12.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport
Operaţiunea 5.3 din cadrul POST 2007 – 2013 se referă la reducerea efectelor adverse ale lucrărilor şi activităţilor de transport asupra mediului înconjurător, urmărind problema impactului transporturilor asupra mediului. Această măsură presupune dezvoltarea infrastructurilor eficiente şi nepoluante/ “prietenoase cu mediul“ prin respectarea standardelor europene privind serviciile de transport, inclusiv a celui intermodal, şi a Acordului de la Kyoto. Această operaţiune poate include şi construcţia de bariere de zgomot de-a lungul infrastructurii de transport adiacentă zonelor populate. Prin reducerea ambuteiajelor se va reduce poluarea în localităţile cheie. Vor beneficia de fondurile financiare alocate acestei operaţiuni proprietarii infrastructurii de transport. (Sursa: Programul Operaţional Sectorial Transport (POST) 2007 – 2013)
Emisii din transport
Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferică în Municipiul Bucureşti a fost prezentată pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”, din cadrul prezentului raport.
Tabel nr. 12.4.1.1. Valorile de emisie pentru trafic în Municipiul Bucureşti
Nume
grupa
|
CO2
(mii tone)
|
SO2
(tone)
|
NOX
(tone)
|
NMVOC
(tone)
|
CO
(tone)
|
PM10
(tone)
|
Pb
(kg)
|
Transport rutier
|
423
|
2076
|
1270
|
8626
|
12608
|
173
|
-
| Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008
În Municipiul Bucureşti impactul asupra mediului este estimat pe baza traficului şi performanţei acestuia, şi constă în nivelul de zgomot şi în cantitatea de emisii de NOx, CO, CO2, SO2 şi particule. Conform estimarilor pentru anul de bază, traficul motorizat din Municipiul Bucureşti generează un nivel de zgomot mediu de 62,8 dB, şi o cantitate de emisii pe zi după cum urmează: 2 tone de NOx, 10 tone de CO, 1,2 tone hidrocarburi nearse/particule, 357 tone de SO2 şi 1.113 tone de CO2. Cantitatea de emisii generată de catre traficul motorizat este ilustrată atât la nivel de artere de circulaţie cât şi la nivel de zonă/cartier. Estimările prezentate sunt pentru autoturisme şi taximetre.
Referitor la autovehiculele de transport marfă, acestea genereaza o cantitate de emisii pe zi după cum urmează: 10,5 tone de NOx, 7 tone de CO, 5 tone hidrocarburi nearse, 953 tone de SO2 şi 300 tone de CO2. Cantitatea de emisii generată de către traficul motorizat este ilustrată atât la nivel de artere de circulaţie cât şi la nivel de zonă/cartier. (Sursa datelor: Master Plan General pentru Transport Urban – Bucureşti)
12.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi
În viitorul apropiat un aspect important va fi acela de armonizare a transportului de călători pe distante lungi şi medii cu serviciile orăşeneşti şi regionale. Pe lângă beneficiile coordonării, un important potenţial avantaj de a avea o Autoritate Metropolitană de Transport în Bucureşti l-ar putea constitui impactul abordării contractuale cu privire la activitatea operatorilor din sectorul public.
Prin instaurarea competiţiei, în timp ce managerilor li se acordă o mai mare libertate de a-şi administra operaţiunile mai eficient, s-ar elimina unele dintre practicile vechi moştenite, pe măsura ce s-ar reţine expertiza tehnică acumulată de-a lungul anilor.
Acest organism care va lega organizaţiile guvernamentale şi locale implicate în administrarea transportului public şi a fondurilor acestuia reprezintă o soluţie necesară.
Acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi:
-
Extinderea utilizării sistemelor de transport cu bune performanţe ecologice.
-
Utilizarea taxelor de poluare percepute pentru vehiculele non-euro pentru încurajarea utilizării sistemelor de transport „LOW EMISSION”.
-
Infiinţarea benzilor destinate bicicliştilor şi roller-ilor.
-
Dirijarea circulaţiei pe inele şi radiale (conform Master Plan-ului de Transport).
-
Extinderea modurilor de transport electric de mare capacitate.
-
Afişarea în timp real a informaţiilor cu privire la valorile de poluanţi măsurate.
-
Aplicarea de sancţiuni contravenţionale utilizatorilor de vehicule care nu respectă normele de poluare.
-
Monitorizarea calităţii aerului în municipiul Bucureşti.
-
Utilizarea de mijloace de transport nepoluante.
-
Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai.
(Sursa datelor: Master Plan General pentru Transport Urban – Bucureşti)
12.4.3. Situaţia parcului auto
12.5. Turismul
Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov deţine un potenţial turistic specific, reprezentat de capacitatea de atracţie exercitată de centrul urban Bucureşti, la care se adaugă valorile culturale şi de mediu ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeţului Ilfov. Capacitatea de cazare a Regiunii Bucureşti-Ilfov era în anul 2005 de 11.225 locuri de cazare, ceea ce reprezenta 4% din total ţară.. În ceea ce priveşte numărul de înnoptări şi sosiri, în perioada 2000-2005, acestea au crescut cu valori de 48,7%, respectiv 59,8%.(Sursa datelor: Programul Operaţional Regional 2007- 2013)
Ca urmare a locului ocupat în economiile naţionale şi rolul îndeplinit în dezvoltarea acestora, turismul este considerat unul dintre cele mai dinamice sectoare, cu o evoluţie mereu ascendentă.
Tabel nr. 12.5.1. Unităţi de cazare în municipiul Bucureşti
|
1990
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
Total unităţi de cazare Din care:
|
42
|
46
|
50
|
47
|
45
|
48
|
51
|
Hoteluri
|
41
|
33
|
35
|
34
|
33
|
36
|
33
|
Camping-uri
|
1
|
1
|
1
|
1
|
0
|
0
|
0
|
Pensiuni
|
0
|
12
|
14
|
12
|
12
|
12
|
18
|
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008
Tabel nr. 12.5.2. Număr turişti cazaţi în municipiul Bucureşti (mii persoane)
|
1990
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
Total
Din care:
|
|
711
|
591
|
577.5
|
532.1
|
508.9
|
481.7
|
Hoteluri
|
|
693.6
|
589.9
|
576.0
|
529.9
|
506.6
|
479.1
|
Camping-uri
|
33.8
|
15.5
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Pensiuni
|
-
|
1.9
|
1.1
|
1.5
|
2.2
|
2.3
|
2.6
|
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008
În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov existau în anul 2006: 139 unităţi de cazare 37 în judeţul Ilfov şi 102 în municipiul Bucureşti. Din acestea 75 sunt hoteluri şi moteluri, 7 în judeţul Ilfov şi 68 în municipiul Bucureşti. (Anuarul Statistic al României 2007)
În anul 2006 au sosit 900.000 turişti, au fost înregistrate 1.658.000 înnoptări, indicele de utilizare netă a capacităţii a fost de 38%.
12.5.1. Potenţialul turistic al regiunii (inclusiv elemente turistice naturale)
Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov deţine un potenţial turistic specific, reprezentat de capacitatea de atracţie exercitată de centrul urban Bucureşti, la care se adaugă valorile culturale şi de mediu ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeţului Ilfov.
Valori istorice şi culturale în Municipiul Bucuresti
În Municipiul Bucureşti se află o serie de imobile aflate în administrarea instituţiilor de cultură subordonate C.G.M.B. şi intrate în categoria clădirilor monumente istorice şi de arhitectură.
-
Teatre: C. Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul de Revistă C. Tănase, Teatrul Casino Cabaret, Teatrul Ţăndărică, Universitatea Populară “Ion I. Dalles”, Evreiesc de Stat.
-
Muzee: Palatul Şuţu, Colecţia Ligia şi Pompiliu Macovei, Muzeul Severeanu, Casa Cesianu, Muzeul Fr. şi Cecilia Storck, Muzeul Gh. Tătărăscu, Muzeul Th. Aman, Muzeul Pr. Dr. Victor Babeş, Muzeul Cornea Medrea, Muzeul C.C. şi C.I. Nottara, Casa N. Minovici, Observatorul Astronomic – Amiral Vasile Urseanu, Palatul Voievodal Curtea Veche, Muzeul Prof. Dr. Gh. Marinescu, Ateliere Creaţie.
-
Biblioteci metropolitane: Bibliotecile publice situate pe străzile Carol, Colţea şi Popa Soare.
Valori naturale, istorice şi culturale în judeţul Ilfov
-
Lacul Mogoşoaia
-
Lacul Pantelimon
-
Lacul şi pădurea Căldăruşani
-
Mănăstirea Căldăruşani
-
Mănăstirea Cernica
-
Mănăstirea Snagov
-
Pădurea Băneasa
-
Pădurea Râioasa
-
Pădurea şi lacul Cernica
-
Pădurea şi lacul Snagov
-
Palatul Mogoşoaia.
(Sursa datelor: PLAM Ilfov)
12.5.2. Impactul turismului asupra mediului
12.5.3. Tendinţe de dezvoltare a regiunii. Obiective măsuri
Prezenţa capitalei ţării în centrul Regiunii este copleşitoare datorită mărimii populaţiei, a forţei economice şi a concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi instituţionale. Puterea de polarizare a capitalei iradiază mult dincolo de graniţele administrative ale sale.
Densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice fac din Municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din România, precum şi una dintre cele mai mari din Sud-Est-ul Europei.
Structura economică a regiunii reflectă, de asemenea, funcţiile de servicii ale capitalei ţării, în timp ce construcţiile, transportul, educaţia, cercetarea şi sectorul TIC sunt cele mai importante sectoare ale regiunii contribuind la creşterea competitivităţii şi potenţialului de dezvoltare.
Oportunităţile cheie sunt oferite de posibilitatea integrării educaţiei, cercetării, inovării şi afacerilor pentru îmbunătăţirea inovării în activităţile economice, folosind resursele umane calificate şi bine pregătite.
Dezvoltarea economică şi socială din ultimii ani a capitalei a condus la o nevoie acută de spaţii pentru amplasarea de noi cartiere rezidenţiale, activităţi comerciale, etc, astfel încât graniţele geografice şi administrative ale oraşului au devenit necorespunzătoare .
Constituirea prin lege a zonei metropolitane - zonă care există de facto, răspunde unor necesităţi sau oportunităţi determinate de evoluţiile istorice, economice, sociale şi teritoriale, care au condus la dezvoltarea legăturilor economice şi demografice între Bucureşti şi localităţilor din jur aflate în zona sa de influenţă. Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare şi cooperare a aşezărilor din cadrul zonei, ca şi crearea de noi forme de organizare instituţională şi de administraţie va întări capacitatea acestora de a face faţă concurenţei.
12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
În situaţiile în care au fost semnalate poluări accidentale specialiştii din cadrul Seviciului Laborator – APM Bucureşti s-au deplasat în teren şi au efectuat măsuratori pentru determinarea concentraţiei momentane de poluant. În funcţie de caz, s-au efectuat monitorizări în zona afectată de poluare, pe o perioadă mai lungă de timp, până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisă de legislaţia în vigoare.
Tabel nr. 12.6.1. Poluări accidentale în Municipiul Bucureşti
|
Data/ ora
|
Localizarea fenomenului
|
Agent poluator; cauza poluării
|
Factorii de mediu afectaţi
|
Modul de manifes-tare al fenome-nului
|
Masuri luate
|
Sancţi-uni
|
1
|
23.03.
2007
ora 5
|
B-dul Vasile Milea/ zona Apaca
|
La intervenţia ISU MB , prin spalarea carosabilului s-a fisurat conducta de pacura ce aparţine CET Grozăveşti
|
apa
|
Solul prezinta produs petrolier
|
Oprirea pompării şi spălarea carosabilului cu apă curată
|
-
|
2
|
06.05.2007
Ora 10.30
|
Depozit de deşeuri nepericuloase aflat în adm. SC Iridex
|
Datorită nesupravegherii coresp. a zonei de descarcare a deşeurilor fapt ce a dus la aprinderea lor
|
aer
|
incendiu
|
Au fost luate masuri în vederea stingerii incendiului
|
5000 RON
|
3
|
08.06.2007
Ora 12,00
|
Hotel 2S+ P+ P + Tehnic, str. Vitan Bârzeşti nr. 7D, Sector 4
|
SC Pro Hotels SRL s-a produs un incendiu la izolaţia interioara a construcţiei
|
aer
|
Incendiu, degajare de fum
|
Măsuri în vederea stingerii incendiului
|
10 000 RON
|
4
|
11.08.2007
Ora 14
|
Şantier SC IMSAT SA, str. B Văcă-rescu/ Sos. Stefan cel Mare, Sector 2
|
Datorita săpăturilor efectuate de angajaţii SC IMSAT SA s-a produs prin fisurarea cablului de înaltă tensiune, o poluare a solului cu ulei de răcire
|
sol
|
Scurgere de ulei de răcire în sol
|
s-a luat legatura cu reprezen
tanţii Electrica SA care au oprit scurgerile de ulei
|
10 000 RON
|
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008
Tabel nr. 12.6.2. Poluări accidentale in Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Nr. Crt.
|
Data/ ora
|
Localizarea fenome-nului
|
Agen-tul polua-tor; Cauza poluă-rii
|
Facto-rii de me-diu afec-taţi
|
Modul de mani-festare al feno-menului
|
Măsuri luate
|
Sancţi-uni
|
1.
|
16. 02. 2007
|
Şoseaua de centura
Com. Dragomi-reşti Vale
|
Camion care transpor-ta recipienţi cu acid sulfuric concen-trat
|
sol
|
Dever-sare în sol a acidului sulfuric concen-trat
|
Neutralizarea solului cu lapte de var
|
Nu s-au înregistrat sancţ-iuni, deoarece nu s-a identifi-cat camionul.
|
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008
Tabel nr. 12.6.3. Poluări din perioada 1999 - 2006 în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Nr. Crt.
|
Data/ ora
|
Localizarea fenome-nului
|
Agentul poluator; Cauza poluării
|
Facto-rii de me-diu afec-taţi
|
Modul de manifes-tare al fenome-nului
|
Măsuri luate
|
Sanc-ţiuni
|
1.
|
23.11. 2006
|
UPB Corp A
Str. Polizu
|
Depozit de reactivi
|
aer
|
Miros puternic de vapori de HCl
|
Evacu-area şi izolarea zonei neutrali-zare cu carbonat de sodiu
|
Eviden-ţa GNM
|
2.
|
17.10. 2006
|
Şos Buc.- Ploiesti- podul Băneasa
|
SC Petrom, service
|
apa
|
irizaţii
|
Preleva-re probe, curaţire
|
Eviden-ţa GNM
|
3.
|
11.04. 2006
|
Bragadiru, râul Ciorogarla
|
Necu-noscut
|
apa
|
Pelicula de produs petrolier în curtea cetaţe-nilor
|
Prelevare probe investi-garea tuturor posibi-lelor surse de poluare pe cursul raului
|
Eviden-ţa GNM
|
4.
|
17.08. 2005
|
Şoseaua Buc. Ploiesti nr. 8
|
Peşti morţi în descom-punere
|
apa
|
Miros neplăcut şi înflorirea apei
|
Prelevare probe, curatire
|
Eviden-ţa GNM
|
5.
|
18.07. 2005
|
Aeroport Otopeni
|
Cutii cu fenol
|
aer
|
Miros neplăcut
|
Identifi-care şi măsurare
Evacuare de pe pista a avionu-lui şi neutrali-zare cu alcool.
|
Eviden-ţa GNM
|
6.
|
26.04. 2003
|
Lacul Herăstrău Debarcader
|
Poluare lac cu produse petroliere
|
apa
|
Peşti morţi
|
Prelevare probe, curăţire
|
Eviden-ţa GNM
|
7.
|
30.04. 2001
|
Valea Saulei
Iaz Pipera – aval sere
|
Deversare materii fecale
|
apa
|
Peşti morţi
|
Prele-vare probe
|
Eviden-ţa GNM
|
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de Mediu APM Bucureşti, 2008
13. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
13.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului
Cheltuielile pentru protecţia mediului includ investiţiile şi cheltuielile curente interne pentru desfăşurarea activităţilor de supraveghere şi protecţie a mediului, şi care se referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.
Investiţiile pentru protecţia mediului includ cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, cu scopul de protecţie a mediului. Ele includ, de asemenea, valoarea serviciilor legate de transferul de proprietăţi al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor (taxe, materiale, comisioane, cheltuieli de transport de încărcare/descărcare).
Mijloacele tehnice pentru protecţia mediului includ echipamente, utilaje, instalaţii, proceduri, tehnologii pentru protecţia mediului, clasificându-se în:
-
Mijloacele tehnice adăugate, aflate la sfârşitul procesului tehnologic, de tip „end of pipe” (staţii de epurare, instalaţii de depoluare a emisiilor în atmosferă, coşuri de dispersie etc.). Acestea sunt destinate reţinerii poluanţilor în vederea reducerii emisiilor poluante în mediu şi nu afectează procesul de producţie propriu-zis, sausunt facilităţi asimilate acestora, în cazul activităţilor nelegate strict de un proces de producţie.
-
Mijloacele tehnice integrate în proces, care realizează adaptarea sau schimbarea unui proces sau a unei instalaţii de producţie, astfel încât să genereze mai puţine emisii de poluanţi sau deşeuri, cu efecte directe atât în îmbunătăţirea performanţelor industriale ale procesului sau a instalaţiei de producţie, cât şi asupra reducerii poluării. Acestea poartă denumirea generică de procese/instalaţii cu „tehnologii curate”.
Corespunzător, investiţiile pentru protecţia mediului pot fi pentru mijloacele tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces.
Cheltuielile curente pentru protecţia mediului însumează cheltuielile efectuate pentru operarea, repararea şi întreţinerea utilajelor pentru protecţia mediului de către personalul întreprinderii. Ele includ salariile şi impozitele aferente şi cheltuielile materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, apă etc.). Cheltuielile curente interne nu includ cheltuielile pentru achiziţionarea de servicii de mediu de la terţi.
Cheltuielile totale pentru protecţia mediului includ investiţiile pentru mijloacele tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces şi cheltuielile curente interne sau externe unităţii.
Dostları ilə paylaş: |