În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins
Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT
Yüklə 4,51 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului (prezentare generală)
- 12.3.2. Consumul brut de energie
- Cantitatea de energie electrica vandută ( MWh) 2002 2003
- Unitate administrativă Localităţi în care se distribuie energie termică Din care
- Total Regiune 3 3
- Unitate administrativă Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc.) Din care
- Total Regiune 2477864 456787
- Localităţi în care se distribuie energie termică (nr.) Localităţi în care se distribuie gaze naturale (nr.)
- 12.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
- Politica de eficienţă energetică
- 12.3.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului
- 12.3.6. Energii neconvenţionale
- 12.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2007 şi tendinţele generale în următorii ani Tabel nr. 12.3.7.1.
- Nr. Crt. Anul Numar de consumatori
12.2.3.2. Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT La nivelul APM Bucureşti, APM Ilfov şi ARPM Bucureşti s-au organizat întâlniri cu titularii instalaţiilor IPPC în vederea acordării sprijinului pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de caracteristicile tehnice ale instalaţiilor şi condiţiile locale de mediu. De asemenea, la aceste întâlniri au fost distribuite BAT-urile/BREF-urile pe domenii, fiecarui titular. 12.3. Energia Un impact negativ asupra factorilor de mediu este reprezentat de industria energetică, în speţă CET – urile. Acestea sunt amplasate numai pe teritoriul municipiului Bucureşti. Poluanţii semnificativi sunt: (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S). Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanţă de aceste surse, existând o implicaţie regională sau chiar transfrontalieră. Pe teritoriul Regiunii 8 Bucureşti –Ilfov se regăsesc următoarele sucursale de distribuţie a energiei electrice: Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice ILFOV
Principalele activităţi desfaşurate în FDFEE Electrica Muntenia Sud obţinute conform HG nr. 1342/2001 şi Statutului Societăţii sunt serviciile specifice activităţii de distribuţie a energiei electrice, nominalizate în distributie nr. 459/ 29 04.2002 acordată de ANRE. SDFEE llfov are sediul în B-dul. Lacul Tei. nr. 1-3, sector 2, Bucureşti iar amplasamentele de pe raza judeţului llfov sunt următoarele:
CET – uri întâlnite în Regiuniea 8 Bucureşti –Ilfov:
12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului (prezentare generală) SDEE llfov ca sucursala componentă a S.C. Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica-Muntenia Sud SA are preocupări deosebite în sensul diminuării impactului asupra activităţii:
12.3.2. Consumul brut de energie În anul 2007 SDFEE ILFOV a înregistrat o cantitate de energie electrică vândută de 740.522 MWh. Tabel nr. 12.3.2.1. Cantitatea de energie electrica vandută ( MWh) în judeţul Ilfov
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008 Tabel nr. 12.3.2.2 Evoluţia consumului de energie termică în Municipiul Bucureşti
Sursa datelor: Direcţia Generală de Statistică Tabel nr. 12.3.2.3. Localităţi în care se distribuie energie termică în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007 Tabel nr. 12.3.2.4 Volumul gazelor naturale distribuite în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007 12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative Generarea energiei de către agenţii economici, de către instituţii, în scopul încălzirii pe timp de iarna sau producerea acesteia pentru procesele tehnologice, reprezintă principala problema a agenţilor economici în ceea ce priveşte factorul de mediu aer. Începând cu sfârşitul anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul a emisiilor, CORINAIR (acceptata în Uniunea Europeana), pentru ca aceştia sa poată calcula emisiile şi sa facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul dintre instrumentele de atât de constrângere cat şi de stimulare a agenţilor economici de a folosi tehnologii şi instalaţii performante şi nepoluante în producerea energiei.
SDFEE ILFOV utitizează pentru încălzirea cladirilor la Centrul de Exploatare MT JT Buftea o centrală termică pe gaze naturale. Tabel nr. 12.3.3.2. Consumul de gaze naturale aferent anilor 2006 şi 2007 la Centrul de Exploatare MT JT Buftea
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008 12.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului La producerea energiei din surse energetice se elimină substaţe poluante cu impact negativ asupra mediului. La arderea combustibililor fosili aerul atmosferic este poluat cu oxizi de carbon (CO şi CO2), oxizi de sulf (SO2 şi SO3), oxizi de azot (NO şi NO2), aldehide, hidrocarburi, praf etc.. Dereglarea ecosistemelor acvatice impurifică solul. Mediul ambiant poate fi poluat de sectorul energetic direct sau indirect:
Arderea cărbunelui poluează prin:
Petrolul şi gazele naturale:
Politica de eficienţă energetică Esenţa politicii energetice constă în realizarea unui echilibru între cererea şi oferta de energie în condiţii suportabile din punct de vedere social şi ecologic. Acest echilibru poate fi realizat prin obţinerea unei valori înalte a eficienţei energetice. Un nivel adecvat a eficienţei energetice poate fi atins prin realizarea politicii energetice privită prin prisma conceptului de conservare a energiei, implementarea tehnologiilor renovabile, retehnologizarea subiecţilor industriali existenţiş politica de eficienţă enegetică tinde spre realizarea unei dezvoltări durabile a statului şi influenţează cele două laturi ale politicii energetice: economică şi ecologică. Politica energetică necesită calcularea efectelor previzibile economice şi ecologice şi fundamentul unor decizii de alocare a resurselor financiare şi umane. Astfel, pentru a instala o nouă capacitate de 1kW este necesară o investiţie de 1000 - 1200 dolari SUA, în timp ce pentru a economisi energie şi a evita instalarea unei asemenea capacităţi este necesară o investiţie de numai 400 dolari. Un bun exemplu de eficienţă energetică este retrofottingul, care permite micşorarea consumului energetic în încăpere aproape de două ori.
Poluarea produsă de produse petroliere este foarte periculoasă datorită faptului că urmele lăsate conduc la distrugerea vegetaţiei spontane şi plantate şi se îndepărtează foarte greu, numai prin decopertarea pământului poluat şi înlocuirea lui cu altul nou. Depoluarea solului afectat de poluantul petrol brut sau derivate ale petrolului conduc la costuri foarte mari. La nivelul Regiunii 8 Bucureşti Ilfov impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului se regăseşte numai în judeţul Ilfov. Pe teritoriul judeţului Ilfov se poate vorbi şi de o poluare istorică datorată existenţei unor trasee de transport ţiţei prin conducte îngropate şi dezafectate ulterior fără luarea unor măsuri minime obligatorii. 12.3.6. Energii neconvenţionale La Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Agenţiile pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Ilfov nu au fost înregistrate în cursul anului 2007 solicitări de emitere a acordurilor de mediu pentru investiţii care să utilizeze-producă surse de energii neconvenţionale. 12.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2007 şi tendinţele generale în următorii ani Tabel nr. 12.3.7.1. Evoluţia numărului de consumatori în judeţul Ilfov
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008 Se observă o creştere semnificativă a numărului de consumatori în anul 2006 mai ales în cazul consumatorilor casnici. Tabel nr. 12.3.7.2. Consumul de energie electrică în judeţul Ilfov
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008 12.4. Transporturile Municipiul Bucuresti Municipiul Bucureşti dispune de o reţea solidă de mijloace de transport în comun. Reţeaua de troleibuze şi tramvaie oferă avantajele generale ale transportului electrificat, dar, de asemenea este dependentă de o linie fixă şi de o reţea suspendată, ceea ce duce la o mare vulnerabilitate din cauza condiţiilor de trafic. Reţeaua de autobuze se caracterizează printr-o autonomie mai mare, o capacitate rapidă de organizare şi modificare de rute, precum şi prin investiţii iniţiale reduse (vehicule şi amenajare stradală, fără infrastructură). Dezavantajele acestei reţele constau în fiabilitatea mai scazută şi în nivelurile mai ridicate de poluare. Călătorii preferă autobuzele datorită mobilitaţii sporite. Reţeaua de troleibuze a Bucureştiului este privită ca reţea de alimentare pentru reţelele de metrou şi de tramvai. Troleibuzele înlocuiesc de asemenea, anumite secţiuni din rutele de tramvai - de obicei în zonele de periferie ale orasului sau în zonele centrale şi/sau istorice, unde cererea este oarecum mai scazută. Totuşi, construcţia actuală a troleibuzului cu rute radiale duble necesită o reconstrucţie pentru a respecta viziunea de reţea de alimentare. Principalii operatori de transport în comun din Bucureşti sunt:
Sistemul de tramvaie Sistemul de tramvaie constă din 296 km lungime de linie, care acoperă zona centrală a oraşului printr-un sistem radial cu un inel semi-central. O parte importantă a reţelei de tramvaie (110 km) a fost şi este şi actualmente în curs de modernizare. Cu toate acestea, pe lângă secţiunile care au fost up-gradate conform standardelor LRT, altele sunt încă active pe strazi. Un program de modernizare pentru materialul rulant a fost de asemenea pregătit, avand ca obiective sporirea eficientei şi a condiţiilor de siguranţă a tramvaielor, precum şi reducerea consumului de energie electrică. Programele de modernizare a infrastructurii şi a materialului rulant necesită resurse financiare considerabile şi în prezent se depaşesc fondurile pe care RATB şi/sau guvernul le poate aloca din bugetele de investiţie ale municipiului. În consecinţă au fost abordate instituţii financiare internaţionale, precum şi alte instituţii private internationale de finanţare în vederea co-finanţării. De exemplu, proiectul privind modernizarea liniei de tramvai este co-finanţat de Banca Europeană pentru Investiţii, în timp ce aranjamentele pentru programul privind modernizarea materialului rulant sunt încă în curs de pregătire.
Reţeaua de autobuze constă din aproximativ 860 km lungime rute şi acoperă, mai mult sau mai puţin, întregul municipiu. Autobuzele constituie unul dintre cele mai importante mijloace de transport, suportând aproape 32% din totalul călătoriilor urbane şi sub-urbane în comun. Raza de acoperire a a reţelei este reprezentată mai jos. Sistemul de metrou Cei 65 km de reţea de metrou, construită încă din anul 1979, asigură o deplasare rapidă, la o capacitate sporită. Reţeaua constă din doua linii care traversează oraşul de la Est la Vest şi de la Nord la Sud, precum dintr-un inel central. Programul de dezvoltare şi modernizare prevăzut pentru reţeaua de metrou din Bucureşti include proiecte ce trebuie implementate pe termen mediu şi lung şi prevede:
Acestea vor fi livrate până la sfârşitul anului 2003, astfel ca întreaga generaţie veche de material rulant va fi înlocuită până la sfârşitul anului 2011. Importanţa metroului ca mijloc de transport în comun ecologic şi rapid este în creştere. Transportul urban cu troleibuzul, utilizând o reţea de 72 km d.t. în general dispuşi în zonele de vest, nord-vest, sud-vest şi est ale orasului asigură legătura cu centrul oraşului. Reţeaua de troleibuze Deşi troleibuzele acoperă doar 11% din transportul urban în comun, acestea prezintă un avantaj faţă de autobuze prin faptul ca sunt ecologice şi se bazează pe o tehnologie silenţioasă. Pe durata programului de modernizare, 200 de troleibuze noi au fost cumpărate de la societatea ASTRA-IKARUS, troleibuze dotate cu modulatoare pentru reducerea consumului de energie. Alte 60 de troleibuze de acelasi tip vor fi achiziţionate, asigurându-se astfel înlocuirea a aproximativ 80% din parcul existent. (Sursa datelor: Master Plan General pentru Transport Urban – Bucureşti) Judeţul Ilfov Reţeaua căilor de comunicaţie o formează transporturile pe căile ferate, transporturile rutiere şi aeriene. Este de menţionat că, pe teritoriul judeţului Ilfov, în oraşul Otopeni, se află principala poartă de intrare şi ieşire din ţară, Aeroportul International Otopeni, prin care se asigură legătura cu celelalte mari oraşe ale ţării şi cu alte aeroporturi internationale. Reţeaua rutieră ce porneşte radial din Bucureşti şi străbate teritoriul judeţului Ilfov, asigură transportul călătorilor, schimbul de produse din interiorul judeţului, legăturile rutiere către toate punctele cardinale. Menţionăm drumul naţional (DN 5) ce leagă capitala - Bucureşti, de poarta fluvială şi auto - Giurgiu. Drumul naţional (DN 1) ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de nord-vest, respectiv centrul ţării şi vestul Europei. Drumul naţional (DN 2) ce face legătura cu zona de est a ţării, respectiv cu nord-estul şi estul Europei. Drumul naţional (DN 3) spre poarta maritimă a ţării - Constanţa şi Canalul Dunăre - Marea Neagră. Autostrada Bucureşti - Piteşti, ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de sud-vest a ţării şi a Europei. Această reţea radială este intersectată de Soseaua de Centură a Capitalei, aflată în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov. În viitor,sînt propuse a se construi încă trei autostrăzi ce vor porni din judeţul Ilfov şi vor lega capitala de vestul ţării, respectiv vestul Europei (Braşov-Oradea), estul Europei (Ploieşti - Albiţa) şi spre sud-est (spre portul maritim Constanţa). (Sursa datelor: PLAM Ilfov) Yüklə 4,51 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||