În luna august s-au efectuat măsurători automate de imisii (NOx, co, pm10, O3, tsc) cu ajutorul analizoarelor din dotarea autolaboratorului ipm suceava în zona Vatra Dornei

Tabel 8.5.1. Rata natalităţii, mortalitatii, sporului natural la 1000 de locuitori în judeţul Suceava, în perioada 2011-2012 (sursă: Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Suceava)

Durata medie a vieţii pe medii şi sexe în judeţul Suceava este un alt indicator care trebuie avut în vedere atunci când se analizează starea de sănătate a populaţiei legată de cea a factorilor de mediu. Din tabelul 8.5.2 se constată o tendinţă de creştere a acesteia în perioada 2007-2011, atât în mediul urban cât şi în mediul rural.

An	Total medii	din care:		Total urban	din care:		Total rural	din care:
		M	F		M	F		M	F
2007	73,48	70,13	76,98	73,28	69,90	76,72	73,51	70,17	77,12
2008	73,75	70,48	77,14	73,74	70,64	76,78	73,60	70,21	77,27
2009	74,26	70,93	77,71	74,23	71,17	77,24	74,13	70,60	77,94
2010	74,33	70,79	78,04	74,15	70,58	77,80	74,34	70,83	78,15
2011	74,49	71,16	77,94	74,44	70,90	77,96	74,43	71,23	77,88

Tabel 8.5.2. Durata medie a vieţii (ani) pe medii şi sexe în judeţul Suceava

(sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava – date indisponibile pe 2012)
8.6. Radioactivitatea mediului
Contaminarea radioactivă este o formă specială de poluare a mediului, datorată emisiei şi propagării în mediu a unor radiaţii capabile să producă efecte negative asupra organismelor vii, având loc transferul radioizotopilor de-a lungul lanţului trofic, prin consumul diverselor plante de către animale sau de către om.

Sursele de poluare radioactivă se clasifică în surse naturale şi surse antropice.

Radioactivitatea naturală, componentă a mediului înconjurător, este determinată de prezenţa în sol, aer, apă, vegetaţie, organisme animale, precum şi în om a substanţelor radioactive de origine terestră. La aceasta se adaugă radionuclizii cosmogeni formaţi prin interacţiunea radiaţiei cosmice cu diferite elemente chimice din structura atmosferei.

Pe Terra există un fond natural de radiaţii global datorat surselor de iradiere naturală, care este suportat de organismele vii datorită adaptării dobândite de-a lungul timpului.

Prin activitatea economică, omul modifică sursele naturale de radiaţii, în sensul că el poate produce acumularea acestora în anumite locuri şi creează astfel o radioactivitate suplimentară.

Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Suceava (S.S.R.M.), care monitorizează sistematic nivelul radioactivităţii factorilor de mediu, face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.), reţea coordonată la nivel naţional de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin intermediul Serviciului Laborator Radioactivitate (S.L.R.), Regulamentul de organizare şi funcţionare a R.N.S.R.M. este aprobat prin O.M. nr. 1978/2010.

Prin O.M. nr. 1978/2010 sunt stabilite: programul standard şi special de supraveghere a radioactivităţii mediului, fluxurile de date zilnice şi lunare pentru situaţii normale, precum şi procedurile de notificare, avertizare sau alarmare, inclusiv fluxurile de date în cazul sesizării unor depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare. Fluxul de date în cadrul R.N.S.R.M. include proceduri de verificare şi validare a datelor şi este stabilit astfel încât să asigure informarea promptă a factorilor de decizie naţionali şi locali (după caz), atât în situaţii de rutină, cât şi în situaţii de urgenţă.

S.S.R.M. Suceava efectuează prelevări de probe şi măsurători ale activităţii beta globale pentru factorii de mediu: aer (aerosoli, depuneri), apă de suprafaţă şi freatică, sol necultivat, vegetaţie spontană, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi monitorizarea dozelor gamma absorbite în aer, valori orare.

O parte din probele prelevate sunt totodată pregătite şi expediate lunar Laboratorului de Radioactivitate din cadrul APM Iaşi, unde există dotarea necesară în vederea determinării concentraţiilor izotopilor radioactivi din probele de mediu, prin măsurători gamma spectrometrice. Rezultatele acestor determinări sunt centralizate de către Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul A.N.P.M. Bucureşti.

NOTĂ: Sistemul de detecţie a radiaţiilor beta din dotarea S.S.R.M Suceava a prezentat defecţiuni pe parcursul anului 2012 şi a fost trimis unei firme specializate, în vederea diagnosticării şi remedierii defecţiunilor apărute. De aceea, radiaţia beta globală nu a fost monitorizată la niciun factor de mediu în lunile martie, aprilie, mai şi octombrie.

În vecinătatea sediului A.P.M. Suceava funcţionează şi o staţie automată de monitorizare continuă a debitului dozei gamma absorbite în aer, datele măsurate fiind transmise on-line la A.N.P.M. – S.L.R. şi intrând apoi în circuitul de date european.

8.6.1. Programul standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

S.S.R.M. Suceava derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi, în scopul detectării oricăror posibile creşteri ale nivelurilor de radioactivitate în mediu la nivelul judeţului şi realizării avertizării/alarmării factorilor de decizie.

În anul 2012 SSRM a realizat următoarele măsurători de radioactivitate a mediului:

Măsurători activitate beta globală				Măsurători doză gamma absorbită în aer
Aerosoli	Depuneri atmosferice	Apă	Sol şi vegetaţie
1146	374	300	32	4392

Tabel 8.6.1. Numărul şi tipul măsurătorilor efectuate de S.S.R.M. Suceava,

pe factori de mediu, în anul 2012

Măsurarea activităţii beta globale a probelor de mediu se realizează în două etape:

• 
  măsurare imediată a probelor de mediu, care are drept scop detectarea rapidă a oricăror creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate a mediului;
  
• 
  măsurare întârziată, la 5 zile de la colectarea probelor, în scopul determinării nivelului global al radioactivităţii artificiale din mediu.
  

Începând cu anul 2003, S.S.R.M. Suceava a fost cuprinsă în Programul naţional de monitorizare a concentraţiilor de Tritiu din atmosferă (prin recoltări ale probelor de precipitaţii atmosferice) şi din apă de suprafaţă (râu Suceava).
În continuare sunt prezentate sintetic rezultatele activităţii de monitorizare a radioactivităţii mediului de către SSRM în intervalul 2008 - 2012.
8.6.1.1. Radioactivitatea aerului
a) Aerosoli atmosferici

• 
  Activităţi specifice beta globale medii şi maxime anuale ale aerosolilor atmosferici, măsurători imediate
  

a. Aspiraţia de noapte 02:00 – 07:00	b. Aspiraţia de zi 08:00-13:00

Fig. 8.6.1.1. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate

- valori medii şi maxime anuale, în perioada 2008 - 2012 la S.S.R.M. Suceava
Nicio valoare măsurată imediat nu a depăşit limita de atenţionare (10 Bq/m³) în intervalul analizat, aşa cum se constată din fig. 8.6.1.1. a şi b. Valorile medii anuale au fluctuat uşor de la an la an în intervalul analizat. În cursul nopţii, pe intervalul de aspiraţie cuprins între orele 02:00-07:00, se înregistrează de regulă valori mai ridicate ale activităţii beta globale imediate, faţă de cele înregistrate pe intervalul de aspiraţie diurn, orele 08:00-13:00.

• 
  Activităţi specifice beta globale medii şi maxime anuale ale aerosolilor atmosferici, măsurători întârziate (la 5 zile).
  

a. Aspiraţia de noapte 02:00 – 07:00	b. Aspiraţia de zi 08:00-13:00

Fig. 8.6.1.4. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale întârziate,

- valori medii şi maxime în perioada 2008 - 2012 la S.S.R.M. Suceava
Radonul şi Toronul în atmosfera liberă

Activitatea specifică a Radonului şi Toronului a fost determinată indirect, prin analiza beta globală a filtrelor pe care s-au aspirat aerosolii atmosferici.

Radonul (Rn-222) şi Toronul (Rn-220) sunt produşi de filiaţie ai U-238 şi Th-232, aflaţi în stare gazoasă. Ei ajung în atmosferă, în urma exhalaţiei din sol şi roci, unde sunt supuşi fenomenelor de dispersie. Concentraţiile de Rn-222 şi Rn-220 în atmosferă variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează atât viteza de emanaţie a gazelor din sol, cât şi diluţia/dispersia acestora în atmosferă.

Dispersia Radonului şi Toronului în atmosferă este puternic influenţată de variaţia diurnă a curenţilor de aer. Astfel, cele mai mari concentraţii în atmosferă se înregistrează în perioada de noapte, în intervalul de aspiraţie 02⁰⁰-07⁰⁰, valorile maxime fiind atinse spre dimineaţă, când apare o perioadă de acalmie a curenţilor de aer. Odată cu creşterea temperaturii, pe timpul zilei, apar curenţii de convecţie, care contribuie la dispersia Radonului şi Toronului acumulat peste noapte în păturile inferioare ale atmosferei.

Evoluţia activităţilor specifice ale radonului şi toronului în perioada 2008-2012 este prezentată în fig. 8.6.1.2 şi 8.6.1.3

a. Aspiraţia de noapte 02:00 – 07:00	b. Aspiraţia de zi 08:00-13:00

Fig. 8.6.1.2. Activităţi specifice medii şi maxime ale Radonului (Rn-222) în atmosfera liberă, în perioada 2008 - 2012 la S.S.R.M. Suceava

a. Aspiraţia de noapte 02:00 – 07:00	b. Aspiraţia de zi 08:00-13:00

Fig. 8.6.1.3. Activităţi specifice medii şi maxime ale Toronului (Rn-220) în atmosfera liberă

în perioada 2008 - 2012 la S.S.R.M. Suceava

b) Debitul dozei gamma în aer
Nivelele medii anuale ale dozei gamma absorbite în aer în perioada 2008 - 2012 sunt relativ apropiate, acestea fluctuând în limite normale – vezi fig. 8.6.1.5.

Din fig. 8.6.1.5. se observă că în intervalul 2008 - 2012 nici o valoare orară nu a depăşit nivelul de atenţionare (0,250 Gy/h) pentru debitul dozei gamma.

Fig. 8.6.1.5. Debitul dozei gamma în aer, valori medii şi maxime pe anul 2012,

comparativ cu anii 2008 - 2011

c) Depuneri atmosferice totale (depuneri uscate şi umede – precipitaţii)
Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică, de pe o suprafaţă de 0,3 m², a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După prelevare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate în aceeaşi zi pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare, pentru determinarea activităţii beta globale artificiale. Probele zilnice se cumulează lunar şi sunt trimise la A.P.M. Iaşi pentru a fi analizate gamma spectrometric.

Toate valorile obţinute în urma măsurătorilor imediate ale activităţii beta globale a depunerilor atmosferice s-au situat în intervalul 2008 – 2012 mult sub limita de atenţionare (200 Bq/m²zi) - vezi fig. 8.6.1.6.a.

a. Măsurători imediate	b. Măsurători întârziate

Fig. 8.6.1.6. Depuneri atmosferice - activităţi specifice beta globale medii şi maxime anuale

în perioada 2008 - 2012 la S.S.R.M. Suceava

8.6.1.2. Radioactivitatea apelor brute (ape de suprafaţă- curgătoare)
Măsurătorile imediate zilnice beta globale s-au încadrat sub valoarea limitei de atenţionare (2000 Bq/m³) în toată perioada analizată, aşa cum se constată din fig. 8.6.1.7.

Fig. 8.6.1.7. Apă brută (râu Suceava - Burdujeni), activităţi specifice beta globale

medii şi maxime anuale în perioada 2008 - 2012, măsurători imediate zilnice


8.6.1.3. Radioactivitatea solului
Probele de sol necultivat au fost prelevate în perioada aprilie - octombrie, cu frecvenţă săptămânală, din perimetrul amplasamentului S.S.R.M. Suceava din cartierul Obcini, str. Bistriţei, măsurarea făcându-se la 5 zile de la prelevare.

Fig. 8.6.1.8. Sol necultivat - medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale,

măsurate la 5 zile

8.6.1.4. Radioactivitatea vegetaţiei
Probele de vegetaţie spontană (iarbă) au fost prelevate în perioada aprilie - octombrie, cu frecvenţă săptămânală, din perimetrul amplasamentului S.S.R.M. Suceava, din cartierul Obcini, str. Bistriţei, măsurarea făcându-se la 5 zile de la prelevare.

Fig. 8.6.1.9. Vegetaţie spontană - medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale, măsurate la 5 zile

8.6.2. Programul special de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic
Activităţile de extracţie şi prelucrare a minereurilor radioactive determină eliminarea în mediul înconjurător a unor deşeuri din aceste activităţi care pot determina emisii radioactive suplimentare celor naturale. Modul de eliminare şi de depozitare a deşeurilor radioactive din minerit poate influenţa caracteristicile naturale, dacă nu sunt luate măsurile legale de radioprotecţie şi de protecţie a mediului în ansamblul său.

Exploatările miniere uranifere cresc radioactivitatea naturală a mediului în zona minelor, dar nu au o influenţă radiologică semnificativă pentru zonele aflate în proximitatea acestora.

S.S.R.M. Suceava a desfăşurat şi în anul 2012, în paralel cu programul standard de supraveghere, un program special de supraveghere a radioactivităţii mediului în zone de exploatare, încărcare şi transport a minereului uranifer din judeţul Suceava.

În cadrul Programului au fost investigate zonele miniere Crucea şi Botuşana, precum şi zona Argestru, unde se află Staţia Tehnică de încărcare-transport C.F. minereu uranifer. Minele Crucea şi Botuşana aparţin Companiei Naţionale a Uraniului, Filiala Suceava, fiind situate în bazinele hidrografice ale râurilor Bistriţa si Moldova, pe teritoriul judeţului Suceava.

În cursul anului 2012, Laboratorul de Radioactivitate al A.P.M. Suceava a executat, în cadrul acestui Program de supraveghere, analize beta globale pe un număr total de 32 probe de mediu, prelevate conform următorului plan:

Factor de mediu investigat	Loc prelevare probe	Frecvenţa de prelevare
1. Apă de suprafaţă	Pârâu Crucea, amonte de confluenţa cu râul Bistriţa	Trim.
	Râul Bistriţa, amonte de confluenţa cu pârâul Crucea	Trim.
	Râul Bistriţa, aval de confluenţa cu pârâul Crucea	Trim.
	Râu Suha, amonte confl. cu pârâu Botuşana	Trim.
	Râu Suha, aval confl. cu pârâu Botuşana	Trim.
	Râu Suceava, aval haldă CET	Anual
2. Apă freatică	zona Crucea	Trim.
	zona Botuşana	Trim.
	zona Argestru	Trim.
3. Sol necultivat (1 apr.- 31 oct.)	Zonă locuită Crucea, limitrof perimetru exploatare Crucea	Sem.
	Zonă locuită, limitrof perimetru exploatare Botuşana	Sem.
	Limită incintă St. Tehnica Argestru	Sem.
	Limitrof drum transport minereu-Pod Zugreni	Sem.
	Limitrof haldă CET Suceava	Anual
4. Vegetaţie spontană (1 apr.- 31 oct.)	Zonă locuită Crucea, limitrof perimetru exploatare Crucea	Sem.
	Zonă locuită, limitrof perimetru exploatare Botuşana	Sem.
	Limită incintă St. Tehnica Argestru	Sem.
	Limitrof drum transport minereu-Pod Zugreni	Sem.
	Limitrof haldă CET Suceava	Anual

Tabelul 8.6.2.1. Program special de supraveghere a zonelor cu fondul natural modificat antropic, desfăşurat de S.S.R.M. Suceava în anul 2012
Probele au fost prelucrate şi analizate beta global la sediul Staţiei RA Suceava şi au fost expediate la A.P.M. Iaşi pentru determinări gamma spectrometrice.
Prezentăm mai jos, sintetic, rezultatele măsurărilor beta globale la probele prelevate conform programului special de monitorizare a radioactivităţii mediului pe anul 2012.
8.6.2.1. Radioactivitatea apelor
a) Ape de suprafaţă

În anul 2012, din zona Crucea, au fost luate probe din 3 puncte de prelevare modificate faţă de cele din anii precedenţi, şi anume: “Pârâu Crucea, amonte de confluenţa cu râul Bistriţa”, “Râu Bistriţa, amonte de confluenţa cu pr. Crucea” şi “Râu Bistriţa, aval de confluenţa cu pr. Crucea”. Toate valorile beta globale măsurate la probele prelevate în 2012 din aceste puncte s-au încadrat sub valoarea limitei de atenţionare (2000 Bq/m³).

În zona Botuşana, situaţia se prezintă astfel:

Fig. 8.6.2.1. Apă de suprafaţă zona Botuşana – activităţi beta globale medii anuale în per. 2008-2012

Observaţii: Valorile lipsă la „râu Suha, amonte confl. cu pr. Botuşana” au fost valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare; probele sunt momentane, fluctuaţiile dintre amonte-aval fiind datorate variabilităţii naturale instantanee din cele 2 secţiuni.

Toate valorile beta globale măsurate la probele de apă de suprafaţă prelevate în 2012 din zona Botuşana s-au încadrat sub valoarea limitei de atenţionare (2000 Bq/m³).

b) Ape subterane

Cele 12 probe planificate pentru anul 2012 au fost prelevate, pregătite şi expediate în vederea efectuării analizelor gamma spectrometrice la A.P.M. Iaşi. Nu a fost măsurată niciuna beta global, deoarece sistemul de măsurare s-a aflat în service.

8.6.2.2. Radioactivitatea solului necultivat
Probele de sol au fost prelevate de 2 ori pe an, din fiecare dintre cele 4 puncte de prelevare (vezi programul din tab. 8.6.2.1). În aceste condiţii, fluctuaţiile valorilor medii anuale (vezi graficele de mai jos), cu valori mai crescute în 2010 - 2012 faţă de anii anteriori, este posibil să se datoreze condiţiilor meteo specifice din perioadele anterioare prelevării (foarte bogate în precipitaţii), ceea ce a dus la transferul poluanţilor din aer în sol şi vegetaţie şi deci la creşteri ale radioactivităţii solului şi vegetaţiei faţă de alţi ani (vezi şi fig. 8.6.2.6. şi 8.6.2.7).

Valorile măsurate la probele de sol prelevate din aceste zone au fost de cel mult 3 ori mai mari faţă de valorile medii anuale măsurate în municipiul Suceava (zonă martor neaflată sub impactul unor surse locale de radiaţii), aşa cum se constată din fig. de mai jos (vezi zona Crucea, an 2012).

Fig. 8.6.2.3. Sol necultivat zona Crucea - activităţi beta globale medii anuale	Fig. 8.6.2.4. Sol necultivat zona Botuşana - activităţi beta globale medii anuale

Fig. 8.6.2.5. Sol necultivat zona pod Zugreni - activităţi beta globale medii anuale

8.6.2.3. Radioactivitatea vegetaţiei spontane

Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat vegetaţie spontană din puncte adiacente zonelor de pe care s-au executat prelevările de sol, simultan, de 2 ori pe an, din fiecare dintre cele 4 puncte de prelevare (vezi programul din tab. 8.6.2.1).

Fig. 8.6.2.6. Vegetaţie spontană zona Crucea - activităţi beta globale medii anuale	Fig. 8.6.2.7. Vegetaţie spontană zona Botuşana - activităţi beta globale medii anuale

Fig. 8.6.2.8. Vegetaţie spontană zona pod Zugreni - activităţi beta globale medii anuale

Observaţie: În punctul “Limită incintă Staţie Tehnică Argestru” probele de sol şi de vegetaţie au fost prelevate şi pregătite în vederea determinărilor gamma spectrometrice, efectuate de către Laboratorul de radioactivitate al A.P.M. Iaşi, dar nu au fost măsurate beta global deoarece sistemul de măsurare s-a aflat în toată această perioadă în service.

Din fig. 8.6.2.6, 8.6.2.7 şi 8.6.2.8 se constată că valorile măsurate la vegetaţia prelevată din aceste zone au fost de mai puţin de 2,5 ori mai mari faţă de valorile medii anuale din zona martor - mun. Suceava (vezi zona Crucea, an 2010).