În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins

6.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente

PLANUL DE MONITORING

A. Obiectiv

Obiectivul planului de monitoring constă în: 1. confirmarea faptului că existenţa şi impactul oricăror posibile efecte negative ale utilizării organismului modificat genetic, evidenţiate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului, sunt corecte sau nu sunt corecte;

2. observarea apariţiei altor efecte negative ale utilizării organismului modificat genetic asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, care nu au fost anticipate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului.

B. Reguli generale

Activitatea de monitoring se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de introducere pe piaţă a organismului modificat genetic.

Datele colectate prin sistemul de monitoring trebuie să ofere noi informaţii privind impactul introducerii unui organism modificat genetic în mediu sau pe piaţă, în condiţii diferite. Când apar astfel de date noi, acestea trebuie automat să fie luate în considerare în realizarea următoarelor studii de evaluare a riscurilor asupra mediului.

Experienţa şi datele obţinute prin monitoringul activităţilor de introducere deliberată în mediu a organismelor modificate genetic trebuie să stea la baza proiectării sistemului de monitoring al activităţilor de introducere pe piaţă a acestor organisme, ca atare sau sub formă de produse.

C. Realizarea planului de monitoring

Planul de monitoring trebuie:

1. să fie detaliat pentru fiecare caz, pe baza studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului;

2. să ţină seama de caracteristicile organismului modificat genetic, de scara şi de condiţiile de mediu în care acesta va fi introdus:

3. să includă în planul general de supraveghere a efectelor negative neanticipate şi evidenţierea efectelor negative identificate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului, deoarece:

3.1. monitoringul fiecărui caz trebuie realizat pe o perioadă suficient de mare pentru detectarea efectelor imediate şi directe şi, unde este posibil, a celor ce apar cu întârziere sau a celor indirecte deja identificate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului;

3.2. supravegherea poate, dacă este posibil, să utilizeze practicile de supraveghere de rutină deja stabilite, cum sunt monitoringul culturilor agricole, al protecţiei plantelor sau al produselor medicale de uz uman sau veterinar;

4. să faciliteze observaţii referitoare la efectele asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;

5. să prevadă stabilirea responsabilului/responsabililor (notificator, utilizatori) cu realizarea diverselor sarcini prevăzute în planul de monitoring, care răspund ca activitatea de monitoring să se desfăşoare în mod corespunzător şi care sunt răspunzători în cazul în care au fost observate efecte negative asupra mediului sau sănătăţii umane şi nu au fost raportate deţinătorului autorizat şi autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului sau în cazul întârzierilor în transmiterea acestor date;

6. să prevadă stabilirea mecanismelor de identificare şi confirmare a oricăror efecte negative asupra mediului şi asupra sănătăţii umane observate şi aplicarea măsurilor necesare protecţiei oamenilor şi a mediului, stabilite de deţinătorul autorizat şi de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului."

6.3. Starea pădurilor

Pădurea Băneasa

Căi de acces: Şoseaua Bucureşti - Ploieşti (DN 1), Şoseaua de Centură a Capitalei şi Şoseaua Bucureşti - Pipera – Tunari.

Pădurea Băneasa este situată în zona vegetaţiei de stepă şi silvostepă (sivostepă în acest caz – care reprezintă un amestec de stepă cu pâlcuri de pădure). Arboretele din această pădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale ocupă suprafeţe reduse, fiind formate în principal din salcâm şi plop alb.

Repartizarea pe clase de vârstă a arboretelor este inegală, predominând cele din clasa a a-II-a şi a-III-a.

În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea normală. Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din interiorul arboretelor.

6.3.1. Fondul forestier

Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 617 ha fond forestier, întreaga suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie). Din această suprafaţă, 185 ha sunt reprezentate de păduri proprietatea statului şi 432 ha păduri aparţinând persoanelor fizice şi 24 ha terenuri destinate administraţiei silvice.

Tipul de staţiune forestieră specific acestor arborete este cel de "câmpie forestieră şleau, bonitate superioară, brun roşcat edafic mare", iar tipul de pădure majoritar "stejăret şleau normal de câmpie".

Speciile principale de bază din compoziţia arboretelor sunt stejarul şi cerul, iar speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin şi tei, având o vârstă medie de 70 ani.

În fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti, amplasat pe teritoriul administrativ în raza municipiului Bucureşti, nu există specii de arbori ocrotiţi în baza unor legi sau alte reglementări speciale.

În arboretele sus menţionate nu s-au efectuat tăieri de defrişare, lucrările fiind cele indicate de amenajamentul silvic - tăieri de igienă (extragerea exemplarelor uscate) şi tăieri de îngrjire a arboretelor - rărituri. În fondul forestier nu au fost efectuate lucrările de regenerare a arboretelor, acestea neavând vârsta la care se declanşează tăierile de regenerare.

În ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere proprietate publică a statului aflate în administraţia Direcţiei Silvice Bucureşti, în raza teritorial administrativă a municipiului Bucureşti, aceasta se prezintă după cum urmează:

Tabel nr. 6.3.1.1. Păduri administrate de către Direcţia Silvică Bucureşti

Tipul natural fundamental de pădure	Suprafaţa (ha)	% din suprafaţă	Compoziţie
Stejăret de câmpie înaltă	339	1.61	5 Stejar 3 Frasin 2 Tei
Stejăret de câmpie de divagaţie	185.7	0.88	7 Stejar 2 Frasin 1 Carpen
Stejăret de rovină	93.4	0.44	8 Stejar 2 Frasin
Stejăret de stejar pedunculat de depresiune din silvostepă	9.3	0.04	7 Stejar 3 Frasin
Stejăreto-şleau normal de câmpie	4452.6	21.19	6 Stejar 2 Frasin 2 Tei
Şleau normal de câmpie	4241.8	20.19	5 Stejar 2 Frasin 2 Tei 1 Carpen
Stejăreto-şleau de câmpie	2741.5	13.05	6 Stejar 2 Frasin 2 Tei
Stejăreto-şleau de depresiune	13.1	0.06	6 Stejar 2 Frasin 2 Tei
Stejăreto-şleau de luncă	115.5	0.55	6 Stejar 2 Frasin 2 Tei
Şleau plopiş normal de luncă	178.3	0.85	4 Stejar 4 Plop alb 2 Frasin
Ceret normal de câmpie	1874.8	8.92	8 Cer 2 Carpen
Ceret de silvostepă pe cernoziom degradat	227.8	1.08	9 Cer 1 Diverse ţări
Ceret de depresiune	5.3	0.03	8 Cer 2 Carpen
Gârniţet de câmpie	236	1.12	8 Gârniţă 1 Frasin 1 Jugastru
Amestec de stejar cu cer şi gârniţă	84.3	0.40	3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer 1 Frasin
Amestec de stejar pedunculat cu cer	516.9	2.46	4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2 Jugastru
Cero-şleau normal de câmpie	1694.7	8.07	5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru
Şleao-ceret de câmpie	1142.5	5.44	4 Cer 2 Tei 2 Frasin 2 Jugastru
Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat	636.8	3.03	10 Stejar brumăriu
Amestec normal de stejar pedunculat şi brumăriu	361.2	1.72	5 Stejar 5 Stejar brumăriu
Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gârniţă	110.2	0.52	3 Stejar 2 Gârniţă 3 Cer 2 Stejar brumăriu
Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă	849.3	4.04	4 Stejar br. 3 Cer 3 Gârniţă
Zăvoi de plop alb	233.1	1.11	8 Plop alb 2 Frasin
Zăvoi de plop negru	5.9	0.03	8 Plop negru 2 Frasin
Zăvoi amestecat plop alb şi negru	522.6	2.49	5 Plop alb 3 Plop negru 2 Frasin
Plopiş de rovină de plop tremurător	105.2	0.50	10 Plop tremurător
Zăvoi de salcie din lunci interioare	8.3	0.04	8 Salcie 2 Frasin
Aniniş pe soluri gleizate	27.9	0.13	10 Anin
TOTAL	21013	100	-

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti.

(Vârsta medie arborete - 60 ani).

Tabel nr. 6.3.1.2. Evidenţa fenomenului de uscare a arborilor

Specificări	U.M.	Specia
		Ste-jari	Go-run	Gâr-nIţă	Cer	To-tal ste-jari	Sal-câm	Plop e.a.	Plop alb Plop negru	Sal-cie	Fag	Fra-sin	Div. ţări	Brad	Mo-lid	Dou-glas	Pini
Suprafaţa totală	Ha	4897		237	1326	6460	108	3				109	824
Suprafaţa afectată de uscare	Ha	2400		50	500	2950	10	3				5	200
grad de intensitateI	Ha	200		50	500	750	10	3				5	200
grad de intensitateII	Ha	50
grad de intensitateIII	Ha	150
grad de intensitate IV	Ha
Volum total arbori uscaţi inventari-aţi	Mii mc	4.2		0.2	0.6	5	0.2	0.1				0.2	2
Masa lemnoasă extrasă sau de extras a arborilor uscaţi,d.c.	Mii mc	4.2		0.2	0.6	5	0.2	0.1				0.2	2
marcaţi şi extraşi în anul în curs	Mii mc	4.2		0.2	0.6	5	0.2	0.1				0.2	2
marcaţi în anul anterior şi extraşi în anul în curs	Mii mc
total extraşi în anul în curs	Mii mc	4.2		0.2	0.6	5	0.2	0.1				0.2	2
total extraşi în anul următor	Mii mc

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti, 2004

La data de 31.12.2007 Direcţia Silvică Bucureşti din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, administra o suprafaţă totală de 20.711 ha teren forestier proprietate publică a statului, în raza judeţului Ilfov 19.928 ha.

2.495 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, din care 90 ha păduri mânăstireşti şi păduri proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 cu modificarile şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea nr. 247/2005.

Suprafaţa totală de 20.647 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este repartizată pe categorii de folosinţă astfel:

• 
  19.848 ha categoria „pădure";
  
• 
  799 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate administraţiei silvice, terenuri care servesc cultura şi producţia silvică, terenuri destinate împăduririi (46 ha), terenuri reproductive.
  

Fondul forestier proprietate publică a statului din raza judeţului Ilfov este administrat prin cele 3 ocoale silvice din subordinea Direcţiei Silvice Bucureşti, astfel:

• 
  5.550 ha Ocolul Silvic Bucureşti
  
• 
  10.138 ha Ocolul Silvic Snagov
  
• 
  5.023 ha Ocolul Silvic Brăneşti