În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins

F
ig. 4.3.2.1. Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada (1981-2002)

În ceea ce priveşte distribuţia apei prin sistem centralizat de alimentare cu apă, în tabelul alaturat se pot regăsi cateva date privind lungimea totală a reţelelor de alimentare cu apă, volume distribuite şi numărul de persoane branşate la retea.

Tabel nr. 4.3.2.1. Lungimea reţelei de apă potabilă în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Unitate administrativă	Reţele apă potabilă (menajer şi industrie)
	Lungime totală reţele (km)	Volume distribuite (mii mc)	Număr de localitaţi	Populaţie branşată la reţea
Judeţul Ilfov	319.6	5016	15	73.842
Municipiul Bucuresti	1763	328.560	1	1.684.600

Sursa datelor: Autorităţile de Sănătate Publică Bucureşti şi Ilfov

Industria

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile directe, înregistrând 60,6% (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro) din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi folosinţe consumatoare de apă este cel mai ridicat (a se vedea şi datele din Anexa nr. 6.1). In B.H. Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale se menţine constant.

La nivelul anului 2007, cei mai mari consumatori industriali, pe bazine hidrografice, sunt:

• 
  B.H. Argeş: SC Apa Nova SA, Arteca Jilava, Danubiana SA, United Breweries Tuborg, CN Aeroportul Bucureşti-Otopeni, Bere Bucureşti Popeşti-Leordeni, Neferal SA, S.C. Glina SA, DOOSAN - IMGB, SA, CET Sud, CHIMOPAR, FAUR, ICME - ECAB, CET Griviţa, ISOVOLTA, RATB, Complexul Naţional Sportiv;
  
• 
  B.H. Ialomiţa: SNP Petrom SA-Schela Băicoi, exploatare Periş.
  

Numai câteva din platformele industriale din Bucureşti au un profil mono-sectorial, de exemplu:

• 
  Platforma Pipera, specializată în industria electronică.
  
• 
  DOOSAN - IMGB în construcţia de maşini.
  
• 
  Rocar în mijloace de transport.
  

În prezent, starea fostelor platforme industriale este deplorabilă datorită clădirilor industriale sărac renovate, reamenajate ca depozite de mărfuri. Unele platforme sunt foarte poluate datorită îngropării, pe parcursul unei perioade lungi de timp, a unor cantităţi mari de deşeuri industriale periculoase.

Zootehnia

Pe teritoriul municipiului Bucureşti, au fost dezafectate 2 unităti zootehnice existente.

În cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul bazinelor hidrografice, administrate de SGA Ilfov, exista încă mari complexe, care au o importanţă deosebită atât din punct de vedere al gospodăririi cantitative, cât mai ales din punct de vedere al gospodăririi calitative a apelor.

Dintre cele mai importante amintim:

• 
  B.H. ARGEŞ: SC AVICOLA CREVEDIA SA, SC AVICOLA TĂRTĂŞEŞTI SA, SC AVICOLA BUFTEA SA, PICOVIT SA.;
  
• 
  B.H. IALOMIŢA: SC SEMTEST Baloteşti SA, SC ROMSUINTEST SA Periş, I.N.C.D.B. Baloteşti.
  

Irigaţii în B.H. Argeş

La nivelul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov, în anul 2007, au fost irigate suprafeţe mici în cadrul parcurilor Capitalei; în judeţul Ilfov nu au fost irigate suprafeţe importante, datorită cheltuielilor foarte mari energetice şi de exploatare a amenajărilor, excepţie făcând sistemele de irigaţii locale.

În anul 2007 s-a irigat o suprafaţă de 180 ha în B.H. Argeş, pentru care s-a captat un volum total de 176,0 mii mc, comparativ cu anul 2006 când a fost irigată o suprafaţă de 252 ha, cu un volum de apă captat de 807,0 mii mc.

În B.H. Ialomiţa s-au irigat 180 ha, volumul de apă captat fiind de 425,0 mii mc, comparativ cu o suprafaţă de 180 ha irigată în anul 2006, cu un volum de apă de 425,0 mii mc.

Amenajări Piscicole

Tabel nr. 4.3.2.2. Suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, 2007

CATEGORII			B.H. ARGEŞ			B.H. MOSTIŞTEA	B.H. IALOMIŢA	TOTAL S.G.A.
			TOTAL	BUCUREŞTI	ILFOV
Număr	Amenajări piscicole		47	3	44	-	21	68
Suprafaţa amenajată (ha)			1344	186	1158	-	565	1909
VOLUME ANUALE (mii mc)	C A P T A T E	Râuri Interioare	2254	84	2170	-	7600	9854
		Subteran	-	-	-	-	-	-
		TOTAL	2254	84	2170	-	7600	9854
	RESTITUITE		2025	75	1950	-	6840	8865

Volumele anuale de apă captate pentru piscicultură sunt fie ale acumulărilor în salbă, fie volume derivate din alte cursuri de apă (folosinţele piscicole din judeţul Dâmboviţa, aferente SGA, sunt incluse la judeţul Ilfov). În municipiul Bucureşti nu au mai fost incluse amenajările care aveau folosinţa pescuitului de agrement.

Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apă în anul 2007

Tabel nr. 4.3.2.3. Volume de apă captate (suprafaţă/subteran) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă (inclusiv transferuri din alte bazine), în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Bazin hidrografic	Volum captat (mil. mc)			Volum restituit (mil. mc)
	2007	2006	2005	2007	2006	2005
Argeş (Bucureşti, Ilfov)	43,222	44,226	50,969	354,165	386,544	265,490
Ialomiţa	10,281	12,557	11,403	8,944	10,620	9,441
Total SGA	53,503	56,783	62,372	363,109	397,164	274,931

Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor de apă pentru anul 2007

În regiunea 8 Bucureşti – Ilfov nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apă din punct de vedere cantitativ pentru bazinele hidrografice Argeş şi Ialomiţa, pe teritoriul administrat de SGA Ilfov – Bucureşti, deşi fenomenele de secetă au persistat o perioadă de cca. jumatate de an.

Elemente privind balanţa apei, 2007

Tabel nr. 4.3.2.4. Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate, în municipiul Bucureşti

Surse de acoperire a necesarului de apă	Volume de apă efectiv utilizate ( mii mc )	Indice % realizare cote de apă alocate
BH ARGEŞ, Municipiul Bucureşti
Prelevări din surse directe:	18038	92,80
-total BH propriu,din care:	18038	92,80
-suprafaţă	565	511,15
-subteran	17473	92,60
Recirculare	508455	124,80
-transfer din/în BH Ialomiţa	0	0,00

Sursa datelor: SGA Ilfov - Bucureşti

Notă: Se menţionează gradul de incertitudine al planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de ridicate cu energia şi exploatarea.

Tabel nr. 4.3.2.5. Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate, în judeţul Ilfov

Surse de acoperire a necesarului de apă	Volume de apă efectiv utilizate ( mii mc )	Indice % realizare cote de apa alocate
BH ARGEŞ
Prelevări din surse directe:	42058	86,40
total BH propriu,din care:	42058	86,40
-suprafaţă	12296	104,75
-subteran	30926	79,50
Recirculare	615484	96,80
transfer din/în BH Ialomiţa	0	0,00
BH IALOMIŢA
Prelevări din surse directe:	10281	94,60
total BH propriu, din care:	10281	94,60
-suprafaţă	7644	96,00
-subteran	2637	92,40
Recirculare	80	100,00
transfer din/în alte bazine	0	0,00

Sursa datelor: SGA Ilfov - Bucureşti

Parametrii globali privind folosinţele consumatoare de apă

Situaţia existentă la nivelul anului 2007 pentru folosinţele consumatoare de apă se prezintă astfel:

B.H. ARGEŞ:

• 
  1077 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic, cu un volum captat de 40,635 mil.mc (transferul din B.H. Ialomiţa a fost 0) şi volum restituit de 352,140 mil.mc;
  
• 
  52 sisteme de irigaţii cu suprafaţa amenajată de 17796 ha şi irigată efectiv în anul 2007 de 200 ha, volumul captat fiind de 0,333 mil. mc (în scădere faţă de 2006);
  
• 
  47 folosinţe piscicole (iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţa totală de 1344 ha, volumul total captat fiind de 2,254 mil. mc şi restituit de 2,025 mil.mc.
  

B.H. IALOMIŢA:

• 
  118 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic cu un volum captat de 2,631 mil. mc şi un volum restituit de 2,104 mil. mc;
  
• 
  29 sisteme de irigaţii (mari şi locale) cu suprafaţa amenajată de 15810 ha şi irigată efectiv în anul 2007 de 110 ha, volumul captat fiind de 0,050 mil. mc, în scădere faţă de anul 2006;
  
• 
  21 folosinţe piscicole (iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţa totală de 565 ha, volumul total captat fiind de 7,600 mil. mc şi cel restituit de 6,840 mil. mc.
  

Volumele de apă recirculată şi refolosită la nivelul anului 2007, s-au extras din Balanţa apei - Realizare an 2007.

B.H. Argeş:

• 
  volum utilizat din recirculare: 615484 mii mc;
  
• 
  volum captat din B.H. Ialomiţa: 0 mii mc.
  

B.H. Ialomiţa:

• 
  volum utilizat din recirculare: 80 mii mc.
  

Consumurile folosinţelor de apă nu au avut influenţă asupra debitelor surselor de apă de suprafaţa sau subterane. Toate folosinţele consumatoare de apă de pe teritoriul administrat de D.A.A.V. Piteşti, au fost satisfacute din punct de vedere cantitativ, neexistand situaţii de restricţii, nici în perioada de secetă a anului 2007.

Apreciere globală privind regimul de exploatare a acumularilor şi derivaţiilor

În anul 2007, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administraţia D.A.A.V. Piteşti s-a desfaşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro - meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare, deşi anul 2007 a fost un an cu fenomene de secetă .

4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

A. N. „APELE ROMÂNE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi S.G.A.-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodarire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

• 
  Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare.
  
• 
  Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele.
  
• 
  Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate.
  
• 
  Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calitătii surselor de apă.
  
• 
  Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calitaţii apei.
  

Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţiala a vieţii şi bun care produce valoare economică.

În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plateşte”.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafată, naturale sau amenajate (indiferent de deţinatorul amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor platită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificarile pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizeaza periodic prin Hotărâre a Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002):

• 
  contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi utilizatori;
  
• 
  contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţa sau subteran).
  

Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pentru localităţi).

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unitaţile de gospodărie comunală.

Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de către autorităţile administraţiei publice locale.

De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autoritaţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru:

• 
  conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al statului;
  
• 
  întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
  
• 
  refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;
  
• 
  activitaţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.
  

4.4. Ape de suprafaţă

În conformitate cu atribuţiile ce revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „APELE ROMÂNE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov - Bucureşti gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APA.

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea „Normativului privind clasificarea calitaţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”.

Urmărirea calităţii apelor din bazinele hidrografice aflate în administrarea S.G.A. Ilfov - Bucureşti se face prin efectuarea de analize bacteriologice, fizico - chimice şi biologice, conform “Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat”, pe anul 2007, în secţiunile reţelei de monitoring, care este structurată astfel:

Calitatea apelor din Bazinul Hidrografic Argeş 2007

Rauri:

• 
  13 secţiuni de caracterizare a corpurilor de apă, din care :
  

• 
  8 secţiuni - program de supraveghere;
  
• 
  4 secţiuni - program de operaţional;
  
• 
  8 secţiuni - program IH care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002-Directiva 78/659/EEC;
  
• 
  2 secţiuni de captare a apelor de suprafaţă pentru potabilizare, unde se vor monitoriza indicatorii din HG nr. 100/2002 (Directiva 75/440/EEC) - program P;
  
• 
  6 secţiuni - program ZV - zone vulnerabile - se referă la secţiunile de monitorizare din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an.