Muntele vrăjit expunere premergătoare

jŞt ^A1

• lui poziţie în sînul acestei ciudate organizaţii. Dar în ceea ce

• este restul, îi vorbi chiar pe larg şi-i schiţa celui setos de a şti un hlou amănunţit al raspîndirii asociaţiei, reprezentata aproape în lumea

aga p_rj_n douăzeci de mii de loji şi o suta cincizeci de mari loji, şi _se întindea chiar pîna la civilizaţii ca acelea din Haiti şi din repu­blica neagră a Liberiei. Cita de asemenea tot felul de nume mari ai căror deţinători fuseseră francmasoni, sau erau încă. Pomeni astfel de Voltaire, Lafayette şi Napoleon, Franklin şi Washington, Mazzini şi Garibaldi, iar printre cei vii îl pomeni pe însuşi regele Angliei; printre altele enumera şi multe personalităţi însărcinate cu diferitele afaceri publice ale statelor europene, membri în guverne şi parlamente.

Hans Castorp îşi manifestă respectul, dar nu se arăta deloc uimit. Aşa se petreceau lucrurile şi în asociaţiile studenţeşti, gîndi el. Şi aces­tea te legau pe viaţă şi se pricepeau sa atragă în sînul lor cît mai mulţi membri; ba dacă n-ai fi fost membrul nici unei asemenea asociaţii, reuşeai cu foarte mare greutate sa ocupi vreo slujbă administrativa de stat. Aşa că domnul Settembrini nu explica lucrurile prea limpede şi nici nu spunea cine ştie ce, punînd un accent deosebit pe legaturile mem­brilor cu loja; căci trebuia să admiţi, dimpotrivă, ca daca atîtea funcţii importante fuseseră ocupate de către francmasoni, asta nu dovedea, la urma urmei, decît puterea lojii, care cu siguranţa ca-şi avea rolul ei important în tragerea sforilor politicii mondiale, adică mult mai impor­tant decît voia domnul Settembrini s-o mărturisească în mod făţiş.

Settembrini surise. Ba chiar îşi făcu vînt cu revista pe care o ţinea în nuna. Credea cineva că i se poate întinde o cursa? întreba el. Ori îşi închipuie că-l poate sili sa facă mărturisiri imprudente atît asupra naturii Politice cît şi în legătură cu spiritul Lojii, prin esenţa politic?

- Ar fi o şiretenie absolut inutila, domnule inginer! Noi admitem itica fără rezerve, pe faţa. Şi ne sinchisim prea puţin de animozitatea

^{are c}Hiva proşti — instalaţi în ţara dumneavoastră, domnule inginer, ¹ aproape nicăieri aiurea - o manifesta fata de acest cuvînt şi de acest

■ filantropul nu poate nici mâcar să admită vreo diferenţa între

^lcâ şi nonpoliticâ. Nu exista nonpolitica. Totul este politic.

~ Luaţi o cale ocolită?

atr '^{3rea h}'^{ne câ ex}'^{sta un}*i ^care socotesc că este recomandabil să

Dar ^{a Cn}^^{a asu}P^ra faptului câ la origine francmasoneria era apolitică.

^ceşti oameni se joaca cu vorbele şi trag nişte frontiere pe care a

570

THOMAS MANN

sosit timpul sa le recunoaştem ca fanteziste şi stupide. în primul * lojile spaniole, cel puţin, au avut chiar de la început o orientare polit'

— Sînt convins de acest lucru.

— Dumneavoastră, domnule inginer, sînteţi convins de foarte put lucruri. Sa nu vâ închipuiţi ca va puteţi convinge de multe prin du neavoastra înşivă; de aceea, în primul rînd învăţaţi şi daţi-va silinţa va folosiţi de ceea ce ştiţi - vă rog asta în interesul dumneavoastră i ţarii dumneavoastră şi al Europei — şi să reţineţi bine ceea ce voi încerc acum sa vâ vîr în cap. în al doilea rînd, ideea masonica n-a fost, în reali tate, niciodată apolitica şi n-a putut să fie în nici o vreme, iar daca _a crezut cumva că este, s-a înşelat asupra propriei ei naturi. Ce sîntem noi? Nişte zidari şi nişte muncitori care lucrează la o construcţie. Toţi urmăresc un ţel unic iar cea mai buna parte a întregului este legea fun­damentala a fraternităţii. Care anume este această parte excepţională a construcţiei? Edificiul social făurit în mod metodic, adică perfecţionarea umanităţii, noul Ierusalim. Ce caută în toate acestea politica şi non-poli-tica? Problema socială, problemă vieţii în societate, este ea însăşi politică, integral politică, numai politică. Oricine se consacră acestei probleme — iar acela care i s-ar sustrage n-ar merita numele de om - va aparţine politicii, politicii interne ca şi politicii externe, şi înţelege ca arta francmasonului este arta de a guverna...

- ...de a guverna...

- Ca francmasoneria iluminaţilor a cunoscut gradul de regent...

- Foarte bine, domnule Settembrini. Arta de a guverna, gradul de regent, toate acestea îmi plac. Dar spuneţi-mi un lucru: dumneavoastră sînteţi creştini, dumneavoastră, cei din loja dumneavoastră?