În loc de argument

3) Clima

Prin poziţia sa geografică în sud - vestul ţării, localitatea Dalboşeţ se încadrează în regiunea climatică sud - vestică, sau danubiano - getică, (Geografia României, 1983) unde masele de aer oceanic intră în contract cu cele mediteraneene determinând apariţia unor precipitaţii bogate.

Circulaţia generală a atmosferei asupra teritoriului luat în studiu este determinată de centrii de acţiune atmosferică atlanto - europeni, cu caracter cvasipermanent sau semipermanent în funcţie de poziţia şt intensitatea principalelor sisteme barice, cicloni şi anticicloni.

Aşezarea geografică a satului Dalboşeţ în cadrul Depresiunii Bozovici arată că aceasta ca şi întreg vestul ţării este supusă predominant influenţei circulaţiei vestice şi sud – vestice. După durată şi intensitate, Anticiclonul Azoric este centrul de acţiune cu rolul cel mai important în determinarea caracteristicilor climei, cu atât mai mult cu cât acţiunea sa se corelează în foarte mare măsură cu cea a minimei islandeze.

In perioada de maximă dezvoltare, Anticiclonul Azoric se extinde peste Marea Mediterană şi Europa Centrală, antrenând mase de aer de tip oceanic care determină în Depresiunea Almăjului timp răcoros vara, nebulozitate ridicată, precipitaţii bogate, iar iarna, aerul cald şi umed produce dezgheţuri bruşte.

Depresiunea islandeză se dezvoltă deasupra părţii de nord a Oceanului Atlantic, iar în situaţia în care această depresiune şi Anticiclonul Azoric se află în faza de dezvoltare maximă, contrastul baric foarte accentuat dintre ele provoacă deasupra continentului european o intensă circulaţie a aerului din sectorul vestic, determinând ecreşterea pregnantă a temperaturii şi umidităţii aerului iarna⁷ creştere ce se resimte şi în Depresiunea Bozovici.

Ciclonii mediteraneeni sunt generaţi în partea centrală şi vestică a bazinului Mării Mediterane, în zona de contact dintre aerul umed şi răcoros ce se deplasează dinspre Oceanul Atlantic şi aerul mai cald ce staţionează deasupra acestei regiuni.

Aceşti cicloni iau naştere în semestrul rece al anului, octombrie - aprilie, cu o frecvenţă ceva mai mare în lunile ianuarie - februarie, ceea ce le imprimă un caracter de semipermanenţă şi aduc schimbări în aspectul vremii, mai ales în sudul ţării.

Activitatea ciclonilor mediteraneeni este marcată prin apariţia în climatul Depresiunii Bozovici al unui al doilea maxim pluviometric la sfârşitul toamnei şi începutul iernii, mult atenuat însă faţă de cel de la începutul verii, din mai, iunie, iulie.

Prin aprecierea statistică exprimată în cantităţile de precipitaţii, temperaturile medii, sau unele fenomene meteorologice, activitatea ciclonilor mediteraneeni care urmăresc traiectoria clasică, prin vestul ţării, imprimă caracterul de climat de influenţă mediteraneeană, mai exact subtipul bănăţean de nuanţă submediteraneeană.

O altă caracteristică climatică a comunei Dalboşeţ este dată de situarea Depresiunii Almăj la adăpostul oferit de Munţii Almăj şi Munţii Semenic, ceea ce imprimă o nuanţă de climă temperată, de adăpost cu unele inversiuni termice specifice zonelor depresionare carpatice. La determinarea caracterului de climă temperată de adăpost mai contribuie vecinătatea cu bazinul Dunării în partea sudică, a cărei apropiere îndulceşte temperaturile în sezonul rece al anului şi masivitatea zonelor din partea estică (ce aparţin Carpaţilor Meridionali) care stăvilesc advecţiile reci din timpul iernii, din est şi nord - est.

Analiza datelor şi observaţiilor de la staţia meteorologică Bozovici, pe o perioadă de 15 ani (1984 - 1998) privind direcţiile din care s-au deplasat masele de aer, relevă câteva aspecte interesante.

Masele de aer arctic, cu temperaturi scăzute şi umezeală redusă, venind dinspre. nord - vest, provoacă iarna geruri iar primăvara şi toamna favorizează îngheţurile.

- Masele de aer tropical - maritime, calde şi umede, sunt antrenate dinspre sud şi sud vest şi provoacă precipitaţii abundente sub formă de ploaie iarna, iar vara o vreme schimbătoare şi de asemenea cu precipitaţii;

- Masele de aer tropical — continentale, frecvente vara, se datorează circulaţiei dinspre sud şi sud - est şi provoacă încălziri semnificative;

Masele de aer temperat - oceanic, umede şi relativ reci determină ploi abundente în semestrul cald şi ninsori, uneori viscolite, în sezonul rece. Circulaţia generală a atmosferei este cea care distribuie căldură şi umezeală, determinând variabilitatea vremii, căreia îi imprimă un caracter dinamic.

BILANŢUL RADIATIV CALORIC
Radiaţia solară globală constituie principala sursă de energie a tuturor proceselor geofizice şi biologice care au loc în natură.

În cursul unui an valorile lunare ale duratei de strălucire a soarelui se schimbă oscilând între 60 - 70 ore în luna decembrie şi 260 ore in luna iulie când radiaţia globală atinge cele mai ridicate sume lunare, ajungând să depăşească 15 k cal / cm² / min.

REGIMUL TEMPERATURII AERULUI
Variaţia temperaturii aerului este condiţionată de o serie de factori ca latitudinea locului, anotimpul, caracterul suprafeţei terestre, nebulozitatea, altitudinea şi prezintă două tipuri de variaţii: periodice (diurne şi anuale) şi neperiodice (accidentale).
Temperatura medie lunară şi anuală
Temperatura medie anuală este cuprinsă între valorile de 9° C şi 10,4 ° C, izoterma de 10° C înconjoară depresisiunea pe latura vestică, sudică şi sud–estică.

Analiza temperaturii medii anuale scoate în evidenţă faptul că teritoriul comunei beneficiază de un caracter mai moderat al regimului climatic al acestei zone Temperatura medie anuală. este, la staţia Bozovici, de 9,1° C (tab. 1).

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	An
T medie anuală	-1,6	-0,2	3,7	9,8	15,7	17,7	19,2	18,4	14,4	9,2	3,9	-0,2	9,1

Tabelul 1: Temperatura medie lunară şi anuală la Bozovici
Ţinând cont de aspectul general al reliefului, precum şi de fluctuaţiile generale ale atmosferei de la un an la altul, valorile medii anuale şi lunare ale temperaturii nu sunt constante, ci ele se abat de la valoarea multianuală, uneori înregistrând abateri destul de mari. De exemplu, în anii 1986, 1996 valoarea medie anuală a temperaturii aerului a înregistrat 9,0° C iar în anul 1994 de 10,4° C (tabelul l), pentru ca în anul în curs abaterea să fie şi mai mare ca urmare a valorilor înregistrate în luna iulie.

Din analiza valorilor medii anuale se constată că la staţia Bozovici acestea sunt, de regulă negative, în lunile ianuarie (-1,6° C) şi februarie (-03° C) şi mai rar în decembrie (-0,2° C).

Cea mai rece iarnă a fost cea a anului 1985 când s-au înregistrat -6,8° C în ianuarie şi -7,0° C în februarie.

Analizând valorile medii de la staţia Bozovici se observă că acestea sunt pozitive începând din martie (3,7°C) până în noiembrie (3,9°C).

Vara cea mai caldă a fost considerată cea a anului 1988 cu 21,7°C în iulie şi respectiv 22,2°C în august, dar valorile înregistrate în luna iulie a acestui an deţin recordul. Astfel, în 24 iulie între orele 14-16 temperatura nu a coborât sub 41° C.

Din fig. 2 tabelul 2 se poate semnala că direrenţele termice de la un an la altul sunt reduse în Depresiunea Bozovici, temperatura aerului menţinându-se în jurul valorii de +9°C. Valoarea medie multianuală este de 9°C, cea mai mică medie este în luna ianuarie de -1,6°C şi cea mai mare în luna iulie de 19,2°C (tabelul 2).

Anul	I	II	III	IV	I V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII
1984	-0,5	0	3,2	9,1	15.1	16,4	17.7	17,8	15,8	11.3	4.3	0.6
1985	-6,8	-7	3,5	10,3	16,8	16,1	19,4	19,3	14,3	7,4	4,2	1,6
1986	-1	-1,9	3,9	12,3	16,3	1,7	17,7	19,9	15.2	8.3	3,1	-3,2
1987	-4,3	0,7	-1.9	9,2	13	18,8	21,1	18	17,6	9,6	5,8	0,9
1988	-0,8	1,8	4,4	9,1	14,7	17,7	21,7	20,2	14,8	8,3	-1	0,2
1989	-2,1	2,1	7,1	12,5	13,3	16,1	19,1	18,6	14	9,2	3	-2,1
1990	-2,5	2,4	7,4	9,8	14,3 '	17,6.	19	18,4	12,6	9,8	5,2	0,7
1991	-1,9	-3,4	5,9	8,7	12	18,5	20	17,9	14,7	9,2	4,5	-3,6
1992	-1,8	-0,3	4,3	10,1	14,6	17,8	19,2	22,4	13,6	10,2	5.2	-1,4
1993	-2,3	-4,2	2,5	9,2	15,9	18,2	19	19,7	13,7	11,2	1,8	1,1
1994	1.2	0,8	6,3	10,4	15,2	17,7	20,9	20,3	18,3	9,1	4,4	0,4
1995	-2,5	3,4	4,3	9,6	13,9	17,6	21	18,8	13,5	8,9	1,4	0,1
1996	-1,3	-2,4	0,4	9,9	16,8	19,1	19,3	19,4	12	9,3	5,4	0
1997	-0,5	1,2	3,4	5,9	15,1	18,5	18,4	18,2	12,5	6,5	5,6	1,1
1998	0,4	2,8	2	10,9	14,2	19	19,8	18,5	14,1	10,4	6,9	0,9

Tabelul 2: Succesiunea valorilor medii lunare din perioada 1984-1998
Această situaţie este pusă în evidenţă şi de histrograma variaţiei temperaturii medii lunare la staţia Bozovici, ce ilustrează un mers ascendent în prima parte a anului, cu un maxim în iulie, după care devine descendent.

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	An
Temperatura medie	-1,6	-0,2	3,7	9,8	15,7	17,7	19,2	18,4	14,4	9,2	3,9	-0,2	9,1