îndeplinirea obiectivelor strategice ale SNCDI 2020, raportat la fondurile publice angajate (va fi asigurată raportarea, monitorizarea şi evaluarea implementării SNCDI 2020);
-
consilierea: se asigură existenţa organismelor pentru consiliere în cadrul sistemului de guvernanţă, care vor acţiona liber / deschis, vor crea consens, vor promova strategii pe termen lung,vor coordona politicile de CDI, vor influenţa dar nu decide;
-
separarea puterii: separarea etapei de evaluare de cea implementare, astfel încât agențiilor de implementare să nu li se ceară să se auto-evalueze.
Modelul de guvernanţă propus pentru implementarea SNCDI 2020 are în vedere următoarele elemente de structură instituţională, relaţionare şi resurse:
-
Structură instituţională stabilă din perspectiva rolurilor, funcţiilor şi poziţionării în cadrul sistemului social. Structura propusă trebuie să devină funcţională pe termen scurt, fără a produce blocaje şi/sau destabilizarea sistemului de CDI.
-
Coordonarea unitară, la nivel naţional, a activităţilor de CDI: asigurarea coordonării politicilor între ministere şi agenţii şi între diferite niveluri de guvernanţă.
-
Extinderea cadrului instituţional aferent activităţilor de CDI la nivel regional şi local.
-
Integrarea, prin colaborare şi parteneriat, a diverşilor actori din sectorul public, privat, neguvernamental, naţionali şi internaţionali.
Dostları ilə paylaş: |
