Mulțumiri 9 Ce conține Planul de management? 9

B.4. Informaţii socio-economice şi culturale

Situl Făgetul Clujului – Valea Morii se întinde pe o suprafaţă de 1.667 ha şi este situat în zona centrală a judeţului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parțial teritoriile administrative ale următoarelor localităţi și comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Micești, Vâlcele, comuna Floreşti cu satele Floreşti, Tăuţi, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Micești.
Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl este împărţit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca – 67,66%, comuna Feleacu – 17,73%, comuna Floreşti – 4,15%, comuna Ciurila – 10,23%, comuna Tureni – < 1%.
În cadrul ultimului referendum din anul 2011, conform informaţiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:
Tabelul nr. 21.

Distribuţia teritorială şi demografică a Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii

Localitate	Suprafaţă în ha	Populaţie din 2002	Populaţie din 2011	Densitate: populaţie/hectar
Municipiul Cluj-Napoca	17922	321176	324576	18,1
comuna Feleacu	6194	3810	3923	0,6
comuna Floreşti	6086	7470	22813	3,7
comuna Ciurila	7233	1509	1594	0,2
comuna Tureni	7396	2584	2278	0,3
Total	44831	336549	355184	7,9

Localitățile au o populație de 44.831 locuitori conform recensământului din 2011. Grupul etnic predominant este cel român cu 76%. Maghiarii reprezintă 15%, celelalte etnii reprezentate fiind în principal romi și germani. Populația predominantă după religie este ortodoxă și reformată, celelalte religii reprezentante fiind în principal romano catolică și penticostală.

În ceea ce privește dinamica temporală a factorilor demografici, se constată o tendință de creștere a populației la nivelul sitului. Tendința de creștere demografică determină, cel puțin în plan teoretic, o tendință de creștere a factorilor antropici asupra conservării speciilor și habitatelor. Această tendință este una potențială, determinarea gradului exact de impact trebuind analizat în corelație cu tendințele de utilizare a habitatelor de către speciile protejate.
În municipiul Cluj, aflat în imediata vecinătate a ariei protejate, preponderentă este populația cu vârste cuprinse între 20-24 de ani, situație datorată prezenței studenților pe perioada anului universitar.

B.4.1. Economia locală

Din punct de vedere administrativ situl Făgetul Clujului –Valea Morii se află pe administrativul următoarelor localități: Cluj-Napoca, Feleacu, Tureni, Ciurila și Florești. Cele mai apropiate localități de sit sunt comuna Feleacu și casele Micești. Specificul economic al tuturor acestor zone limitrofe sitului, formate din sate, cătune este cel agricol, zootehnic, prin exploatații agricole mici de 1-3 ha. Se practică activități de subzistență, creșterea ovinelor, porcinelor, vitelor cu precădere și mai puțin a păsărilor sau a altor animale. Pe terenurile agricole arătoare sunt culturi de cartof, porumb izolat dar în cea mai mare parte terenurile sunt pajiști care se folosesc la pășunat. Pomicultura, legumicultura sau alte ramuri care ar avea potențial în zonă sunt slab dezvoltate. În ultimii ani proprietarii au posibilitatea să acceseze subvenții de la Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură – instituție care oferă astfel un sprijin fermierilor. Funcționează o mini grădină zoo la Ciurila și mai multe centre de echitație pentru terapie cu cai, echitație, tir cu arcul și alte activități în jurul pădurii în Valea Gârbăului-Florești. În Feleacu este și un parc de aventură care, asemănător obiectivelor amintite mai sus, prestează activități economice legate de turism.
Exploatările de pădure sunt limitate, punctuale ele fiind strict în sit și împrejurimi astfel acest sector nu poate fi considerat unul generator de venituri. În partea de Nord a sitului, zonă ce se află încadrată în administrativul Cluj-Napoca s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanță private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfășoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari și localnici.
Zona este una de maxim interes pentru recreere și drumeții pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul ciclismului montan, a activităților de drumeție dar și de enduro, off-road.

B.4.2. Arheologie, istorie

Din punct de vedere arheologic, importanța sitului este recunoscută și pentru că:

1. În zona Izvorului Sf. Ion au fost descoperite fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cu motive liniare de culoare roșu-vișiniu după Lazarovici și Kalmar 1982.

2 În Pădurea Cocinii, situată între Valea Gârbăului și Valea Cocinii, la sud de fosta unitate de tragere a armatei, se află o așezare eneolitică, aparținând culturii Coțofeni, suprapusă de o bogată așezare a grupului Copăceni, de la începutul epocii bronzului. La sud de așezare se află o necropolă tumulară ce aparține așezării Copăceni. Un alt tumul, de mari dimensiuni, se găsește la extremitatea nordică a platoului după Bereteu și Timofte 2011.
3. Pe platoul superior de mari dimensiuni al dealului Sinitău - Pădurea Sf. Ion -, dar și pe terasele sale superioare, se află o mare așezare din prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gáva după Bereteu 2014.
4. Pe terasele inferioare nordice ale Sinităului, înspre Valea Pleșca, se află o așezare dacică timpurie, databilă pe parcursul sec. II a. Chr., fiind descoperite și fragmente ceramice de factură celtică după Orosz 1905, și Bereteu 2013.

B.4.3. Recreere şi turism

În partea de Nord a sitului s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanță private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfășoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari și localnici.
În 2014 a fost realizată poteca tematică cu titlul “Misterele Pădurii” de către Custodele, având o lungime de 2,7 km, traseu pe care au fost montate 6 panouri informative / educative despre importanța pădurii în general și a celei din zona Făgetul Clujului în special. Traseul potecii tematice a fost de asemenea curățat și marcat cu semne distinctive.
Custodele a demarat activitatea de monitorizare a fluxului de vizitatori în 2014 și a activităților predilecte realizate de aceștia precum și a principalelor zone vizitate. Pe baza acestor informații va fi stabilită o strategie de management a vizitatorilor.
Menținerea și promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic și introducerea lor în pachetele turistice pentru creșterea atractivității al ariei protejate.
Zona sitului este una de maxim interes pentru recreere și drumeții pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul iubitorilor ciclismului montan, a activităților de drumeție dar și de enduro, off-road.