Mulţumiri

NimicSuprafaţăDiscretă.TransfDetecteazăPentruPlanulXY(

SuprafaţăDiscretă sdAnaliză, Real rUnghi = 45.0)

{

PentruFiecare(Întreg nI = 1; nI <= nX; nI++)

PentruFiecare(Întreg nJ = 1; nJ <= nY; nJ++)

PuneLa(nI, nJ, IndexÎnRealPtX(nI)*cos(rUnghi) + IndexÎnRealPtY(nJ)*sin(rUnghi)); //iniţializare cu dist

} //TransfDetecteazăPentruPlanulXY

NimicSuprafaţăDiscretă.DetecteazăCurbeleÎnXY(

FamiliaDeCurbe fcOut, Real rStep = 1.0, rUnghi = 45.0)

{

SuprafaţăDiscretă sdTransformare; //pregăteşte suprafaţa Discretă a transformării

sdTransformare = sdAceasta; //o iniţializează

sdTransformare.TransfDetecteazăPentruPlanulXY(sdAceasta, rUnghi); //o calculează

CreazăToateCurbele(fcOut, rZStep);

} //DetecteazăCurbeleÎnXY

C

Figura 6.33 Convertirea în curbe paralele în planul XY (zonele deschise la culoare - crem)



ele expuse pot fi cuprinse în figurile următoare.

4.3.3.Calculul de detecţie a zonelor plane

Detecţia zonelor plane este de o deosebită importanţă în împărţirea SD în două porţiuni, una specifică frezării cu Z constant şi alta (cea a zonelor plane) cu cicluri specifice frezării cu drepte paralele în planul XY.

Cele două tipuri de frezare sunt, la ora actuală, cele mai utilizate metode de frezare. Avantajele constau în faptul că:

• 
  traseele sculei pot fi găsite relativ uşor, condiţiile de intersectare a SDCS cu plane paralele sunt mai uşoare, comparativ cu alte metode (Notă: cea mai simplă şi naturală metodă este cea echiparametrică, în lungul parametrului U sau V al suprafeţei);
  
• 
  fişierele NC sunt mai scurte cu 30%, deoarece nu conţin decât mişcări în două axe, în fiecare moment;
  
• 
  se pot folosi interpolările circulare ale ECN, rezultă calitate foarte bună a suprafeţei şi fişier NC mai scurt.
  
• 
  pot fi folosite de toate echipamentele care sunt limitate de 2.5 axe; la ora actuală, peste 90% din echipamentele din ţară nu suportă simultan mai mult de 2 axe (considerente strategice de realizare de suprafeţe complexe, din perioada războiului rece).
  

Transformarea aplicată SDCS este aceea de a o converti în valoarea absolută a unghiului de înclinare a normalei faţă de planul XY.

Rezumarea în pseudocod este :

NimicSuprafaţăDiscretă.TransfDetecteazăSuprafaţaPlană(SuprafaţăDiscretă sdAnaliză)

{

PentruFiecare(Întreg nI = 1; nI <= nX; nI++)

PentruFiecare(Întreg nJ = 1; nJ <= nY; nJ++)

PuneLa(nI, nJ, sdAnaliză.IaDeLaNormală(nI, nJ));

} //TransfDetecteazăSuprafaţaPlană

NimicSuprafaţăDiscretă.DetecteazăSuprafaţaPlană(

FamiliaDeCurbe fcOut, Real rPentruZ = 45.0)

{

SuprafaţăDiscretă sdTransformare; //pregăteşte suprafaţa discretă a transformării

sdTransformare = sdAceasta; //o iniţializează

sdTransformare.TransfDetecteazăSuprafaţaPlană(sdAceasta); //o calculează

CreazăCurbe(fcOut, rPentruZ);

} //DetecteazăSuprafaţaPlană

Notă: metoda IaDeLaNormală() nu a fost discutată. Ea returnează înclinaţia normalei faţă de orizontală, în punctul respectiv.
Figurile 6.1 şi 6.2 reprezintă două exemple de cicluri combinate echipotenţiale echidistante în planul XY.

În figurile următoare sunt prezentate, pentru două repere, cum arată SDCST care stochează variaţia normalei şi evoluţia în spaţiu a acestor curbe echinormale, după ce au fost proiectate pe SDCS.

Figura 6.34 SD care stochează evoluţia (în marime absolută) a unghiului normalei cu planul orizontal, pentru două SD, şi familii de curbe echinormale proiectate pe SDCS, procesate din 10 în 10 grade.

Deoarece acest gen de transformare reprezintă una dintre cele mai importante contribuţii în domeniul îmbunătăţirii ciclurilor clasice de frezare a suprafeţelor, se va prezenta, pe un reper dat, evoluţia rugozităţii în funcţie de unghiul de detecţie a zonelor plane.

Figura 6.35 Evoluţia rugozităţii în funcţie de unghiul de detecţie a zonelor plane, pentru valori ale acestuia de 30⁰, 45⁰, 60⁰, 75⁰. Pasul pe Z şi în planul XY este constant. (EdgeCAM V3.0)

Analizând aceste patru repere se poate observa că, în cazul frezelor sferice, unghiul optim de detectare a zonelor plane se situează la 45⁰ .