Ziua I ziua I 1 Cuvânt introductiv Importanța unui Parteneriat transparent și durabil al Guvernului cu administraţia publică locală locațIA: Sala Alexandru Ioan Cuza 2


Atelierul 2 – Finanțări prin fonduri europene și de la bugetul de stat pentru dezvoltare locală și regională - LOCAȚIA: Sala C.A. Rosetti, Moderator: Sirma Caraman, Secretar de Stat, MDRAP



Yüklə 1,1 Mb.
səhifə6/18
tarix06.01.2019
ölçüsü1,1 Mb.
#90658
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18

Atelierul 2 – Finanțări prin fonduri europene și de la bugetul de stat pentru dezvoltare locală și regională - LOCAȚIA: Sala C.A. Rosetti, Moderator: Sirma Caraman, Secretar de Stat, MDRAP

Sirma Caraman


Să începem întrucât suntem în întârziere. Eu vă mulţumesc pentru înţelegere. Doamnelor şi domnilor, bine aţi venit la acest forum al Administraţiei Publice Locale.
Vă mulţumim că aţi răspuns invitaţiei noastre şi sunt convinsă, sau ne străduim să vă răspundem aşteptărilor dumneavoastră. În primul rând daţi-mi voie să felicit noii preşedinţi, vicepreşedinţi, primari, viceprimari, noi şi vechi, cei care şi-au reînnoit mandatele şi să vă urăm succes în activitatea dumneavoastră şi sperăm ca acest forum să fie util mai ales pentru cei care sunt noi în activitatea de administraţie publică locală. Am considerat a împărţii în atelierte dezbaterile noastre într-ucât temele care am vrut să le atingem sunt multiple.

Acest atelier se referă la finanţări prin fondurile europene, precum şi bugetul de stat, ceea ce finanţează bugetul de stat pe programe guvernamentale.

Domnule ministru, vorbitorii la acest atelier sunt domnul ministru Ghinea, şi îi mulţumim foarte mult că a venit domnul ministru al fondurilor europene. Doamna director adjunct, doamna Camelia Coporan, care va prezenta programul operaţional regional şi celelalte programe transfrontaliere pe care le gestionează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrăţiei Publice, precum şi doamna Carmen Dobrotă, director, care va prezenta POCA.
De asemenea, programele guvernamentale vor fi prezentate de doamna director Ţenea Diana, respectiv PNDL şi celelalte programe cu surse de la bugetul de stat. Vă rog frumos domnule ministru, îi dau cuvântul domnului ministru Ghinea, pentru început, a vă adresa ceea ce dânsul consideră că trebuie să vă prezinte. Vă propun următoarea manieră: să facem prezentările şi o să-i rog pe colegii mei să fie cât mai scurţi, întrucât dorim să adresaţi dumneavoastră întrebări şi noi, în masura posibilităţilor, să vă răspundem, sau să preluăm şi să vă răspundem pe parcurs. Eu vă mulţumesc şi urez succes acestui atelier! Poftiţi domnule ministru!

Cristian Ghinea


Bună ziua! Vă mulţumesc pentru invitaţie! Mă bucur că sunt aici! Mă bucur că avem o audienţă atât de largă la acest panel dedicat şi fondurilor europene. Am venit aici pentru a avea un dialog cu dumneavoastră, cu reprezentanţii locali. Deci voi fi scurt. Am alături de mine şi pe secretarii de stat Dan Barna şi Dragoş Dinu, sunt aici în rândul doi, ca şi doi consilieri ai mei care lucrează pe infrastructură şi pe antreprenoriat.
Deci, dacă sunt întrebări le vom lua împreună după secţiunea de discursuri. Fondurile europene în acest exerciţiu bugetar au mai mai multe scopuri legate de dezvoltarea teritorială şi regională, dar dacă ar fi să spun într-o singură frază despre ce este vorba, mergem pe dezvoltare comunitară, mergem pe strategii de la firul ierbii atât la nivel de localitate, cât şi la nivel de mai multe localităţi adunate, dăcă vreţi, în diverse forme de coagulare.
Un exemplu foarte bun în acest sens sunt cele trei miliarde de euro asigurate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Am participat chiar la prima săptămână de când am preluat mandatul, adică acum două luni, am participat la Forumul Apei, unde a fost o discuţie excelentă legată de aceşti operatori regionali de apă care reprezintă o formă de coagulare. Probabil dumneavoastră ştiţi foarte bine, o formă de coagulare a mai multor localităţi, a mai multor primării, astfel încât să putem, să avem proiecte de anvergură pentru fondurile europene.
Deci, dacă ar fi să dau un exemplu de stimulare a organizării regionale, aceşti operatori regionali de apă sunt un model, iar Comisia Europeană consideră un model şi pentru alte ţări experienţa românească. Din păcate nu aceeaşi experienţă o avem şi pentru alte domenii decât cel al apei, dar o să revin la acest subiect. Aş trece foarte pe scurt în revistă oportunităţile de finanţare cu fonduri europene.

Pe partea de dezvoltare regională PNDR, POCU şi aşa mai departe. Vorbim de infrastructură rutieră locală şi judeţeană. Aici ştiţi cel mai bine situaţia pentru că au fost aceste tipuri de proiecte şi în exerciţiul bugetar trecut, deci nu există o noutate şi au avut mare succes. Pe partea de management a deşeurilor, vorbim de 370 de milioane, proiecte fazate şi proiectul incineratorului de la Bucureşti care este întârziat şi sperăm să-l recuperăm.


Pentru alte posibile finanţări aşteptăm terminarea planului naţional de gestionare a deşeurilor, pentru a defini noi priorităţi de finanţare. După cum poate ştiţi, acest plan este şi o condiţionalitate exante, facem toate eforturile să terminăm până la finalul acestui an astfel încât să nu păţim vreo boacănă şi să ni se blocheze partea de mediu din programul operaţional.
M-aş întoarce puţin la cuvântul pe care premierul Cioloş l-a folosit de mai multe ori în intervenţia domniei sale de azi de dimineaţă, anume integrat. Aceste proiecte integrate care reprezintă un fel de fir roşu în finanţarea europeană. Am discutat împreună cu ministerele Sănătăţii şi al Muncii de aceste centre comunitare intergrate care vor fi dezvoltate sub leadershipul Ministerului Muncii. Cred eu că am rezolvat un blocaj care exista de mai mulţi ani. Când vine vorba de integrat pare că ne înţelegem despre ce vorbim, dar când trecem la implementare fiecare instituţie spune că integrat înseamnă să conducă ea procesul respectiv. Cam aşa a fost şi cu Ministerul Muncii şi al Sănătăţii. Am rezolvat această problemă.

Deci vor fi bani europeni care să stimuleze aceste centre sociale integrate la nivel de comunitate în care vom pune din obiectivele specifice din Programul Operaţional Capital Uman, vom pune atât partea de sănătate, cât şi partea de intervenţie socială. Ministerul Muncii, nu ştiu dacă Dragoş Pîslaru mai este la acest forum, a fost de dimineaţă, va dezvolta această metodologie de creare a acestor centre comunitare. În paranteză fie spus, am clarificat, cred, împreună cu colegii de la AM POR ce înseamnă proiect integrat între programele operaţionale, pentru că au fost multe cazuri în exerciţiul bugetar trecut în care nu s-a colaborat, în care beneficiarii, şi ştiţi foarte bine poate, au depus proiecte diferite pentru o singură investiţie, o parte pentru infrastructură, o parte pentru servicii, pentru oameni, astfel încât au rămas unele clădiri nefolosite şi aşa mai departe.


Încercăm să rezolvăm această problemă printr-o definiţie foarte clară a ce înseamnă acest poiect intergrat, astfel încât din punct de vedere al beneficiarului să existe o singură aplicaţie, să existe o singură evaluare şi o singură echipă de urmărire a implementării proiectului. Chiar dacă banii vin din programe operaţionale diferite, vorbim acum fie de POR- POCU, fie de PNDR-POCU, din punct de vedere al beneficiarului, adică al dumneavoastră autorităţile locale, ar trebui să fie o singură interacţiune cu aceşti finanţatori. Sunt câteva puncte strategice ale acestui guvern pentru partea de dezvoltare comunitară. Vorbim de formele asociative ale micilor producători în special.
Se acordă o atenţie deosebită în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală acestor lanţuri scurte, astfel încât să ajungă producţia de la producător la consumatorul final încât mai puţini paşi şi am creat punctaj special pentru formele asociative tocmai pentru a încuraja acest ţesut social din zona rurală. Axa lider din PNDR, pe care probabil că o ştiţi, reprezintă un model de urmat. Spunea premierul Cioloş mai devreme că ne gândim la modalităţi prin care aceste forme de coagulare comunitară numite grupurile de acţiune locală să fie încurajată şi eventual să ia bani din bugetul naţional.
Pe lângă bugetul naţional, în acest exerciţiu bugetar, GAL-urile vor fi finanţate şi din POR şi din POCU, pe lângă finanţarea de bază din PNDR. Au fost 163 de GAL-uri în exerciţiul financiar 2007-2013.

Zilele acestea colegii de la ANPNDR termină evaluarea strategiilor de dezvoltare locală. Sperăm că vor fi, în mod evident, mult mai multe. Partea de măsuri sociale din aceste strategii va fi finanţată din POCU şi colegii mei de la AM lucrează la acest ghid specific


Pe partea de dezvoltare comunitară de la firul ierbii, ca să zic aşa, avem o sinergie între POC, între axa prioritară 5 şi axa prioritară 6 la fel pentru a pune proiecte integrate în care partea de infrastructură vine de la AME POR. Partea de capital uman de servicii vine de la POC şi am rezolvat acest mod de integrare. La fel vor fi GAL-uri urbane, deci pe lângă GAL-urile clasice pe care le ştiţi din zona rurală, avem acest nou instrument numit GAL urban. Şi pot să anunţ acum că am luat decizia de a lansa măsura de sprijin pregătitor. Deci înainte de a da drumul la ghidul pentru finanţarea propriu-zisă a GAL-urilor urbane, vom avea o măsură de pregătire a acestor strategii pentru GAL-urile urbane. Pentru zonele marginalizate, după cum probabil ştiţi, am lansat măsurile 4.1, 4.2 din POCU care reprezintă proiecte de dezvoltare la nivel de comunitate marginalizată în valoare de maxim şase milioane de euro. Termenul de depunere final este 1 august.
Tot pentru zonele marginalizate lucrăm la un ghid integrat de abandon şcolar. Adică vom lua bani din mai multe obiective specifice pentru a face un proiect la nivelul şcolii, astfel încât să reuşim să ţinem copiii în şcoală cât mai mult timp posibil. Asta este o formă de a pune, dacă vreţi pe masă, o formă de integrare a mai multor proiecte care ar fi putut să fie. Dacă nu facem această formă de integrare, cineva care ar vrea să facă proiecte de abandon şcolar ar trebui să depună mai multe proiecte la mai multe obiective specifice. Deci mai multă hârtie, mai multă bătaie de cap pentru beneficiar. Şi atunci am luat decizia, haide să gândim o modalitate de a lua bani din mai multe obiective specifice să creăm această oportunitate pentru primării, pentru ONG-uri, pentru alte entităţi încât în jurul unei şcoli să se facă un program de abandon şcolar în care şcoala să fie punctul cheie. Suntem încă la etapa de gândire a acestui instrument.
Deci dacă aveţi şi dumneavoastră idei ne-ar prinde bine să le auzim. Am să închei acuma cu o rugăminte pe partea de deşeuri, cu o rugăminte de la colegii mei de la Autoritatea de management. Există reticenţă dacă vreţi din partea unor primării de a finaliza proiectele începute deja prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară. Fie că nu se dă drumul la licitaţii, fie că se doreşte retragerea din Asociaţia Comunitară. Din păcate ăsta a fost framework-ul în care s-a lucrat, nu ştiu dacă din păcate sau din fericire, dar vă spun că asta a fost framework-ul în care s-a lucrat.
Dacă nu vom finaliza proiectele în acest cadru, banii vor fi pierduţi şi vom fi obligaţi, noi Ministerul Fondurilor Europene să venim împotriva primăriilor să recuperăm aceşti bani, ceea ce nu am vrea să facem asta. Deci practic sunt din 17 proiecte fazate în zona asta, un singur judeţ a finalizat. Nu mai este mult timp la dispoziţie, deci rugămintea mea ar fi să avem un dialog, să aveţi un dialog cu Autoritatea de management astfel încât să putem să finalizăm aceste proiecte prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară; aşa cum a fost gândit de la bun început proiectul respectiv. Eu vă mulţumesc şi rămân la dispoziţia dumneavoastră pentru întrebări şi detalii.

Sirma Caraman


Vă mulţumim domnule ministru. Am propus ca întrebările să fie la sfârşit după ce toţi prezentatorii vor prezenta ceea ce au de spus. Domnule ministru, un pilot pe investiţii teritorial integrate avem Delta Dunării şi sperăm ca acest pilot să fie un succes. Este un început şi în UE şi în România, mai ales. Ne dorim cu toţii, şi mai ales judeţele Tulcea şi Constanţa să realizăm acest proiect. Vă mulţumim şi suntem convinşi de sprijinul dumneavoastră. Permiteţi-mi vă rog să-i dau cuvântul doamnei director Camelia Coporan, pentru a prezenta Programul Operaţional Regional, precum şi toate programele transfrontaliere.

Camelia Coporan


Mulţumesc, bună ziua! să încerc cu permisiunea dumneavoastră să prezint de la microfon de aici, am să vă fac foarte pe scurt o prezentare a ceea ce s-a întâmplat doar în două slide-uri, a ceea ce s-a întâmplat pe perioada 2007-2013 când Ministerul Dezvoltării a gestionat şase programe de cooperare unde a fost autoritate de management la care s-au adăugat încă şapte, unde Ministerul Dezvoltării a avut rolul de autoritate naţională cu o totalizare a fondurilor care a depăşit 6,5 miliarde de euro.
După cum foarte bine ştiţi, cel mai important program care s-a adresat domniilor voastre ca şi beneficiari, a fost Programul Operaţional Regional care prin prisma faptului şi a bugetului de aproape patru miliarde de euro, a finanţat pentru autorităţile publice locale, adică însemnând peste 90% mediul urban, a finanţat proiecte de infrastructură în ceea ce înseamnă domeniul rutier, în ceea ce înseamnă infrastructură de sănătate, infrastructură socială şi infrastructură educaţională.
A finanţat, de asemenea, partea de patrimoniu cultural şi turism şi nu în ultimul rând echiparea pentru situaţii de urgenţă a Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă. Aşa cum foarte bine ştiţi şi foarte pe scurt aş vrea să vă prezint faptul că au fost semnate peste cinci mii de contracte, contracte care vor aduce la atingerea până la depunerea declaraţiei finale în această toamnă la peste 81% grad de absorbţie şi în numele ministerului şi a echipei noastre vrem să vă mulţumim pentru că în primul rând datorită dumneavoastră se ajunge la un asemenea grad de absorbţie. Şi foarte pe scurt, pe 2007-2013 am finanţat peste 2500 de kilometri de drum judeţean, am finanţat peste 20.000 de locuri de muncă, crearea a peste 20.000 de locuri de muncă în peste 3000 de întreprinderi pe care le-a sprijinit programul. S-au modernizat şi s-au echipat peste 200 de centre sociale, peste 800 de şcoli şi peste 1000 de echipamente pentru situaţiile de urgenţă.
Ca probleme întâmpinate, ştiţi cel puţin la fel de bine ca noi, o problemă majoră pentru tot ce înseamnă administraţia publică şi nu numai, a însemnat lansarea cu întârziere a procedurilor de achiziţie publică şi mai ales durata foarte mare a procedurilor de achiziţie. Majoritatea dintre dumneavoastră a avut nevoie şi din cauza prelungirii acestor proceduri de modificare a proiectelor tehnice şi a documentaţiilor necesare in vederea unei mai bune implementări. Aţi avut, foarte bine ştiţi, probleme cu constructorii care în momentul în care au venit la procedură cu preţul cel mai scăzut după aceea nu au mai avut capacitatea tehnică să susţină un astfel de proiect, să-l duceţi la bun sfârşit în termenele pe care ne-am obligat împreună să le respectăm şi de asemenea lipsa unui cash flow a banilor pentru partea de cofinanţare şi pentru suportarea eventualelor corecţii financiare aplicate de către Autoritatea de management.
Ca să putem creşte gradul de absorbţie în perioda 2007-2013 Ministerul Dezvoltării a luat decizia să susţinem introducerea mecanismului de cerere de plată pentru tot ce înseamnă autorităţi publice pe care le-aţi folosit cu succes în ultimii ani, ceea ce a dus la o creştere aşa de mare a gradului de absorbţie în ultimii ani, să asigurăm prin împrumuturi din Trezorerie de către guvern, asigurarea lunară a fondurilor necesare pentru dumneavoastră. Am supracontractat atât la nivel de acte cât şi la nivel de program. Şi nu în ultimul rând Ordonanţa 14 pentru Programul Operaţional Regional şi Ordonanţa 15 pentru Programul Sectorial de Mediu pentru suportarea corecţiilor financiare de la bugetul de stat acolo unde procedura a fost avizată de instuţiile care se ocupă de reglementare în acest domeniu, adică de UCEVAP şi ANRMAP.
Colegii mei de la Departamentul de monitorizare din cadrul autorităţii de management, alături de agenţiile de dezvoltare regională, stiţi foarte bine că au făcut monitorizare lunară a proiectelor care aveau risc de neimplementare şi care au avut întârzieri majore în implementare, ori toate aceste măsuri au dus la creşterea şi la finalizarea proiectelor dumneavoastră. Cred că sunt în sală şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale care au beneficiat de prelungirea, prin acte adiţionale, o dată până la 30 iunie, mai apoi, până în toamna acestui an sau până în 2018, la final, pentru proiectele care depăşesc din POR cinci milioane de euro. Până alaltăieri am semnat 180 de acte adiţionale care vă vor ajuta să vă prelungiţi şi să va atingeţi indicatorii prin POR şi astfel să nu fiţi nevoiţi, atât dumneavoastră, cât şi după aceea bugetul României, să returneze Comisiei Europene banii deja rambursaţi proiectului dumneavoastră.

Şi acum să trecem la partea de programe europene pentru perioada 2014-2020, unde Ministerul Dezvoltării este autoritate de management şi autoritate naţională pentru 15 programe, cel mai mare dintre ele fiind tot POR, care are un buget alocat de peste opt miliarde de euro.


Din cele 12 axe prioritare ale programului, nouă axe sunt dedicate dumneavoastră, adică administraţiei publice locale, cu preponderenţă, finanţând ca domenii principale: dezvoltarea urbană, partea de eficienţă energetică, atât în clădirile de locuinţe, cât şi în clădirile publice, iluminatul public, modernizarea a tot ce înseamnă parte de drumuri judeţene, care au conectivitate la reţeaua europeană de transport rutier, patrimoniul, turismul balnear, sănătatea, educaţia, proiectul major pe care Agenţia Naţională de Cadastru va depune ca proiect major dar unde dumneavoastră sunteţi beneficiari finali şi cu permisiunea dumneavoastră vreau să vă prezint foarte pe scurt, ca să aveţi timp de întrebări şi să prezinte şi colegii mei după aceea, axele care vă sunt dedicate în principal dumneavoastră şi încep cu partea de eficienţă energetică, unde este un domeniu în care am alocat peste două miliarde de euro, în eficienţa energetică, atât a clădirilor rezidenţiale pe care le cunoaşteţi ca şi programe din 2014-2020 şi care merge pe acelaşi sistem de finanţare, adică din
Fondul European 60%, din partea de asociaţii de locatari, în parteneriat cu primăriile se acoperă ceilalţi 40%.

Diferenţa este că nu doar municipiile reşedinţă de judeţ vor fi acum beneficiari, ci tot ce înseamnă partea de urban şi tot din această axă finanţăm partea de iluminat public şi măsurile pentru transport urban pe care reşedinţele de judeţ îl cunosc cel mai bine ca planurile de mobilitate urbană. Principalii beneficiari sunteţi dumneavoastră, ca autorităţi publice locale.


La partea de clădiri publice, beneficiari se adaugă şi administraţia centrală. Aş vrea să adaug două chestiuni importante pe care să le reţineţi: partea de, un principiu specific care se adaugă aici, adică trebuie să existe pentru partea de finanţare pe eficienţă energetică, atât a iluminatului public, cât şi a clădirilor publice, un document strategic al dumneavoastră, indiferent că îl numim plan pentru plan local pentru energie durabilă, acel PAED cum îl cunoaşte toată lumea sau în cadrul Strategiei de dezvoltare locală a dumneavoastră aveţi un capitol dedicat părţii de energie durabilă şi eficienţă energetică şi faptul că va exista punctaj suplimentar în grilele de evaluare şi selecţie, atâta timp cât există această strategie bine definită şi cu aceste elemente cuprinse în partea de strategie.
Ghidul pe blocuri, pe clădirile rezidenţiale, ştiţi foarte bine că este lansat apelul, este deja lansat, se depun cereri de finanţare./salina/fcostea/ Pentru partea de ghid pe clădiri publice, undeva săptămâna viitoare cel târziu îl vom lansa în dezbatere publică, veţi avea 30 de zile la dispoziţie în care să puneţi întrebări acolo unde credeţi că aveţi nevoie de a clarifica multe aspecte cuprinse de colegii mei în ghid. La partea de iluminat public va mai dura un pic, pentru că există nişte aspecte de clarificat pe partea de operatori, de operatori economici în domeniul iluminatului public şi la partea de măsuri de transporturi, bani şi partea de mobilitate. Încă discutăm cu colegii noştri de la Consiliul Concurenţei, cu care trebuie să lămurim faptul dacă partea de mobilitate urbană, de măsuri pentru transport urban, intră sau nu sub premisele, sau sub incidenţa regulilor ajutorului de stat. La momentul respectiv o să vă ţinem la curent, pentru că sunteţi implicaţi alături de noi în acest proces.
Ca şi parte de minim şi maxim în cererea de finanţare pentru apelul deja lansat pentru clădiri publice, este de punere continuă cu primul depus, primul evaluat şi dacă este proiect eligibil şi finanţat. Valoarea minimă este de 100.000 de euro şi maximum de cinci milioane de euro. Trecem acum la partea de dezvoltare urbană, unde vorbim de un buget alocat de peste 1.000.000.300 de euro, care susţine, pentru municipiiile reşedinţă de judeţ, mai multe tipuri de măsuri de dezvoltare, începând cu partea de transport urban, cu partea de revitalizare a zonelor urbane, a acţiunilor integrate pentru comunităţile marginalizate de care vorbea şi domnul ministru mai devreme şi partea de infrastructură de educaţie.
Ca principii specifice acestei axe prioritare avem acele strategii integrate de dezvoltare urbană şi planurile de mobilitate urbană, ceea ce dumneavoastră cunoaşteţi de la întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanţii municipiilor reşedinţă de judeţ, constituirea acelei autorităţi urbane unde dumneavoastră vă prioritizaţi proiectele pe care vreţi să le supuneţi mai departe evaluării şi finanţării autorităţii de management. Toate proiectele care vor fi incluse de către dumneavoastră şi autoritatea urbană din fiecare municipiu reşedinţă de judeţ trebuie să ştiţi că va avea un criteriu specific de selecţie şi va însemna tot ce înseamnă pe partea de educaţie corelarea proiectelor pe care dumneavoastră le puteţi propune ca şi reabilitare sau modernizare a părţii de infrastructură educaţională cu tendinţa demografică. Adică, în momentul în care tendinţă demografică este în scădere, corelarea cu ceea ce se finanţează într-o şcoală unde copii nu mai există, ştiţi bine că am avut probleme în 2007-2013, şi, de aceea, va fi criteriul specific în selecţia proiectelor pe partea de reabilitare şi modernizare a infrastructurii educaţionale.
Pe partea de investiţii, ceea ce înseamnă comunităţile marginalizate de care vă vorbeam, ca şi criteriu de selecţie specific va avea un avantaj acel cartier sau acea zonă marginalizată din oraş unde populaţia de etnie romă depăşeşte 10%. Ca să vorbim acum despre partea de ceea ce înseamnă patrimoniu, ştiu că aici au fost foarte multe dezbateri şi ştiţi foarte bine şi la nivelul Comisiei şi al Parlamentului European vizavi de investiţiile pe care le vom susţine din Axa de protecţie şi valorificare a patrimoniului cultural. Vorbim de un buget de 466 de milioane de euro, unul prin care Programul Operaţional Regional va finanţa restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural, cât şi partea de, o altă prioritate din aceaşi axă, de regenerare şi revitalizare a zonelor urbane.
Ca principal beneficiar, printre principalii beneficiari vă aflaţi tot dumneavoastră, autoritătile publice locale, la care se adaugă partea de autorităţi şi administraţie centrală, unităţile de cult, ONG-urile sau parteneriate între potenţialii beneficiari. Valoarea maximă a investiţiei, ţin să precizez, că nu poate depăşi în totalitate cinci milioane de euro. Asta înseamnă cheltuială eligibilă şi partea de cheltuieli neeligibile şi TVA, evident. Partea de ce înseamnă regenerare şi revitalizare a zonelor urbane, este o altă prioritate de investiţie care se va finanţa prin Axa prioritară 5. Prin această prioritate, vom finanţa în cadrul oraşelor tot ceea ce înseamnă, dacă dumneavoastră aveţi o clădire abandonată, un teren degradat, un teren care se află în mijlocul oraşului sau mai puţin de mijlocul oraşului, dar care este în paragină sau care s-a transformat într-o groapă de gunoi care deranjează cetăţenii dumneavoastră, vom finanţa prin acestă axă demolarea clădirii respective, care trebuie să fie, evident, domeniu public, şi pe terenul respectiv amenajarea de spaţiu verde, amenajarea de alei, amenajarea de piste de biciclete, amenajarea de mobilier urban şi de partea de trotuare, tot ce înseamnă parte de iluminat public, precum şi tot ce înseamnă partea stradală care duce direct la terenul respectiv pe care dumneavoastră îl veţi transforma în spaţiu verde.
Pe partea de ce se poate amenaja pe teren, ştiu că au fost foarte multe întrebări şi răspunsuri la adresa autoritătii de management, vom finanţa, poate le puteţi transforma în parcuri, le puteţi transforma în grădini, le puteţi transforma în scuaruri. Pentru proiectele, este un apel competitiv, minimul pe care trebuie să-l obţineţi de punctaj pe Axa 5 este de 50 de puncte. Ca o noutate fată de 2007-2013, toate proiectele care vor depăşi, în primele trei luni de la depunere, vor depăşi 70 de puncte, vor fi direct contractate, deci nu se va aştepta finalizarea depunerii de proiecte, celelalte, care obţin sub 70 de puncte, vor intra în continuare în evaluare cu cele care se vor depune până la finalul perioadei de depunere.
Deci, atenţie, aşa cum vă configuraţi şi cum vă scrieţi cererea de finanţare şi atenţie la calitatea documentaţiei tehnice pe care o ataşaţi la proiectul pe care-l veţi depune la agenţiile de dezvoltare regională de care aparţine localitatea dumneavoastră. Ca şi valoare minimă şi maximă aferentă acestei axe de dezvoltare, 100.000 de euro este valoarea minimă, cinci milioane de euro, valoarea maximă totală pentru fiecare proiect în parte. Trecem acum la axa dedicată infrastructurii rutiere de importanţă regională şi locală, unde principalii beneficiari sunt consiliile judeţene, prin faptul că administrează drumurile judeţene, dar şi partea de oraşe, acolo unde există centurile ocolitoare ale oraşelor sau străzile cu statut de drum judeţean care traversează oraşele. Ştiţi că este deja apel deschis, este apel noncompetitiv, adică proiectele pe care le veţi depune vi le-aţi ales şi le-aţi aprobat prin hotărârile de consiliu de dezvoltare regională.
Apelul este deschis până în noiembrie la anul. Am avut întrebări după deschiderea apelului, prin care ni s-au spus dar dacă renunţăm la un proiect, dar nu-l avem prins în hotărârea de consiliu de dezvoltare regională, putem să-l înlocuim? Răspunsul este că, în acest moment, nu puteţi înlocui lista, pentru că este apelul deschis şi nu se schimbă regula în timpul jocului. Însă în momentul în care undeva spre toamna acestui an, vedem că rămân bani necheltuiţi sau că sunt proiecte care nu mai sunt depuse, în consiliul de dezvoltare regională veţi aproba o nouă listă de proiecte dacă veţi considera necesar şi veţi putea redepune, repet, dacă vom avea economii, din toamnă, proiectele pe care le consideraţi necesare după aceleaşi reguli ca şi cele care se depun în acest moment. După cum bine ştiţi, valoarea minimă a unui proiect în acest apel este de 100.000, maximum de 50 de milioane de euro, cu precizarea că pentru proiectele care se depun în parteneriat pe trasee de mai multe judeţe, valoarea maximă este de 69 de milioane şi jumătate de euro.

Trecem la Axa 7 în care vorbim de partea de dezvoltare durabilă a turismului. Avem apel lansat începând cu 1 iunie, este apel competitiv şi va avea aceleaşi reguli ca la patrimoniu, adică proiectele care vor depăşi 70 de puncte vor fi contractate direct. Toate activităţile care se vor finanţa pe partea de turism încadrate în cei 180 de milioane de euro alocaţi nu trebuie să fie sub incidenţa regulilor ajutorului de stat şi se finanţează, ştiţi foarte bine, infrastructură de turism balnear, partea de crearea şi de extindere a infrastructurii de agrement şi amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică.


Atenţie, însă, toate investiţiile propuse de către dumneavoastră trebuie să facă parte din strategia dumneavoastră de dezvoltare locală şi aceste proiecte se finanţează numai în staţiunile turistice şi pe teritoriul Deltei Dunării. O să las partea de întrebări, că nu vreau să răpesc foarte mult timp, să aibă timp şi colegii mei să facă prezentările. Trecem la Axa prioritară 8, care finanţează, de fapt, patru domenii extrem de importante pe social pentru dumneavoastră, atât infrastructură de sănătate, cât şi infrastructură socială. Axa are peste 700 de milioane dedicate, din care ştiţi bine că 300 de milioane de euro, vorbim de partea de cele trei spitale regionale, 150 de milioane din program, încă 150 de milioane de la bugetul de stat, singurul caal lansat în acest moment este dedicat serviciilor sociale, fără componentă rezidenţială pentru partea de persoane adulte, pentru bătrâni, unde avem alocaţi 26 de milioane de euro, celelalte priorităţi, pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru copii şi pentru serviciile de sănătate le vom lansa în momentul în care colegii noştri de la ministerele de resort ne vor pune la dispoziţie strategiile în domeniu, pentru că aceste proiecte sunt legate de
Strategia naţională pentru servicii sociale în domeniile pe care le-am specificat şi de cartografierea pe care Ministerul Sănătăţii o va finaliza în curând. Imediat după aceea, Autoritatea de management va lansa în dezbatere ghidurile de care sunt convinsă că aveţi nevoie pentru a crea proiectele dumneavoastră. Ce aş vrea să specific în plus este faptul că aceste proiecte sunt proiecte de valoare mai mică, adică undeva între 50 de mii şi 150 de mii de euro pentru partea socială a unităţilor de îngrijire la domiciliu şi la maxim 500 de mii de euro pentru centrele de zii şi pentru cantinele sociale. În momentul în care vreţi să aveţi un proiect în care vreţi să faceţi şi o unitate de îngrijiore, şi cantină socială, şi partea de centru de zi valoarea maximă a unui priect se ridică la 800 de mii de euro.
Voi trece pe repede înainte la partea de sprijinirea, de regenerarea economică şi socială a comunităţilor defavorizate. Mai pe scurt CLLD sau noul tip de GAL urban de care vorbea domnul ministru Ghinea mai devreme, unde avem alocate puţin peste 100 de milioane de euro, pentru acţiuni integrate. Aceste acţiuni integrate vor fi finanţate atât prin POR pe partea de reabilitare şi modernizare şi dotare a infrastructurii şi pe partea de proiect integrat din programul de capital uman, unde va fi specializat personalul care va lucra în centrele respective. Potenţialii beneficiari sunt acele grupuri de acţiune locală, pe care le cunoaşteţi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, GAL-urile, şi partea de principiu specific este faptul că operaţiunile care se vor finanţa din această axă trebuie să contribuie în primul rând la prevenirea segregării, adică nu facem ghetouri prin aceste tipuri de proiecte. La partea de dezvoltare a infrastructurii educaţionale Autoritatea de Management are alocat în buget, care depăşeşte 350 de milioane de euro, unde atât dumneavoastră ca şi autorităţi publice locale, cât şi administraţia centrală, cât şi instituţiile de învăţământ superior de stat sunt potenţiali beneficiari. Prin această axă se finanţează creşele, se finanţează grădiniţele, se finanţează învăţămânul general obligatori, adică clasele I - VIII, se finanţează şcolile profesionale, liceele tehnologice şi educaţia universitară.
Nu vreau să mă repet, această axă, tot ce înseamnă ghiduri, le vom lansa imediat ce vom avea strategia de educaţie în domeniu, pe care colegii de la Ministerul Educaţiei în curând ne-o va pune la dispoziţie. Ultima axă care vă este dedicată din POR, unde veţi fi ca beneficiari dumneavoastră direct beneficiari finali este Axa de extindere geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în Cadastru şi Carte Funciară, va fi un proiecte major depus de Agenţia Naţională de Cadastru şi Proprietate Imobiliară, dar beneficiari sunteţi dumneavoastră şi va fi un proiect care va fi elaborat şi care va fi implementat în trei faze mari.
Partea de integrare a datelor existente şi partea de extindere a înregistrării în zonele rurale din România, serviciile de îmbunătăţire a înregistrării cadastrale şi partea de strategie, management şi tactici ale Agenţiei de Cadastru. Nu în ultimul rând, ştiţi foarte bine că prin acordul de parteneriat România a alocat prin toate programele operaţionale, deşi şi prin POR sume importante pentru investiţia teritorială integrată stabilită ca proiect pilot prin acest program, pe această perioadă de programare din Delta Dunării. Din POR vom finanţa cu peste 400 de milioane de euro tot ce înseamnă parte de finanţare pentru IMM-uri, de eficienţă energetică, atât în clădiri rezidenţiale, cât şi în clădiri publice, măsurile de mobilitate urbană, de patrimoniu, de infrastructură turistică, infrastructură de sănătate socială şi educaţională şi modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene.
Sperăm că în această lună strategia de dezvoltare ITI-Delta Dunării să poată fi aprobată. Din câte ştim, în acest moment mai este de obţinut un aviz de la Ucraina, şi după aceea se intră pe linie dreaptă şi putem lansa şi ghudurile pentru ITI-Delta Dunării. O altă axă care va fi dedicată şi va fi lansată după ce Ministerul Fondurilor Europene va finaliza metodologia de monitorizare a proiectelor care se vor finaliza pe Strategia Dunării este SUERD, care este dedicat celor 12 judeţe riverane Dunării - Caraş, Mehedinţ, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Constanţa - sunt 500 de milioane de euro alocate direct acestei axe şi unde, în principal se va finanţa infrastrura în domeniul transportului, al apei şi al apei uzate, în domeniul dezvoltării rurale, a patrimoniului şi turismului, partea de infrastrură rutieră şi, de asemenea, partea de eficienţă energetică.

Faţă de 2007-2013, împreună cu colegii mei de al Autoritatea de Management am încercat să simplificăm cât de mult partea de implementare a proiectelor şi aici vorbim despre reducerea numărului de documente pe care dumneavoastră aţi fost obligat să le depuneţi pe 2007-20013, proiecte care vor avea la depunere şi proiectul tehnic, vor avea punctaj suplimentar, deci atenţie la maturitatea proiectelor pe care le propuneţi. Vom avea perioade mult mai scurte pe partea de evaluare şi de selecţie a proiectelor asta, datorită faptului că este acea lipsă de şase luni de zile pe care o aveaţi la dispoziţie pentru pregătirea proiectelor tehnice, ori acum dacă contractul se semnează la nivel de studiu de fezabilitate sau DALI cu cel puţin şase luni de zile perioada de evaluare şi selecţie a proiectelor dumneavoastră va fi redusă. Încercăm ca pe toate proiectele cu finanţări europene, indiferent de programul şi indiferent de ministerul care le gestionează să folosim un model de contract standard şi, bineînţeles, am păstrat mecanismul cerelor de plată în continuare.


O să vă prezint acum, foarte pe scurt, programele de finanţare de cooperare teritorială şi, în principal, trei programe mari: România - Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Pe România - Bulgaria ştiţi bine că există zona de graniţă cu Bulgaria, unde sunt eligibile şapte judeţe din România şi vorbim aici de Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Girugiu, Călăraşi şi Constanţa şi cele opt districte aferente din Bulgaria. Programul este foarte înaintat, în sensul că primul apel de proiect, atât pe proiectele de soft şi proiecte de susţinere de infrastructură, este deja încheiat de anul trecut; la fel, şi cel de-al doilea apel, care s-a închis în octombrie. Avem deja 25 de contracte de finanţare semnate.
Proiectele depuse de dumneavoastră pe hartă, adică pe partea de infrastructură rutieră şi partea de mediu şi situaţii de urgenţă, evaluarea a fost finalizată. În prima săptămână din luna august va avea loc Comitetul de monitorizare, care va valida ceea ce evaluatorii au punctat pe proiectele dumneavoastră. Deci, imediat după Comitetul de monitorizare, putem să semnăm contractele de finanţare cu cei dintre dumneavoastră care aţi depus proiecte pe România - Bulgaria şi care aţi fost selectaţi. Un program nou la care România este autoritate de management este România - Ungaria, unde sunt eligibile atât din România, cât şi din Ungaria câte patru judeţe - pe partea de graniţă a României: Satu Mare, Arad, Bihor şi Timiş. Pe partea de proiecte strategice, pentru judeţele menţionate mai sus, primul apel de proiecte va fi lansat luna viitoare; pentru propunerea de proiecte, în luna septembrie.
Detaliile, în momentul în care veţi vedea Ghidul deja... primul draft a fost în consultare, o să vedeţi şi următorul ghid în perioada imediat următoare, după ce închidem partea de negocieri cu colegii noştri din Ungaria. Urmează România - Serbia, unde doar trei judeţe de pe graniţa din România şi şase districte din Serbia sunt eligibile, din România fiind: Timiş, Caraş şi Mehedinţi. De asemenea, avem ambele apeluri lansate anul trecut încheiate. Comitetul de monitorizare va fi, peste două săptămâni. După acest Comitete de monitorizare veţi fi anunţaţi care sunt proiectele care sunt câştigătoare şi care vor fi finanţate şi următorul apel, în momentul în care avem economii, îl preconizăm la începutul anului 2017. Programul comun pe graniţa cu Moldova are ca beneficiari patru judeţe din România: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi şi întreg teritoriul Republicii Moldova. Primul apel de proiecte îl vom lansa spre sfârşitul anului, după ce Moldova va semna cu Comisia Europeană Acordul financiar, care va viza proiecte cu componentă de infrastructură şi proiecte de soft, iar al doilea apel pentru partea de proiecte de soft îl lansăm undeva în anul 2019. Programul operaţional... ştiţi că pe 7 - 13 am avut program România - Ucraina - Moldova. Acum aceste programe sunt splitate în două; de aceea, avem program separat şi cu Republica Ucraina, unde avem cinci judeţe din România şi patru oblasturi din Ucraina ca potenţial beneficiar pe domeniile finanţate, pe care le aveţi afişate. Primul apel de proiecte îl vom lansa la sfârşitul anului 2016, l doilea, spre 2019.
Bazinul Mării Negre este un alt program unde România şi Ministerul Dezvoltării este autoritate de management. Primul apel de proiecte intenţionăm să-l lansăm în octombrie. Conferina de lansare a programului va avea loc peste două săptămâna, la Constanţa. Aici, ştiţi bine, regiunile şi judeţele care sunt eligibile fac parte din Regiunea Sud-Est. Mai avem, de asemenea, programe unde România nu este autoritate de management, însă n-o să vreau să insist foarte mult pentru că deja cred că am intrat şi pe timpul celorlalţi colegi. O să las mai mult timp la întrebări şi să vă răspund punctual pentru fiecare întrebare a dumneavoastră. Ceea ce vă rog este dacă nu vom avea timpul necesar să preluăm sau să vă răspundem la toate întrebările pe info@mdrap.ro. Aşteptăm toate întrebările dumneavoastră legate de toate programele la care Ministerul Dezvoltării este atât autoritate de management, cât şi autoritate naţională. Vă mul tumesc.

Sirma Caraman


Vă mulţumim, doamna director. În acest timp scurt aţi prezentat ce era important, dar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, înainte, a luat măsura ca să avem caravane organizate prin toate ADR-urile, iar la solicitarea structurilor asociative, am organizat pe zone din ţară pentru prezentarea programului POR. Vă mulţumesc. Îi dau cuvântul doamnei director Carmen Dobrotă pentru a prezenta Programul Operaţional Capacitatea Administrativă, care este condiţionată de aprobarea Strategiei funcţiei publice, care sperăm ca, miercurea viitoare, să fie aprobată de Guvern şi astfel încât să deblocăm acest program. Vă mulţumesc.

Carmen Dobrotă


Vă mulţumesc şi eu, doamna ministru. Doamnelor şi domnilor, o să ncerc să vă prezint foarte pe scurt lecţiile învăţate din perioada 2007 - 2013, principalele noastre rezultate atinse cu ajutorul dumneavoastră, prin proiectele pe care le-aţi implementat la nivelul administraţiei publice centrale şi locale şi construcţia Programului Operaţional "Capacitatea Administrativă" 2014 - 2020, precum şi oportunitătile de finanţare.
O să încerc să am o prezentare cât mai succintă cu putinţă, direct proporţională cu alocarea programului operaţional care nu este nici măcar 10% din alocarea POR. Prin urmare, în perioada 2007 - 2013, am avut o alocare de 244 de milioane de euro din care 208 milioane de euro a însemnat sprijin prin Fondul Social European.

Menţionez faptul că acum avem o alocare de peste 650 de milioane de euro, semnificativă faţă de perioada precedentă, iar în această perioadă de programare, gradul de absorbţie reflectă o utilizare eficientă a fondurilor. Sigur că impactul măsurilor pe care le-am finanţat îl vom putea măsura ulterior, pentru că este în domeniul în care, spre deosebire de cel al investiţiilor, impactul utilizării acestor fonduri este mai greu măsurabil, e mai greu palpabil. Programul a fost structurat pe două axe prioritare, pntru beneficiari şi o axă prioritară de asistenţă tehnică.


Aş vrea doar să menţionez faptul că în economia POR autorităţile publice centrale au avut proiectele cu cea mai mare alocare financiară. În schimb, autorităţile publice locale au avut foarte multe proiecte, dar de dimensiuni mici, alocări mai mici, şi, de asemenea, ONG-uri şi univserităţile au beneficiat de fonduri prin POR Capacitatea Administrativă 2007 - 2013.
Dintr-o distribuţie la nivelul ţării se poate observa că, pe lângă Regiunea Bucureşti - Ilfov, unde e află, de altfel, toate instituţiile administraţiei publice centrale, cele mai multe proiecte au fost implementate în Regiunea Sud-Est, urmată de Regiunea Sud Muntenia. Regiunile celelalte s-au orientat şi către programe de cooperare transfrontalieră, pentru susţinerea măsurilor de capacitate administrativă.
Ca şi rezultate, pentru că este important să ştiţi, în perioada precedentă au fost instruite peste 50.000 de persoane, au fost realizate peste 150.000 de ghiduri şi documente metodologice şi au fost finanţate peste 50 de analize de simplificare administrativă, au fost reorganizate peste 3000 de structuri şi peste 80 de structuri nou descentralizate au fost operaţionalizate prin fonduri europene. Lecţiile învăţate din perioada 2007 - 2013 le vom utiliza în perioada actuală şi cred că exemplul nostru de bună parctică este asigurarea unui ofiţer de proiect pentru fiecare contract pe care îl avem în implementare. Şi în plus faţa de perioada...

Diana Țenea


Aceste elemente, centralizate la nivelul întregii ţări, analizate, deci, analize teritoriale şi baze de date, ce facem noi iniţial, ca fundament al deciziei, ne duc la următoarea statistică, care nu este foarte bună, să spun aşa, comparativ cu Europa, din care facem parte de ceva vreme. Este vorba de numărul de indicatori îndepliniţi atât de municipii, cât şi de oraşe. Vedeţi că sunt doar nişte cifre care să ne arate unde stăm. Deci, nu nominalizez, nu fac niciun fel de analiză, pentru că nu suntem la concurs aici. Este vorba de interesul nostru general, al tuturor. Dar nu stăm foarte bine.
Deci, avem numărul de indicatori îndepliniţi, de numărul de municipii şi de numărul de oraşe din totalul celor din România. Şi asta înseamnă că avem nevoie, practic, de finanţare şi avem nevoie de strategie şi de dezvoltare durabilă. În termeni de nevoi, astfel, pentru fiecare individ, ştiţi piramida lui Maslow, identifică simplu ierarhizarea şi prioritizarea acestora, astfel: nevoi primare, hrană, locuire, nevoie de siguranţă şi securitate personală, nevoie de dragoste şi apartenenţă, autorespect şi autorecunoaştere. În termeni de nevoi pentru ţară, piramida lui Maslow poate să arate astfel: nevoi primare, comunităţi locale, care să asigure serviciile primare şi o locuire decentă, siguranţa asigurată de conectivitate şi accesabilitate crescută la resurse, resurse de orice fel, e vorba de educaţie, sănătate, culturale. Apoi, identitate locală, interacţiuni şi schimburi culturale, implicare civică pentru creşterea calităţii vieţii, educaţie, sănătate, protecţia mediului şi, esenţa, unde trebuie să ajungem, patriotism, identitate naţională, valori morale, istorie şi patrimoniu. Cred că putem să înţelegem că lucrurile simple, până la urmă - îmi cer scuze, nu sunt foarte prietenă cu echipamentele în dimineaţa asta -, deci, lucrui simple, pe care le simţim şi le gândim cu toţii, până la urmă sunt într-un fel sau altul motorul dezvoltării.
La nivelul ţării, în acest moment, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se derulează mai multe programe care abordează atât serviciile, cât şi locuirea. Vedeţi pe ecran o sinteză a realizărilor de până la acest moment, în termeni de obiective de investiţii finalizare. Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care este atât de celebru în ultima perioadă, atât, să zicem, pentru impact, cât şi foarte criticat în toate mediile, pentru că, în fine, au fost tot timpul analizate atât istoricul programelor din care provine, cât şi volumul finanţărilor. Şi, sigur, există o explicaţie pentru absolut... ce argumente tehnice, în primul rând, dar vreau să vă reamintesc că în ultimii trei ani, practic, nu au fost disponibile alte surse de finanţare, iar presiunea a fost extrem de mare pe bugetul de stat, pentru că nevoia este foarte mare, nevoia de finanţare. Bun.
Deci, pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală avem 733 de obiective finalizate integral, cu procese verbale de recepţie, şi exploatate. Şi în execuţie sunt, la acest moment, 4.126 de obiective cu finanţare asigurată, în perioada 2015-2019. Precum ştiţi, din 2015 programul de finanţare este multianual. În 2015 au fost inventariate şi s-a asigurat finanţare pentru finalizare pentru 3.562 de obiective. În continuare, în 2016 au fost contractate diferenţa, fiind vorba de şcoli fără autorizaţie de funcţionare, apropo de ce vorbea domnul primar Negoiţă, şi de alte obiective, absolut necesare pentru comunităţile locale. Niciodată banii nu sunt suficienţi, totul este să avem grijă. Şi, până la urmă, să ni-i programăm, ca în orice buget, ca în orice familie, ca în orice comunitate sau gospodărie./asalar/atataru/ Pentru dezvoltare, susţinerea dezvoltării, planurile de amenajare ale teritoriilor, PUG-urile, au fost începute de foarte mult timp, cu resurse locale şi, parţial, cu bani de la bugetul de stat, prin programul de PUG-uri. La acest moment sunt 776 de UAT-uri care au primit finanţare.
Din păcate, puţine obiective s-au finalizat, dar continuăm să susţinem finanţarea, pentru că sunt extrem de importante aceste documente, să spun aşa, de planificare. Sistemul integrat de baze date urbane, ministerul a finanţat 87 de contracte pentru realizarea inventarierii, să spun aşa, cadastru urban şi reţelele urbane, finanţăm în continuare. Iar programul de hărţi de risc sunt două obiective, două hărţi de risc, să zic aşa, finalizate. Aici a fost o sincopă. Suntem în discuţii cu Mediul, referitor la valabilitatea, să zic aşa, demersurilor noastre, pentru că nu finanţăm numai inundaţii, ca cei de la Mediu, noi finanţăm alunecări de teren şi zone cu potenţial seismic. Compania Naţională de Investiţii, pe care o cunoaşteţi foarte bine, este compania prin care Ministerul Dezvoltării finanţează obiective de investiţii de interes local. Ştiţi Programul Naţional al CNI. Până la acest moment au fost finalizate 449 de obiective, de diferite tipuri. Sigur, avem şi în detaliu tipurile de obiective finanţate. Un alt program de finanţare, care se adresează în special urbanului, mediului urban, este programul de termoficare, prelungit în 2015. A fost valabil în 2006 -2015, componenta căldură şi confort, prelungit până în 2020. Prina cest program de finanţare au fost reabilitate 72 de sisteme de încălzire centralizată la nivelul întregii ţări…..
Studiile de fundamentare, toate problematicile existente ne-au dat, să spun aşa, direcţiile principale. Priorităţile - am selectat aici câteva dintre ele. Prioritatea zero este, pentru România, îmbunătăţirea accesului către Uniunea Europeană, iar justificarea, în mod evident, 70% din exporturile româneşti pleacă spre Uniunea Europeană, iar proiectele de infrastructură sunt critice. Prioritatea unu, dezvoltarea şi conectarea principalelor zone urbane funcţionale, iar ca justificare, zonele de acces de o oră, de exemplu, din jurul Bucureştiului şi a celor şapte poli de creştere generează 75% din veniturile firmelor din România. Aceste zone urbane sunt, în fapt, motoarele economice ale ţării şi cu cât ele vor funcţiona mai bine şi se vor dezvolta mai bine, vor avea facilităţi, cu atât vor atrage după ele şi restul teritoriilor din regiuni.
De asemenea, este foarte important să conectăm regiunile mai slab dezvoltate la Regiunea Bucureşti şi să dezvoltăm reşedinţele de judeţ. Reşedinţele de judeţ reprezintă, după cum bine ştiţi, totuşi, oraşele, municipiile care au, polarizează, să spun aşa, zonele de interes şi pe educaţie şi pe sănătate. Sigur că am avut la un moment dat un demers legat de, cum v-am spus la început, strategia de dezvoltare teritorială a României, să vedem cum ar funcţiona teritoriile dacă am stabili pe specificul anumitor zone, să zic aşa, să focalizăm, să dăm mai multă importanţă în cadrul unui judeţ sau unei regiuni unor teritorii valoroase. Dar nu suntem încă pregătiţi, nici mental, nici funcţional, pentru asta. Dar reşedinţele de judeţ încă pot să polarizeze şi să dezvolte zone întinse, cu cât sunt mai legate, să zic aşa, de localităţile din jur. Bun.
Următoarele priorităţi, care se leagă şi de strategia naţională a locuirii, sunt: consolidarea seizmică a clădirilor publice şi private şi sprijinirea sistemelor de termoficare centralizată. Slide-ul acesta l-aţi văzut şi în prezentarea domnului ministru, legat de Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, el provine dintr-un studiu şi, mă rog, raport pe care Banca Mondială, în cadrul proiectului nostru, coordonarea instrumentelor de finanţare fonduri structurale şi fonduri de la bugetul de stat, le-am derulat până în 2015 şi reprezintă nevoia de finanţare, nevoia de investiţii în sectoare cheie, precum şi fondurile disponibile pentru perioada de implementare 2014-2023.
Este un document public, îl puteţi analiza. Iar aici resursele publice potenţial disponibile pentru investiţiile de capital în perioada 2015-2023, estimări făcute pe baza execuţiilor bugetare 2009-2012, de la Ministerul de Finanţe şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Din aceste cuantumuri - mă scuzaţi -, din aceste cuantumuri, nevoi versus fonduri disponibile, vedem că este foarte, foarte mare nevoie de eficienţă, pentru că, chiar până nu atingem standardele de echipare, măcar pe municipii şi oraşe, va fi destul de greu să prioritizăm între apă, canalizare şi drumuri, de exemplu, pentru că nevoia este aproape egală pentru toate cele trei tipuri de infrastructură. Foarte interesant, am reuşit să facem cu Banca Mondială aceste hărţi de mare impact vizual, am selectat câteva dintre ele, o să vedeţi în continuare, de exemplu, o ordonare după prioritatea investiţiilor în infrastructura de drumuri comunale - şi avem, de la bleu deschis la albastru închis, priorităţi reduse până la priorităţi înalte, cam ce se întâmplă, în funcţie de starea exactă, cât mai exactă la nivelul, mă rog, inventarierea s-a făcut în 2014, la nivelul drumurilor locale.
Este vorba de înzestrare, tehnică şi stare tehnică. Deci, cum se prezintă ele efectiv, care este nevoia de tranzit pe zonele respective, cum asigură conectivitatea, care este volumul de trafic - şi se vede clar. De asemenea, un alt exemplu, luat la întâmplare, numai ca să vedeţi că există aceste date şi că putem să le folosim, o ordonare după prioritatea investiţiilor în infrastructura culturală. Şi aici au fost analizate criterii, în mod evident, specificul zonei, obiective de interes cultural deosebit, este vorba, desigur, patrimoniul creştin-ortodox, extrem de important, apoi, şi nu numai, cu siguranţă monumente ale naturii şi aşa mai departe, obiective turistice etc. De asemenea, tot în cadrul acestui proiect, am făcut exerciţii de prioritizare, punând în paralel cele două programe mari din cadrul ministerului, Programul Operaţional Regional şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală.
Şi am luat exemple, câte un tip de investiţie pentru fiecare judeţ din regiunea Moldova, având în vedere că a fost deja un demers exprimat, şi vedeţi, de exemplu, cu verde sunt proiectele prioritare prin POR, cu mov sunt prin PNDL, şi fiecare cifră în parte reprezintă priorităţile declarate pentru cele două programe. Avem unul cu verde, unul cu mov. Deci, practic, sunt surse de finanţare complementare. Şi, de asemenea, nu numai pentru drumuri, avem şi pentru drumuri comunale un alt tip de hartă, aici pentru judeţul Botoşani, sau pentru infrastructură educaţională, infrastructură de sănătate, pe Vaslui, infrastructură culturală, este reprezentată pe Bacău, sau sportivă, pe Vrancea.
Deci, toate aceste demersuri ale noastre repezintă un sprijin real pentru dumneavoastră. Orice chestiune poate fi analizată şi tranşată foarte uşor, doar să ne spuneţi. Aici, toate elementele legate de strategiile, Master Planul pe alimentarea cu apă, plus proiectele locale, au fost integrate şi sunt, vedeţi şi numărul de localităţi şi toate sistemele puse pe hartă, la fel şi pentru canalizare. Iar toate aceste lucruri, de fapt, scot în evidenţă faptul că avem nevoie de politici publice pentru dezvoltare durabilă şi creşterea calităţii vieţii, pentru că, din păcate, nu putem să le facem pe toate în acelaşi timp. Pentru că se pare că suntem în întârziere, am să închei aici. Dacă vă interesează aceste chestiuni, ca sprijin, ca şi abordare, cu cea mai mare plăcere vă stau la dispoziţie.


Sirma Caraman


Vă mulţumim frumos. Să trecem la întrebări şi răspunsuri. Colegii noştri cu microfoanele să fie atenţi. O să vă rog frumos să vă prezentaţi. Numele, prenumele şi ce reprezentaţi, ca unitate administrativ-teritorială sau ca instituţie, pentru a nota. Vă rog frumos! Primul care a ridicat mâna, domnul. Vă rog să-i daţi microfonul. Împărţiţi-vă rândurile, domnişoarelor, toate trei. Una un rând. Poftiţi! Următorul care doreşte, ca să fim operativi, ca să daţi microfonul. Ok. Poftiţi, vă rog!



Yüklə 1,1 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin