Наказ від 27. 12. 2013 №1844 Упорядники: Говорнян Л. С

Govornean Lilia Popa Maria
LITERATURA (ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ)

CULEGERE DE EXERCIȚII

COMPLEXE
PENTRU

EVALUAREA FINALĂ DE STAT
CLASA a 11 - a


CERNĂUȚI 2014
1

Рекомендовано Міністерством освіти і науки України

(наказ від 27.12.2013 № 1844)


Упорядники:
Говорнян Л.С., методист румунської мови та літератури (румунської і світової) Інституту післядипломної педагогічної освіти Чернівецької області
Попа М.К., вчитель румунської мови та літератури (румунської і світової) Петрашівської загальноосвітньої школи І-
ІІІ ступенів Герцаївського району
Рецензенти:
Бостан Л.О., кандидат філологічних наук, доцент кафедри румунської та класичної філології Чернівецького національного університету ім. Ю. Федьковича
Бирка М.Ф., кандидат педагогічних наук, доцент кафедри педагогіки, психології та теорії управління освітою Інституту післядипломної педагогічної освіти Чернівецької області
Вринчану Ф.Д., асистент кафедри румунської та класичної філології Чернівецького національного університету ім. Ю. Федьковича
Попеску А.К., вчитель румунської мови та літератури (румунської і світової) Нижньопетровецької ЗОШ І-ІІІ ст. № 1 Сторожинецького району
Збірник завдань для державної підсумкової атестації з «Інтегрованого курсу «Література» (румунська та світова)» для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою. 11 клас.
Укладачі:

Говорнян Л.С., Попа М.К.
Пропоновані завдання для учнів 11-го класу вибрані відповідно до діючих критеріїв оцінювання навчальних досягнень школярів у системі загальної середньої освіти. Вони передбачають перевірку знань, умінь і навичок учнів як з окремих тем, так і з відповідних розділів програми.

2

Întroducere

Evaluarea finală de stat în clasa a 11-a este modalitatea de evaluare a competențelor, a nivelului de cultură generală, atins de absolvenții instituțiilor de învățământ. Are drept scop de a aprecia în mod teoretic cunoştinţele elevilor, deprinderile şi competenţele, de a verifica însușirea intregii materii studiate.
Evaluarea cunoştinţelor, testarea capacităţilor şi competenţelor se face la nivel de itemi, în test, conform principiului numeric şi al gradului de complexitate.
Culegerea pe care v-o propunem cuprinde: sarcini sub formă de teste, alcătuite în baza materialului prevăzut de programa şcolară: cu un răspuns sau cu două răspunsuri, teste-corespondenţă; exemple de analiză literară prin prisma ideologiei şi esteticii curentelor literare, a stilisticii textului, în termenii teoriei literare însuşiţi anterior; eseuri-comentarii, paralele, pe bază de texte literare, cu referire la textele studiate, la texte propuse sau la lecturi individuale din literatura naţională sau universală.
Lucrarea respectivă este alcătuită în conformitate cu programa şcolară la materia „Literatura română” şi cuprinde materialul studiat în clasele a 10-a şi a 11-a.
Elevii trebuie să dea dovadă de сunoaşterea operelor literaturii române din diverse perioade istorice, a curentelor şi şcolilor literare, a genurilor şi speciilor literare, a structurii textelor şi a resurselor expresive ale limbii.
Evaluarea tuturor creaţiilor elevilor impune multă atenţie din partea cadrului didactic, dar şi obiectivitate,
3

efort şi concentrare. Însărcinările vor fi apreciate în felul următor:

Nivelul I – pentru fiecare răspuns corect elevul va fi apreciat cu 0,5 puncte, numărul total pentru nivelul I, va fi de 3 puncte;
Nivelul II – pentru fiecare răspuns corect 0,5 puncte, numărul total – 6 puncte;
Nivelul III – răspunsul corect fa fi apreciat cu 0,5 puncte, în total – 8 puncte;
Nivelul IV – pentru fiecare răspuns corect – 1 punct, va fi apreciat cu 4 puncte;
Nivelul V – se va aprecia cu 1-3 puncte, dacă compunerea sau eseul este scris în mod corect, logic și concis, conștientizează procesul comunicǎrii și cultivează o vorbire și scriere clară și corectă,fără greșeli ortografice și de punctuație. Respectarea părţilor unei compuneri, folosirea cuvintelor şi a expresiilor frumoase, respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinut, scrisul lizibil, citeţ.
Numărul maximal de puncte acumulat de elev va fi de 24. Pentru a-l aprecia în sistemul de evaluare de 12 puncte, trebuie să împărțim numărul de puncte la coeficientul 2. Exemplu: numărul acumulat de puncte e de 17 : 2 = 8,5. Numărul se rotungește și elevul primește nota 9.
Pentru efectuarea lucrării se dau 90 de minute. Culegerea respectivă este adresată atât

profesorilor, cât şi elevilor.

Succese mari!

4

VARIANTA I

Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Identificați care operă este numită nuvelă-parabolă:
   

1. 
   E.Ionescu, „Rinocerii”;
   

2. 
   C.Aitmatov, „Eșafodul”
   

3. 
   T.Mann, „Muntele vrăjit.”
   

4. 
   E.Hemingway, „Bătrânul și marea”.
   

2. 
   Octavian Goga este considerat de critica literară:
   

1. 
   poet al țărănimii noastre;
   

2. 
   poet al pământului;
   

3. 
   poet „ al pătimirii noastre ”;
   
4. 
   poet al neamului.
   

3. 
   Alegeți varianta ce conține numai poezii din creația eminesciană care redau imaginea luminoasă, optimistă a dragostei, armonia dintre stările sufletești ale poetului și cadrul natural:
   

1. 
   „Luceafărul”, „Dorința”, „Sara pe deal”;
   

2. 
   „Sărmanul Dionis”, „Lacul”, „O rămâi…”;
   

3. 
   „Sunt ani la mijloc”, „Călin (file din poveste)”;
   

4. 
   „Dorința”, „Lacul”, „Sara pe deal”, „O,
   

rămâi…”.

5

4. 
   Structura „în suflet seamănă-mi furtună” din poezia „Rugăciune” de Octăvian Goga conține:
   

1. 
   o metaforă;
   
2. 
   o personificare;
   
3. 
   o enumeraţie;
   

4. 
   o repetiție.
   

4. 
   Motivul central al „Scrisorii I” de Mihai Eminescu îl constituie:
   

1. 
   soarta omului de geniu, trăitor într-o lume incapabilă să-i înțeleagă măreția;
   

2. 
   condiția nefericită a geniului, născută din apartenența sa la două lumi (temporală și veșnică);
   

3. 
   evocarea timpului istoric;
   

4. 
   zădărnicia unei lumi în care viața este un joc de măști, gloria este mincinoasă, iar geniul este nefericit.
   

4. 
   Evidențiați varianta care denumește motivele ce se cuprind în drama „Meșterul Manole” de Lucian Blaga:
   

1. 
   motivul jertfei rituale;
   

2. 
   motivul dorului pentru creație, al jertfei, al destinului;
   

3. 
   motivul măicuței îndurerate;
   

4. 
   motivul visului, revoltei.
   

6

Nivelul II

(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. 
   Precizați ce sugerează titlul poeziei „Dorința” de Mhai Eminescu:
   

1. 
   dorul de dragoste;
   

2. 
   imaginea iubirii posibile, dar neîmplinite;
   

3. 
   aspirația poetului pentru un sentiment ideal;
   

4. 
   dorința să nu mai revadă iubita;
   

5. 
   dorința de a revedea codrul și izvorul.
   

2. 
   Precizați afirmația corectă referitoare la romanul
   

„Ion” de Liviu Rebreanu:

1. 
   prin romanul „Ion” autorul a construit tipul
   

țăranului în genere;

2. 
   prin romanul „Ion” autorul prezintă un personaj individual din societate;
   

3. 
   romanul „Ion” surprinde situații și
   

caracteristici umane valabile dincolo de spațiu și timp;

d) romanul „Ion” prezintă o întâmplare reală, dar nu e caracteristică vremii și spațiului rural descris;
e) personajul Ion prețuiește în egală măsură iubirea, familia și pământul.
3. Numiți ce constituie poezia „Rugăciune” de Octavian Goga:
7

1. 
   proslăvirea Divinității;
   

2. 
   crezul poetic al scriitorului;
   

3. 
   un program de luptă și o armă politică;
   

4. 
   o rugăciune obișnuită către Dumnezeu;
   

5. 
   o rugăminte către persoana iubită.
   

3. 
   Stabiliți două trăsături specifice ale basmului cult:
   

1. 
   întinderea mare a textului (un lanț de „micronuvele”) curgând una din cealaltă;
   

2. 
   operă de întindere mijlocie;
   

3. 
   fabulosul este tratat în mod realist;
   

4. 
   operă epică în proză în care întâmplările sunt fantastice;
   

5. 
   învingătoare ies forțele răului.
   

3. 
   Identificați cum procedează eroul liric din poezia „Numai una” de George Coșbuc în situația critică ce s-a creat:
   

1. 
   își ascultă părinții și frații;
   

2. 
   ascultă oamenii din sat ;
   

3. 
   e hotărât să se căsătorească cu fata săracă;
   
4. 
   e în stare să aprindă tot satul;
   

5. 
   e hotărât să nu se mai căsătorească cu nimeni.
   

3. 
   Alegeți două caracteristici care dovedesc apartenența operei „Numai una” de George Coșbuc la specia idilă:
   

8

1. 
   oglindește un mic tablou idealizat al vieții de la țară;
   

2. 
   este o descriere al unui tablou din natură;
   

3. 
   elementele lirice se împletesc cu cele epice;
   
4. 
   are caracter filozofic;
   

5. 
   poetul își exprimă un sentiment de durere sau regret.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)

1. Stabiliți corespondența scriitor – Patria natală:

a) Mircea Eliade; 1. Moldova;

b) Anna Ahmatova; 2. Franța;

c) Ion Druță; 3. România;

d) Charles Baudelaire. 4. Rusia;

5. India.
2. Recunoașteți personajul din operele lui Ion Creangă după descriere:

1. 
   „...era balcâză și lălaie, de-ți era frică să înnoptezi cu dânsa în casă”.
   

2. 
   „...era leneșă, țâfnoasă și rea
   

3. 
   „...era un cărpănos și un pui de zgârie-brânză”.
   

4. 
   „...era înaintat în vârstă, bucher de frunte și
   

tâmpit în felul său”.

1. 
   Fata babei din povestea „Fata babei și fata moșneagului”;
   

9

2. 
   Moș Vasile din „Amintiri...”;
   
3. 
   Vărul Ion din „Amintiri...”;
   

2. 
   Fata Irinucăi din „Amintiri...”;
   
3. 
   Trăsnea din „Amintiri...”.
   

3. 
   Uniți titlul operei cu autorul ei:
   

a) „Cântec de toamnă”; 1. Anna Ahmatova;

b) „Podul Mirabeau”; 2. Paul Verlaine;

c) „Nu mai plâng nu chem…”; 3. Serghei Esenin;

d) „Vântul războiului”. 4. C. Aitmatov;

5. G. Apollinaire.
4. Uniți simbolurile din poemul „Moartea căprioarei” de Nicolae Labiș cu valoarea lor:

1. 
   „vânătoarea foametei”;
   
2. 
   „frumoasă jertfă a pădurii”;
   

3. 
   tatăl;
   
4. 
   copilul.
   

1. 
   căprioara;
   

2. 
   simbol al nevinovăției;
   

3. 
   seceta;
   

4. 
   simbol al conștiinței, spus necesităţii;
   

5. 
   vânătoare împusă de condițiile cumplite.
   

Nivelul IV
Citiți cu atenție textul dat:

10

„Din trei feciori câți are tata, nici unul să nu fie bun de nimica?! Apoi drept să vă spun că atunci degeaba stricați mâncarea, dragii mei… Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că sunteți feciori de craiu, asta nu miroasă a nas de om… Vorba ceea: La plăcinte înainte

Și la război înapoi.” (Ion Creangă)

1. 
   Selectați din text o expresie caracteristică stilului lui Ion Creangă.
   

2. 
   Identificați modalitatea de expunere
   

predominantă în text.

3. 
   Explicați sensul proverbului din text.
   

3. 
   Precizați genul în specia literară:
   

1. 
   epic, schiță;
   
2. 
   dramatic, comedie;
   

3. 
   epic, basm;
   
4. 
   dramatic, dramă.
   

Nivelul V
Scrieți un eseu de 25-30 de rânduri pe tema:
„Casa părintească nu se vinde”, făcând referire la poezia lui Grigore Vieru „Casa Părintească”.


VARIANTA II
Nivelul I

11

(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Poezia contemporană e caracterizată prin:
   
   • 
     versul liber;
     
   • 
     monorimă;
     

• 
  rimă încrucișată;
  

• 
  rimă îmbrățișată.
  

2. 
   Emirul din Bagdad în poemul „Noaptea de decembrie” ajunge:
   
   • 
     la cetatea sfântă Meka;
     

• 
  la „Meka cerească”, la „Meka cea mare”;
  

• 
  pe căile „ocolite” de drumețul „pocit”;
  

• 
  în camera care ia chipul „minunatului palat”.
  

3. 
   Precizați care din operele date poate fi numită comedie lirică:
   

• 
  Vasile Alecsandri „Chirița la Iași sau două
  

fete ș-o neneacă”;

2. 
   A. P. Cehov „Livada cu vișini”;
   
3. 
   Ion Luca Caragiale „O scrisoare pierdută”;
   

2. 
   N. V. Gogol „Suflete moarte”.
   

4. 
   Stabiliți genul și specia literară a operei „Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu:
   

1. 
   genul epic, roman istoric;
   

2. 
   genul dramatic, dramă;
   
3. 
   genul epic, roman realist;
   

12

4. 
   genul epic, epopee.
   

5. 
   Stabiliți titlul operei din creația lui Ion Creangă căreea îi aparține fragmentul:
   

„Cum nu se dă scos ursul din bârlog; țăranul de la munte, strămutat la câmp; și pruncul dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus ... la Socola...”

1. 
   „Ursul păcălit de vulpe”;
   

2. 
   „Harap Alb”;
   
3. 
   „Amintiri din copilărie;
   

4. 
   „Moș Ion Roată și Unirea”.
   

5. 
   Identificați răspunsul corect.
   

Conform conținutului romanului „Clopotnița” de Ion Druță, Ștefan cel Mare a poruncit să fie construită o clopotniță:

1. 
   în amintirea victoriei de la Valea Albă;
   
2. 
   în amintirea Sihastrului Daniil;
   
3. 
   în amintirea luptei de la Vaslui;
   
4. 
   în amintirea luptei de la Lipnic.
   

Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)
1. Stabiliți variantele care caracterizează curentul expresionist:

1. 
   se afirmă prin expresia plină a trăirilor sufletești care tind spre o reînnoire spirituală;
   

13

2. 
   apare prin sec. al XVIII-lea ;are ca scop iluminarea maselor;
   

2. 
   cel mai important scriitor expresionist român este Lucian Blaga;
   

2. 
   reprezentanți ai curentului: Alecsandru
   

Macedonski, Lucian Blaga;

5. 
   personajelor le este caracteristic refugiul în trecutul istoric.
   

2. 
   Stabiliți variantele corecte referitoare la subordonarea fiecărei părți ale poemului
   

„Luceafărul” de Mihail Eminescu la cele două planuri: uman-terestru și universal-cosmic:

1. 
   partea I-a – planul uman-terestru, partea a II-a – planul universal-cosmic;
   

2. 
   partea I-a – universal-cosmic și uman-terestru; partea a II-a – uman-terestru;
   

3. 
   partea a III-a – universal-cosmic; partea a IV-a – universal-cosmic și terestru-natural;
   

4. 
   partea a III-a – terestru-natural; partea a IV-a – terestru-natural;
   

5. 
   partea I-a – universal-cosmic; partea a II-a – uman-terestru.
   

2. 
   Stabiliți variantele corecte referitoare la viața și opera lui George Bacovia:
   

1. 
   George Bacovia – cel mai mare repezentant al simbolismului românesc.
   

14

2. 
   Poezia „Plumb” e socotită ars poetica și o sinteză a întregii lirici bacoviene.
   

2. 
   Poezia „Plumb” e alcătuită din două catrene și are rimă încrucișată.
   

2. 
   Cu versurile „Stam singur în cavou…” se încheie poezia „Plumb”.
   

2. 
   Cvântul „plumb” e reluat de patru ori.
   

4. 
   Identificați variantele ce conțin opere din creația lui Ion Luca Caragiale:
   

1. 
   drama „Năpasta”;
   

2. 
   comediile „Arvinte și Pepelea”, „Iorgu de la
   

Sadagura”;

3. 
   „O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”;
   

3. 
   drama „Apus de soare”;
   

3. 
   comedia „Livada cu vișini”.
   

5. 
   Identificați personajele romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu:
   
   1. 
      Janet, Horia, Sihastrul Daniil;
      

2. 
   Ștefan cel Mare, Ionuț, Alexăndrel;
   

3. 
   Ștefan Gheorghidiu, Ela;
   

4. 
   Ion, Ana, Gheorghe, Florica, Vasile Baciu;
   

5. 
   Gheorghiade, ofițeri.
   

5. 
   Identificați răspunsurile corecte referitoare la
   

„Junimea” și „Convorbiri literare”:
15

1. 
   „Junimea” a fost o grupare culturală și literară, înființată de către tinerii intelectuali sub conducerea lui Titu Maiorescu;
   

2. 
   Mihai Eminescu este întrodus în cenaclul „Junimea” de către Ion Creangă;
   
3. 
   după 1885 „Junimea” împreună cu revista
   

„Convorbiri literare” se mută din Iași la București;

4. 
   redactorul șef al revistei „Convorbiri literare” a fost Iosif Vulcan;
   

5. 
   „Junimea” și „Convorbiri literare” au fost întemeiate la București.