Jazz-ul este genul profesional al artei muzicale, care s-a format la hotarul secolelor XIX−lea − XX−lea în rezultatul sintezei culturii muzicale europene şi a celei africane. Iniţial muzica jazz s-a dezvoltat în SUA în mediul afro-americanilor. Chiar termenul jazz (se scria iniţial jass) a apărut în 1915. La început, acest termen avea un caracter argotic şi se utiliza în sintagma „jazz band” referindu-se la formaţii mici de muzicieni.
În pofida faptului, că jazz-ul asimilează cu uşurinţă elemente din orice cultură muzicală, oricum își păstrează originalitatea. Muzica jazz este un fenomen cultural-muzical al secolului al XX−lea, care a influenţat, în mare măsură, dezvoltarea dansului şi muzicii contemporane. Jazz-ul devine cunoscut în Europa, începînd cu a doua jumătate a primului deceniu al secolului al XX−lea. Iar peste un deceniu au început să apară şi primele formaţii de jazz.
În a două jumătate a anilor '30 − începutul anilor '40 al secolului al XX−lea dezvoltarea muzicii jazz în ţările europene (cu excepţia Angliei) practic, a fost suspendată, din cauza ocupaţiei fasciste, deoarece acest regim a interzis jazz-ul. Şi doar după sfîrşitul celui de al II-lea Război Mondial începe dezvoltarea intensă a muzicii jazz. După război au apărut mai multe formații de jazz, care aveau un nivel interpretativ înalt.
Dezvoltarea fulgerătoare a jazz-ului în lume nu a putut să nu influenţeze o ţară atît de muzicală ca Moldova.
Începuturile muzicii jazz din Moldova sînt legate de soarta de creaţie a primei orchestrei de jazz din Moldova. În 1940 compozitorul Şico Aranov a fost numit conducător artistic al Orchestrei de Jazz de Stat din Moldova (Moldgosjazz). Energia şi talentul de invidiat ale jazmen-ului au adus faimă mondială orchestrei şi au pus o bună parte la temelia muzicii jazz naţionale. Şico Beniaminovici Aranov a devenit Maestru Emerit al Artei în 1950 şi a obţinut titlul de Artist Emerit al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în 1953.
Orchestra de jazz a lui Şico Aranov era un big-band tradiţional şi era specializată în interpretarea swing-ului. Repertoriul orchestrei includea atît operele lui Şico Aranov, cît şi creaţiile devenite canon în muzica jazz, piese ale lui Louis Armstrong, Glenn Miller, George Gershwin. Anume orchestra lui Şico Aranov a interpretat pentru prima oară creaţiile compozitorului începător Eugeniu Doga. Aici şi-a început cariera talentatul compozitor moldovean Oleg Negruţă. Mult timp conducător al orchestrei a fost tenorul-saxofonist şi vioristul Garry Şirman. În componenţa orchestrei a evoluat şi pianistul şi cunoscutul compozitor moldovean David Grigorievici Fedov (Feidman), şi cîntăreţul Efim Balţan, şi trombonistul Ivan Dobrunov, şi trompetiştii Moisei Goldman şi Nicolai Grecu, dar şi saxofonistul Ghenadie Dobrov, cîntăreţul Rudolf (Ruvin) Kaplanskii, vioristul Naum Loznic şi mulţi alţi muzicieni care au devenit, apoi, renumiţi în republică, continuîndu-şi activitatea muzicală în domeniul jazz-ului, chiar şi după desfiinţarea orchestrei.
Specificul culturii jazz este de aşa natură, că multe elemente ale jazz-ului şi chiar maniera de interpretare au fost preluate şi utilizate în creaţia sa de mai multe ansambluri de estradă. Influenţa jazz-ului se simte în creaţia unor astfel de formaţii precum: „Plai”, „Noroc”, „Contemporanul”, dar mai ales la formaţia „Orizont”.
Unul dintre cei mai importanţi indici ai faptului că jazz-ul este un compartiment important al artei culturale din Moldova îl reprezintă faptul, că în anul 1984 pe lîngă Academia de Arte şi-a început activitatea Catedra muzicii de estradă şi jazz. Absolvenţii ei, devenind profesionişti au acum posibilitatea să plece în turnee şi să cultive jazz-ul moldovenesc, aducînd faimă ţării sale.
În pofida acelui fapt, că jazz-ul este o cultură împrumutată, muzica jazz din Moldova este originală, deosebindu-se prin orientarea sa folk şi reflectînd temperamentul poporului său. Unul dintre liderii jazz-ului moldovenesc este formația „Trigon”− trupă cu renume internaţional, pe care l-a obţinut la mai multe concursuri de prestigiu. Doar într-un singur an – 2009, muzicienii au participat la legendarul festival „Montreal Jazz Festival” din Canada şi la „Jazz Nord Sea Festival” în Olanda. În plus, ei participă la diferite proiecte internaţionale, ceea ce contribuie la apariţiei noilor metode în creaţie, dar şi la consolidarea imaginii ţării noastre în lume.
Printre cei mai buni muzicieni contemporani a acestei formaţii de jazz, evident din Republica Moldova, în general îl putem numi pe conducătorul formaţiei Anatol Ştefăneţ – muzician de la Dumnezeu, un compozitor şi un improvizator minunat, pe Dorel Burlacu – instrumentele cu clape, Vali Boghian, care posedă profesionist diverse instrumente de suflat şi percuţionistul Garry Tverdohleb. Trebuie să menţionăm în mod special pe membrul grupei, compozitorul şi interpretul de muzica jazz, director al Festivalului Internaţional de Percuţionişti şi organizatorul mişcării „Lumea fără fonograme” − Dorel Burlacu, care a scris muzica pentru primul spectacol-muzical de jazz din Moldova.
În Moldova, în afară de jazz instrumental, există şi interpreţi ai compoziţiilor jazz vocale. Printre astfel de muzicanţi se numără grupul de jazz vocal „Univox” şi vocalista Geta Burlacu. Geta Burlacu a schimbat concepţia despre formatul concursului „Eurovision”, deoarece pentru prima oară pe o scenă cu muzica ușoară a evoluat o cîntăreaţă de jazz din Moldova.
În Moldova există festivaluri strîns legate de cultura jazz, aşa precum festivalurile „Etno-jazz” şi „Drum day”. Acestea din urmă sînt proiecte de importanţă internaţională, care ridică spectatorul din ţară la un nou nivel de cultură muzicală şi contribuie la schimbul cultural între ţări.
Ansambluri de jazz 3 art
„3 art” – este un grup de folk-jazz din Moldova, Chişinău. Grupul aduce în scenă o viziune proprie asupra muzicii şi improvizaţiei, în care s-au îmbinat diferite stiluri, posedînd noţiunile de muzică jazz, clasică, funck, folclor realizează o serie de compoziţii, demonstrînd cît de diferită, pînă la infinit chiar, poate fi muzica şi cît de variat poate fi dialogul muzical.
Acest proiect a fost conceput în octombrie 2009, în formula de trio: Alexandru Arcuş − flaut, Dan Brumă – chitară si Gari Tverdohleb – cajon (instrument spaniol) − percuţie. Pe parcursul anilor „3 art” a cîntat pe aproape toate scenele din Chişinău, inclusiv pe scena festivalului de „Ethno-jazz”.
Trigon
Grupul a fost format în 1992. Deja în 1994, a fost lansat albumul de debut „The Moldovan Wedding in Jazz” („Nunta Jazz Moldovenească”). Acest CD a devenit foarte popular în Europa şi a fost numit de către Academia Franceză de Arte „Charles Cros” cel mai bun CD al anului.
De-a lungul carierei formaţiei componenţa ei se schimbă de mai multe ori. Componenţa actuală a ansamblului este: Anatolie Ştefăneţ − violă; Dorel Burlacu − clape, muzicuţă, Gary Tverdohleb − tobe, percuţie, xilofon, Sandu Arcuş − saxofon, trompetă, caval, flaut.
Formaţia „Trigon” are o activitate concertantă intensă. Ea a evoluat pe scenele din Rusia, Bulgaria, România, Norvegia, Lituania, Spania, Italia, Germania, Danemarca, Belgia, Olanda, Polonia, Noua Zeelandă, Elveţia, Anglia, Japonia, Canada, Grecia, etc.
Muzica, interpretată de „Trigon” a fost difuzată la cele mai cunoscute posturi de radio europene: BBC / Londra, Voice of America / Washington, Radio Europa Liberă şi altele.
„Trigon” a participat la numeroase festivaluri şi concursuri internaţionale: Festivalul de Jazz Garana (România), Festivalul de Jazz din Monreal (Canada), festivalul de jazz „Marea Nordului” (Olanda), Blues Festival, Astana (Kazahstan), Festivalul Culturii din Moldova la Milano (Italia) etc.
Formaţia a lansat următoarele discuri: 1994 – „The Moldovan Wedding in Jazz”, 1998 – „Oglinda”, 2000 –„Free-gone”, 2001 – „The voice of my earth”, 2005 – „Seven steps".
UniVox
Jazz vocal group „UniVox” a fost fondat în anul 1999, de studenţii şi profesorii Academiei de Muzică „Gavriil Misicescu”.
Membrii grupului îl constitue 7 vocalişti: Ilona Stepan (Alto), Viola Julea (Soprano), Georgeta Burlacu (Alto), Eţco Marcel (Tenor), Valeriu Vîntu (Tenor), Andrei Otean (Bariton), Nicolai Andus (Bas).
Repertoriul formaţiei include muzică de diferite stiluri, de la muzica etno la jazz.
Grupul cultivă muzica contemporană autohtonă, interpretînd creaţiile compozitorilor din Moldova, așa precum Marian Stîrcea, Igor Iachimciuc, Dumitru Belinschi.
„UniVox” a participat la numeroase festivaluri naționale și internaţionale: „Mărţişor” (Chişinău, 2000), „Jazz Weekend” (Chişinău, 1999-2000), „FIMU” (Belfort –France, 2000-2001), la festivalul − concurs internaţional „DODJ 2004” (Doneţk – Ucraina, 2004, Premiul III).
„UniVox a participat” la înregistrarea muzicii pentru filmul „Miracolul dragostei”.
Interpreți de muzică jazz Aranov Şico
(Numele adevărat− Aranovici)
S-a născut la 23 aprilie 1905 în satul Tatarbunar, Moldova − a decedat la 28 noiembrie 1969 la Chişinău.
În anii 1913-1919 a învățat la Colegiul Real din oraşul Chilia, astăzi Ucraina. În anul 1927 a absolvit Conservatorul de la Chişinău, clasa goarnă.
Pe parcursul anilor 1930-1935 – a învăţat la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, clasa trompetă şi compoziţie.
În anul 1940 s-a întors la Chişinău. A cîntat în componenţa Orchestrei de estradă sub conducerea clarinetistului Charles Breitburd. Peste un timp orchestra a fost redenumită în „Orchestra-jazz de Stat”, conducător artistic al căreia a devenit Şico Aranov. Pînă în anul 1945 orchestra a concertat pe fronturile Marelui Război pentru Apărarea Patriei. După război orchestra a fost desfiinţată.
Pe parcursul anilor 1947-1956 a lucrat conducător muzical al Ansamblului de Stat de Dansuri Populare „Joc”.
În anii 1956-1963 şi 1967-1969 − este conducătorul artistic al Orchestrei de jazz „Bucuria”. În orchestra lui Şico Aranov şi-au început cariera muzicală, asemenea compozitori precum Eugeniu Doga, David Fedov şi Oleg Negruţă.
În anii 1964-1966 a condus orchestra Comitetului moldovenesc a radioului şi televiziunii.
Şico Aranov − este fondatorul muzicii orchestrale de estradă: autor a 8 suite şi 12 fantezii pentru orchestra de estradă autor al muzicii şi al scenelor coregrafice din filmele „Leana” şi „Cîntecele Moldovei” (împreună cu Vasile Zagorschi), a scris mai mult de 200 de compoziţii de jazz şi o mulţime de cîntece de estradă, a creat multe prelucrări de jazz a cîntecelor populare moldoveneşti, evreieşti şi ruseşti.
Titluri onorifice şi premii: Maestru în Arte (1950), Artist al Poporului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. (1953).
Burlacu Dorel
S-a născut la 6 aprilie în anul 1974 în oraşul Bălţi, Republica Moldova.
1989 − absolveşte cu menţiune școala muzicală de la Bălţi, clasa acordeon.
1993 − absolveşte cu menţiune Colegiul Muzical de la Bălţi, clasa acordeon şi dirijare orchestrală.
1993 − student la Academia de Muzică de la Chişinău, la catedra Jazz, clasa pian.
Din 1999 – este membru al jazz-vocal-band-ului „UNIVOX”− pianist şi vocalist.
Laureat al Concursului internaţional de Jazz „DoDj-2004” împreună cu jazz-vocal-band-ul „UNIVOX” , concurs, care a avut loc în oraşul Doneţk.
Reprezentant al culturii jazz din Moldova la emisiunea – telebridge Моscova – Erevan – Chişinău ( anul 2003, emisie directă).
Întemeietorul unor asemenea proiecte ca „25th Frame”, „ Dorel Burlacu trio”, „D. Burlacu&M. Woody”, „WWW. funky. Md”, „Hot Jazz Cats”.
A colaborat cu trupele „Snails”, „Select-X”, „Cuibul”, „Nicorasong”, „Hit & Bossa”.
Din anul 2004 este membru al trupei „Тrigon” (instrumente cu clape ţi muzicuţă). Trupa are o activitate concertistică intensă în Europa, ţările din CSI şi în Canada.
Din anul 2005 – muzician la instrumentele cu clape şi la muzicuţă în componenţa trioul „Serebreanîi vek”.
2006 − evoluarea pe scena Festivalului de la Cahul (Republica Moldova) cu Valeriu Găină (grupul „Cruiz”).
2007 − Înregistrarea albumului solo „Caleidoscop” – la muzicuţă.
În anul 2008 − participă la festivaluri internaţionale prestigioase de jazz în componenţa trupei „Trigon”. („North Sea Jazz Festival” − Olanda; „Montreal Jazz Festival” − Canada).
Din anul 2008 este organizatorul şi directorul festivalului internaţional anul de toboşari şi percuţionişti „Chişinau Drum Day”.În anul 2009 году − compozitorul şi dirijorul primului jazz musical „Cabaret Jacksonville” (teatrul „Luceafărul”, regizor B. Focşa).
2009 − participă la concert în emisie directă la radioul din Kӧln − WDR 3 Germania, în componenţa trupei „ Triogon” la festivalul european de muzică contemporană în stil folc – „EBU Contemporary Folk Festival Cologne”.
În anul 2009 – Laureat al premiului municipal „ Pentru merite în domeniul artei”.
2009 − compozitor şi interpret în piesa montată de regizorul Mihai Fusu la „Teatrul unui singur actor” – „RASSM”,
În anul 2009 i-a fost acordat titlul onorific „Maestru în artă”.
2010 – fondatorul şi conducătorul proiectului „Live cu Dorel Burlacu” în cadrul mişcării „Lumea muzicii live”.
2010 – 11 concerte prin Moldova în cadrul proiectului „Educaţie prin artă” în componenţa trupei „Trigon”.
2010 – participant al proiectului internaţional „The port of cultures” (Moldova-Letonia-Georgia).
Burlacu Geta
S-a născut la 22 iulie în anul 1974, în oraşul Bălţi, Republica Moldova.
A început să cînte la vîrsta de şapte ani. A învăţat să cînte la vioară la şcoala de muzică din Bălţi. A absolvit clasa de vioară la Colegiul Muzical din Bălţi.
În anul 1993 a intrat la Conservator, Catedra muzica uşoara şi jazz (Chişinău).
Geta Burlacu este laureată şi premiantă a nenumăratelor festivaluri internaţionale de jazz, de muzică uşoara şi folclor din astfel de ţări ca România, Franţa, Germania, Spania, Danemarca, Ucraina, Belarus.
În 2006 a fost bursieră a Fundaţiei Soros, compartimentul „Muzică”.
În 2007 G. Burlacu participă la un turneu împreună cu renumitul proiect cubanez „Buena Vista Social Club”. În anul 2010 concertează cu formaţia lui Alex Calancea.
În 2008 a reprezentat Moldova la Concursul International Eurovision cu melodia „Century of Love”.
Discografie:
2005 – „Ce n-aş da...”
2008 – „La poarta pămîntului”
2009 – „O sete nebună”
2010 – „Cine iubeşte”
Oselischii Marc
S-a născut la 26 martie 1989 în oraşul Chişinău, Republica Moldova. Din anul 1996 pînă în 2008 a învăţat la Liceul „Ciprian Porumbescu”, clasa pian, iar pe parcursul anilor 2008-2010 – la Academia Muzicală, „Gavriil Musicescu” clasa pian clasic.
Pe parcursul studiilor sale a luat parte la numeroase concerte, festivaluri, show-uri în componenţa grupului „Alex Calancea Band”:
• „Podcoava de aur” (2008 -2010, Chişinău),
• „Cerbul de aur” 2008 (Chişinău),
• „Etno Jazz Festival” 2009 (Chişinău),
• „Jazz Improvisation” 2009 (Vilnius).
În anul 2008 – a susţinut un concert solo în cadrul proiectului „Rancho Moldova”, şi-a înscris discul de debut „Hands”.
A colaborat cu asemenea artişti precum Arsenie, Dan Bălan Olia Tira, Geta Burlacu, Ştefan Petrache ş.a.
Sergheev Dmitrii
S-a născut la 4 iulie 1979 în oraşul Chişinău, Moldova. Muzica jazz l-a pasionat încă din copilărie. A învăţat de sine stătător să cînte la saxofon. În anii 1998-2003 lucrează în componenţa Bib-band-ului Circului de Stat din Moldova.
A cîntat în componenţa unor asemenea grupuri, ca „Alis Blued Band”, „Cuibul”, „Romanichev &Co”, „www.FUNKY.md”, cvartetul saxofoniştilor Vadim Ostrouhov, Life model», «Acid Grape» , «The Right Horns», a colaborat cu Geta Burlacu.
A participat la asemenea festivaluri de muzică, precum „Starîi Melinic” (2006, Moldova), „Rock urok” (2006, Ucraina), „Mărțișor” (2005, 2006, 2007, Moldova), „Zilele Muzicii Noi” (2005, 2006, Moldova), „Etno-jazz festival” (2005, 2007, Moldova), „DoDj” (2006, Ucraina), „Faces of friends” (2007, Moldova), „Chișinău Drum Day” (Moldova, 2008).
Activitate concertistică − prin Moldova, România. Este fondatorul proiectelor de jazz „Dmitrii Sergheev Jazz Quartet”, „Tutu”, „Jaco”, „Humpty Dumpty”, „African Roots”, „Maiden Voyage”, „Mucho Latinos” şi multe altele. A colaborat cu pianistul jazz Marc Oselischi la proiectul „Rancho Moldova”. Colaborează şi cu DJii. A luat parte la proiectul „Latecomer” cu DJ Funky (Moscova). A luat parte la show-ul „Noaptea de jazz” din oraşul Cahul.
Dostları ilə paylaş: |