Îndrumar de afaceri – Republica Serbia



Yüklə 152.75 Kb.
tarix30.07.2018
ölçüsü152.75 Kb.

Îndrumar de afaceri – Republica Serbia

CUPRINS
1. Informatii generale

2. Organizarea administrativ teritoriala

3. Economia Serbiei

4. Mediul de afaceri

5. Relatiile bilaterale

6. Informatii utile
Anexe:

- Cadrul juridic

- Cooperarea transfrontaliera

- Structura Guvernului Serbiei
1. Informatii generale


Denumirea oficiala:

Republica Serbia

Forma de guvernamant

Republica

Ziua nationala

15 februarie- Ziua Constitutiei

Pozitia geografica:

Serbia este situată în sud-estul Europei, in partea centrală a Peninsulei Balcanice si se invecineaza la est cu Bulgaria, la nord-est cu Romania, la nord cu Ungaria, la vest cu Croatia si Bosnia-Hertegovina, la sud-vest cu Muntenegru si la sud cu Albania si Macedonia

Suprafata:

88 361 km²

Resurse naturale:

petrol, gaze naturale, carbune, cupru, plumb, zinc, nichel, aur, pirita

Populatia

7.498.000 locuitori (fara Kosovo si Metohia)- recensamant din 2002

Structura etnica:

sarbi 82,90%, 3.91%, maghiari, 1.81% bosniaci, 1.44%, romi, 0.94% croati, 0.92% muntenegreni, 0.82% albanezi, 0.79% slovaci, 0.53% vlahi, 0.46% romani, 0.34% macedoneni etc.

Limba oficiala:

Sarba- alfabetul chirilic este oficial; se foloseste si alfabetul latin

Moneda nationala:

Dinar curs mediu 1 euro=80 dinari

Principalele orase:

Belgrad (1,6 mil loc), Novi Sad (300.000 loc), Nis (250.000 loc), Kragujevac 180.000 loc.)

Seful statului

Boris Tadic

Prim-ministru

Mirko Cvetkovic

Puterea legislativa

Parlamentul unicameral- 250 membri

Guvernul

In urma alegerilor parlamentare din 11 mai 2008, s-a format coalitia de guvernare, din urmatoarele partide: Partidul Democrat al Serbiei (DS), G17 Plus, Partidul Socialist, Partidul Pensionarilor

Serbia este condusa de o majoritate formata din trei coalitii, care au 11 partide.



  • Cea mai mare este coalitia “Pentru o Serbie Europeana”, formata din Partidul Democrat (DS), G17 Plus, Liga Social Democrata din Voievodina (LSV), Miscarea pentru Reinnoirea Serbiei (SPO) si Partidul Democrat din Sandzak (SDP).

  • Partidul Socialist al Serbiei (SPS) a format o coalitie cu Partidul Uniunii Pensionarilor din Serbia (PUPS) si Serbia Unita (JS).

“Lista bosniaca pentru un Sandzak European” – Reformistii din Sandzak, Partidul Democrat Bosniac si Partidul Actiunii Democrate (SDA).

Indicatori macroeconomici 2007

  • PIB a crescut cu 7,5% faţă de 2006, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în sectoarele: transporturi, comerţ, construcţii, intermedieri financiare;

  • PIB/locuitor: 3851 euro;

  • Rata somajului: 18,8%

  • Productia industriala a crescut cu 4,6% faţa de 2006

  • Productia agricola a inregistrat o scadere de 8,1%, determinata de seceta

  • In sectorul constructii s-a inregistrat o crestere de 19,1%

  • Comertul cu amanuntul – crestere de 22,8%

  • Numarul de salariati a ramas relativ constant, cu o usoara tendinta de scadere (1,2%)

  • Preturile de desfacere au crescut în medie cu 6,8%

  • Rezerve valutare totale (noiembrie 2008) – 9,1 miliarde euro

  • Salariu mediu net august 2008 cca 400 euro




Comert exterior 2007

Total : 27 379 mil USD

export : 8825 mil USD (6432,2 mil euro)

import : 18554 mil USD (13506,8 mil euro)
Primii parteneri la export: Muntenegru, Bosnia si Herţegovina si Italia

Primii parteneri la import: Federatia Rusa, Germania şi Italia Principalele grupe de produse la export: fier şi oţel, metale neferoase, confecţii, produse metalice, fructe şi legume

Principalele grupe de produse la import: ţiţei şi derivate, gaze naturale, autovehicule, fier şi oţel, maşini industriale de uz general etc.


Relatiile cu UE

La 29 aprilie 2008 Serbia a semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu UE. Procesul de ratificare a ASA de către statele membre UE precum şi intrarea în vigoare a Acordului Interimar de Comert, vor începe în momentul în care Consiliul pentru Relaţii Externe (CAGRE) va decide că Serbia cooperează pe deplin cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga. 

In data de 9 septembrie a.c., Parlamentul Serbiei a ratificat Acordul de Stabilizare şi Asociere cu Uniunea Europeană.



Transporturi


Reteaua de drumuri este de 40 845 km, din care:

  • 415 km autostrazi (cu taxa de drum)

  • 246 km sosele rapide (cu taxa de drum)

  • 5525 km drumuri nationale

  • 11540 km drumuri regionale

  • 23780 km drumuri locale

Guvernul Serbiei are în program restructurarea şi modernizarea reţelei de cai ferate, aflata intr-o stare proasta.

Lungimea totala a retelei de cale ferata este de 3808 km, din care 3533 linie de cale ferata simpla si 275 k, linie dubla.

In Serbia exista doua aeroporturi comerciale, la Belgrad si la Nis.




2. Organizarea administrativ-teritoriala a Serbiei
In conformitate cu legislaţia actuală (Legea privind organizarea teritorială şi autoguvernarea locala, adoptată în 1991), Republica Serbia este împărţită în 195 de municipalităţi şi 4 oraşe, acestea fiind elementele de bază ale autonomiei locale.

Serbia are 2 provincii autonome- Kosovo şi Metohia în sud (cu 30 de municipalităţi) şi Voievodina, în nord (cu 46 de municipalităţi). La data de 17.02.2008, Provincia Kosovo si-a declarat in mod unilateral independenta.


Restul teritoriului Serbiei, denumit Serbia Centrală, nu este o diviziune administrativă şi nu are guvern regional propriu.
Oraşele (gradovi) sunt în număr de patru: Belgrad, Niš, Novi Sad şi Kragujevac, fiecare având consiliu şi buget propriu. Oraşele cuprind câteva municipalităţi, împărţite în “urbane” (în cadrul oraşelor) şi altele (suburbane).
Municipalităţile (opštine) includ comunităţi locale (mesne zajednice), echivalentul satelor. Zonele urbane sunt şi ele împărţite în comunităţi locale. Comunităţile locale sunt conduse de consilii, alese prin alegeri semi-oficiale, pe bază de voluntariat. Ele asigură comunicarea cetătenilor cu reprezentanţii municipali, organizarea iniţiativelor cetăţeneşti în domeniul serviciilor publice şi problemelor comunitare. În prezent comunităţile locale joacă un rol mai important în mediul rural, în multe localităti urbane aceste nu mai există.

Municipalităţile sunt grupate în districte (okruzi), care sunt centre regionale ale autoritătii statului. Ele sunt doar diviziuni administrative, nu au consilii proprii. Republica Serbia este împărţită în 29 de districte (17 în Serbia Centrală, 7 în Voievodina şi 5 în Kosovo), oraşul Belgrad având district propriu.
Scurtă prezentare a unităţilor administrativ-teritoriale de interes pentru oamenii de afaceri români
Provincia Autonomă Voivodina

Voivodina ocupă un sfert din teritoriul Serbiei, respectiv 21.506 kmp şi are capitala administrativă, economică şi culturală la Novi Sad. Voivodina este împărţită în 7 districte (cu reşedinţe la Subotiţa, Zrenjanin, Kikinda, Pancevo, Sombor, Novi Sad şi Sremska Mitroviţa) şi 45 de municipalităţi.

Voivodina este traversată de 3 râuri navigabile (Dunărea, Tisa şi Sava), care împart teritoriul în trei unităţi – Banatul de Est, Banatul de Nord-Est şi Srem.

Voivodina se află la frontiera cu UE. Provincia este traversată de două rute majore de transport pan-european: Dunărea şi Coridorul rutier 10. Voivodina este membră a Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa.

Populaţia Voivodinei este de 2.031.990 locuitori, respectiv 27,1% din populaţia Serbiei. În Voievodina locuiesc 1.321.000 sârbi, iar populaţia românească este, oficial, de 30.420. Forţa de muncă în provincie este de 937.700 persoane.

Statutul Voivodinei permite utilizarea, oficială, alături de limba sârbă, a limbilor maghiară, slovacă, română, croată şi rutenă.


Economia Voivodinei se bazează pe terenul arabil fertil, care acoperă 84% din suprafaţă. Din circa 1,78 milioane hectare de teren arabil, circa 0,5 milioane hectare sunt irigate. Suprafaţa cultivată include 70% cereale, 20% plante industriale şi 10% alte recolte.

Provincia deţine industrie de bază puternic dezvoltată în domeniile utilaje pentru prelucrarea metalelor, maşini şi aparate electrice, materiale de construcţii, produse petroliere, produse chimice, motoare electrice. Tehnologia înaltă include producţia de echipamente pentru stomatologie, autovehicule, produse farmaceutice şi porţelan.


Districtul Banatul de Nord
Districtul Banatul de Nord este situat în nordul ţării şi include municipalităţile Kanjiza, Senta, Ada, Coka, Novi Knezevac şi Kikinda.

Populaţia- circa 180.000 locuitori.

Reşedinţa districtului este la Kikinda
Pe teritoriul municipalităţii Kikinda se găsesc zăcăminte de petrol, gaze şi argilă de calitate superioară.

Principala ramură economică în Kikinda este agricultura: grâu, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, fructe şi legume.


Producţia industrială include: produse petroliere (filiala Naftagas), prelucrări metalice, maşini-unelte, unelte speciale, piese auto, materiale de construcţii ("Toza Marković"- ţigle, cărămizi, gresie, faianţă), produse chimice (“MCK” şi “Hemik”), prelucrarea produselor agricole.
In prezent economia districtului trece printr-o perioadă de stagnare, fiind necesar un proces de restructurare economică, adaptarea la cerinţele de producţie actuale şi dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Districtul Banatul Central


Districtul Banatul Central include municipalităţile Novi Becej, Nova Crnja, Zitiste, Secanj şi Zrenjanin. Districtul are o populaţie de 221.000 locuitori şi reşedinţa la Zrenjanin.

Economia districtului include agricultură, industrie, silvicultură, industria constructoare şi transport.


Districtul Banatul de Sud
Situat în estul Serbiei, Districtul Banatul de Sud cuprinde municipalităţile Plandiste, Opovo, Kovacica, Alibunar, Vrsac, Bela Crkva, Pancevo şi Kovin.

Districtul are o populaţie de 328.428 locuitori, reşedinţa fiind la Pancevo.

Cea mai importantă ramură industrială a districtului este petrochimia- rafinăria de ţiţei de la Pancevo, fabrica de îngrăşăminte chimice “Azotara”, sticlărie, industria farmaceutica.
Valea Timocului

Timocul sârbesc este situat în estul Serbiei, de-a lungul văii râului Timoc şi cuprinde districtele Branicevo, Bor şi Zajecar. Timocul sârbesc are o populaţie de 712.050 locuitori. Majoritatea populaţiei este de etnie sârbă şi aici trăiesc circa 42.000 de români , împărţiţi de statistici în vlahi şi români.

Conform ultimului recensământ (2002), localităţile în care vlahii sunt o minoritate importantă sunt: Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zaiecar (4,8%).
Scurtă prezentare a unităţilor administrativ-teritoriale din Valea Timocului
Districtul Branicevo
Districtul Branicevo are o populaţie de 253.492 locuitori, este situat în nord-estul Serbiei şi cuprinde municipalităţile Veliko Gradište, Požarevac, Golubac, Malo Crnice, Zabari, Petrovac, Kucevo şi Zagubica

Reşedinţa districtului este la Požarevac. Municipalitatea Pozarevac are 74 902 locuitori, din care 109 vlahi.

Principalele centre de afaceri ale districtului sunt în zona oraşelor Pozarevac şi Costal, cea mai dezvoltată ramură fiind industria alimentară- Combinatul agro-industrial Pozarevac.

Alte ramuri industriale: producţie de componente auto din mase plastice, cuie, componente auto din cauciuc, mobilă, construcţii şi întreţinere drumuri.


Veliko Gradiste
Populaţia municipalitătii Veliko Grădişte este de 20 659 locuitori, din care 354 vlahi şi 117 români (recensământul din 2002).

Principalele ramuri economice: turismul, industria alimentară, confecţii, agricultură (ferme de porcine, cereale, legume).


Districtul Bor

Districtul Bor este situat în estul Serbiei, are o populaţie de 178.700 locuitori şi cuprinde municipalităţile Bor, Kladovo, Majdanpek şi Negotin.

Reşedinţă districtului este oraşul Bor. Aici se află una din cele mai mari mine de cupru din Europa. Zonă monoindustrială, specializată în minerit.
Districtul Zaječar
Districtul Zaječar este situat în partea de est a Serbiei, cuprinde municipalităţile Boljevac, Knjazevac, Zajecar şi Sokobanja şi are o populaţie de cca 158. 000 de locuitori.

Reşedinţa districtului este la Zaječar.


Resurse minerale: antracit, lignit, nisipuri cuarţoase.

Municipalitatea Zaječar

Dispune de un important potenţial agricol: cereale, fructe, viţă de vie, creşterea animalelor.

Industria alimentară- fabrica de bere AD Efes Zaječar, fabrica de lapte şi produse lactate "IMPAZ" AD Zaječar (unic producător în Serbia de lapte pentru copii-acţionar majoritar compania engleză Salford), făină şi produse de panificaţie.

Industrie: producţie de cabluri, transformatoare, echipamente şi maşini pentru prelucrare, articole din porţelan.
In domeniul construcţiilor civile, operează o serie de companii privatizate: Compania Zajecar (în domeniul rutier) a fost vândută firmei austriece Strabag AG, alte companii au fost cumpărate de salariaţi sau investitori privaţi sârbi.
3. Economia Serbiei – scurta prezentare
Compania Nationala de Electricitate (EPS) detine minele de carbune, hidrocentrale, termocentrale, centrale electrice de producere a energiei termice, reteaua de distributie a energiei electrice.

Lignitul, cu o putere calorica mica, din minele Kolubara si Kostolac, acopera 65% din productia de energie a tarii.

Strategia de dezvoltare a sectorului energetic prevede construirea de noi unitati de producere a energiei electrice

Materialele de constructii constituie o ramura importanta, in continua dezvoltare, este reprezentata de fabrici de ciment, caramizi, pietre pentru constructii etc.

Cupru si minerale industriale

La Complexul de minerit de la Bor, se extrag minereuri de cupru in cantitati importante la nivel regional.

De asemenea exista proiecte de dezvoltare a exploatarii minereurilor de bor, fosfati, zirconiu, zeoliti etc.

Agricultura
- 55% din suprafata Serbiei este pamant agricol, 27% paduri

Campiile din Voivodina, Pomoravlje, Posavina, Tamnava si Leskovac ofera conditii favorabile pentru cultivarea cerealelor si legumelor.

In zonele de deal se cultiva fructe, vita de vie si se cresc animale (oi si vite).

Circa 17,3% din populatie se ocupa cu agricultura, din care 43% cu cresterea animalelor, 42% cultivarea pamantului, 12% viticultura si pomicultura si 3% altele.

In agricultura predomina fermele mici de familie si mici loturi, in proprietate privata, cu suprafete medii de 500-700 ha.

Principalele obiective economice ale Guvernului Serbiei


  • Realizarea unei rate anuale de creştere a PIB de 7%, în următorii patru ani ;

BERD a precizat ca ritmul ridicat al cresterii economice inregistrat de Serbia, va scadea pe termen scurt, ca urmare a impactului crizei financiare internationale.

BERD estimeaza ca rata cresterii economice a Serbiei va scadea la 7% in 2008 si la 3% in 2009.


  • Reducerea şomajului- Crearea de noi locuri de muncă se va realiza prin îmbunătăţirea climatului economic, creşterea volumului investiţiilor publice şi private, introducerea de stimulente pentru crearea de noi locuri de muncă. Se are în vedere crearea a cel puţin 200.000 noi locuri de muncă în următorii patru ani şi scăderea ratei şomajului de la 18,1% la 11,9%.




  • Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi reducerea diferenţelor în plan regional şi social în privinţa nivelului de trai.




  • Reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni prin aplicarea următoarelor măsuri: dezvoltarea infrastructurii (transporturi, energie, utilităţi publice), construirea şi modernizarea unor centre de educaţie, cultură, sport, scutiri de impozit pentru investiţiile efectuate în zone subdezvoltate etc. Noua Lege privind Dezvoltarea Regională prevede crearea unui Fond pentru Dezvoltarea Regională Echilibrată, care se va finanţa din fondurile europene de pre-aderare şi de la bugetul Serbiei.

Condiţia esenţială pentru a atinge aceste obiective este consolidarea stabilităţii macroeconomice, ceea ce necesită, în primul rând reducerea ratei anuale a inflaţiei de la 12% în prezent, la cca 4% în 2012 şi scăderea deficitului de cont curent de la 13% în prezent, la 8% în 2012.


Vor fi accelerate reformele în domeniul economic, principalele direcţii fiind:


  • finalizarea privatizării societăţilor comerciale sociale (proprietate colectivă), a băncilor şi a societăţilor de asigurări;

  • introducerea concurenţei pe piaţa furnizorilor de servicii în domeniile infrastructură şi utilităţi şi lansarea privatizării întreprinderilor publice din aceste sectoare;

  • anularea reglementărilor inutile, care împiedică buna derulare a activităţilor economice şi simplificarea reglementărilor existente;

  • sporirea eficienţei instanţelor judecătoreşti care judecă diferite cazuri comerciale şi simplificarea procedurilor privind falimentul;

  • privatizarea terenurilor agricole şi neagricole, parţial în cadrul procesului de restituire.

Politica agricolă a noului guvern se va axa pe creşterea competitivităţii produselor agricole şi pe necesitatea conservării resurselor existente. Se vor realiza noi sisteme de irigaţii şi se vor reface cele existente.


Proiectele în derulare din domeniul infrastructurii vor fi accelerate şi vor fi demarate noi proiecte, cele mai importante fiind: finalizarea autostrăzii şi modernizarea căii ferate de pe traseul Coridorului 10, începerea lucrărilor de construcţie la autostrada spre Marea Adriatică, extinderea şi modernizarea reţelei de drumuri regionale, modernizarea Coridorului 7, începerea construirii conductei de gaze South Stream, împreună cu Gazprom etc.


4. Mediul de afaceri
Regimul de export-import
Comertul exterior al Serbiei este in totalitate liberalizat. Contractele de comert exterior pot fi incheiate de persoane juridice, străine sau locale, inregistrate in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Serbia este membra CEFTA, in relatiile cu tarile UE beneficiaza de Sistemul de Preferinţe Comerciale Autonome, are incheiat Acord de Comert Liber cu Rusia si este in faza finala de negociere a ACL-ului cu Belarus.


La 16 octombrie 2008, Guvernul Serbiei a hotarat aplicarea unilaterala a prevederilor Acordului Interimar de Comert cu Uniunea Europeana, incepand cu 1 ianuarie 2009. Urmeaza sa fie modificata Legea privind tariful vamal.
Guvernul Serbiei estimeaza ca in 2009 Serbia va deveni membra a OMC.
Investitii straine


  • Cadru juridic stabil: tratamet nediscriminatoriu al companiilor străine; posibilitatea transferării profitului şi dividendelor; asigurarea investiţiilor împotriva riscurilor politice;




  • Stimulente financiare pentru investitori:

    • Sectoarele industria auto, electronică, IT şi telecomunicaţii: investitorii vor primi înapoi până la 25% din investiţiile efectuate, o valoare minimă a investiţiei de 200 milioane euro şi crearea a minim 1000 noi locuri de muncă;

    • Producţie : statul acordă 2000-5000 euro pentru fiecare nou loc de muncă creat, o valoare minimă a investiţiei de 1 - 3 milioane euro şi minim 50 de locuri de muncă;

    • Servicii : statul acordă 2000-10.000 euro pentru fiecare nou loc de muncă creat, o valoare minimă a investiţiei de 500.000 euro şi 10 noi locuri de muncă;

    • Cercetare – dezvoltare : statul acordă 5000-10.000 euro pentru fiecare nou loc de muncă creat, o valoare minimă a investiţiei de 250.000 euro şi 10 noi locuri de muncă




  • Stimulente fiscale:

    • 10 ani scutire la plata impozitului pe profit pentru investiţii peste 7,5 milioane euro şi 100 de angajaţi;

    • 1-3 ani scutire la impozitul pe salarii pentru angajaţii sub 30 de ani şi peste 45 de ani;

    • 2-3 ani scutire la plata asigurărilor sociale pentru angajaţii sub 30 de ani şi peste 45 de ani;

    • scutiri la plata taxelor vamale pentru importurile de maşini, utilaje, echipamente pentru realizarea investiţiilor străine




  • Alte impozite şi taxe:

    • Impozit pe profit – 10%

    • Impozit pe salarii – 12%

    • Contributii pentru asigurari sociale : 35,8% (17,9% angajatorul si 17,95 angajatul)

    • TVA – 18% pentru majoritatea articolelor si 8% pentru produsele alimentare de baza, ziare, servicii comunale)




  • volumul investiţiilor străine efectuate începând cu 2001 – 16,5 miliarde USD

  • principalele domenii în care s-a investit : sectorul bancar, telecomunicaţii, alte servicii

  • cei mai importanţi investitori străini :

    • Telenor-Norvegia -1,6 miliarde euro –telecomunicaţii

    • Fiat – Italia – 700 milioane euro – industria auto

    • Philip Morris – SUA – 611 milioane euro - industria tutunului

    • Mobilkom – Austria – 570 milioane euro – telecomunicaţii

    • Banca Intesa – Italia – 508 milioane euro – sectorul bancar

    • Stada – Germania - 475 milioane euro – industria farmaceutică


Infiintarea societatilor comerciale

Persoanele juridice si fizice straine pot infiinta societati comerciale in conformitate cu Legea privind societatile si Legea Investitiilor Straine.



Formalitatile pentru infiintarea unei companii dureaza, in medie, 10 zile. Societatile si alte entitati de afaceri trebuie inregistrate la Agentia Sarba pentru Inregistrarea Afacerilor (www.apr.sr.gov.rs).
Principalele tipuri de societati comerciale:
Societati cu raspundere limitata (d.o.o.)- maximum 50 de asociati, persoane fizice sau juridice, capital minim 500 euro (in dinari), taxa de inregistrare 3600 dinari (cca 45 euro)

Societati pe actiuni (a.d.)

  • inchise – maximum 100 actionari; capital minim 10.000 euro (in dinari); taxa de inregistrare 10200 dinari (cca 130 dinari)

  • deschise – numar nelimitat de actionari; capital minim 25 000 euro (in dinari); taxa de inregistrare 10200 dinari (cca 130 dinari)

Parteneriat general (o.d.) : doua sau mai multe persoane; fara limita minima de capital; taxa de inregistrare 2040 dinari (cca 25 euro)

Parteneriat limitat (k.d.) : doua sau mai multe persoane; fara limita minima de capital; taxa de inregistrare 2040 dinari (cca 25 euro)

Asociatie de afaceri : capital minim conform contractului de asociere; taxa de inregistrare 3000 din (cca 38 euro)
Procesul de privatizare
Procesul de privatizare a societatilor cu capital de stat sau detinute in proprietate sociala se desfasoara in baza Legii privatizarii.

Metodele de privatizare prevazute de lage sunt licitatia publica cu oferta in plin inchis si licitatia publica cu strigare.


Sistemul bancar
Sistemul bancar al Serbiei este alcatuit din Banca Nationala a Serbiei si banci comerciale.
Cele mai importante banci comerciale sunt
Banca Intesa a.d. Beograd

Raiffeisen banka a.d. Beograd

Komercijalna banka a.d. Beograd

Hypo Alpe-Adria-Bank a.d. Beograd

Eurobank EFG štedionica a.d. Beograd

Agroindustrijska komercijalna banka AIK banka a.d. Niš

Vojvođanska banka a.d. Novi Sad

Unicredit Bank Srbija a.d. Beograd

Société Générale banka Srbija a.d. Beograd

Alpha Bank Srbija a.d. Beograd




5. Relatiile economice bilaterale
Schimburile comerciale bilaterale
La data de 31.12.2007 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Serbia a fost de 762,81 milioane USD, din care exportul a fost de 423,40 milioane USD şi importul de 329,41 milioane USD, soldul fiind de 93,99 milioane USD în favoarea României.
La 30.09.2008, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Serbia a fost de 807,94 milioane USD, din care exportul a fost de 525,26 milioane USD şi importul de 282,68 milioane USD. La sfârşitul lunii septembrei 2008, volumul total al schimburilor comerciale a crescut cu 47,9 %, din care exportul a crescut cu 75,7%, iar importul cu 14,25 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Principalele produse la export: - produsele minerale; metale comune si articole din acestea ; produse ale industriei chimice si articole conexe; maşini,aparate si echipamente electrice; vehicule si echipamente de transport ; mase plastice.

Principalele produse la import: metale comune si articole din acestea; produse ale industriei chimice si conexe; articole de piatra , ceramica si sticla; mase plastice si articole din cauciuc; produse minerale.



Investiţii. Participarea companiilor româneşti la privatizarea economiei sârbe

Investiţii de capital sârb în România



  • În România sunt înregistrate 755 societăţi cu capital sârb, valoarea capitalului investit fiind de 9,55 milioane USD.

  • Principalele domenii în care s-a investit sunt: comerţ cu amănuntul, industrie, construcţii, transporturi, comerţ cu ridicata, turism.


Investiţii româneşti în Serbia

  • Conform statisticii Băncii Naţionale a Serbiei, investiţiile de capital românesc în economia Serbiei, în perioada 2000-31.12.2007, totalizau 30,2 mil.USD , din care 23,0 milioane USD realizate in 2007.

  • In perioada 01.01 - 31.08.2008, investiţiile de capital românesc în Serbia au fost de 19, 60 milioane USD .


Proiecte de investitii – domenii de interes pentru oamenii de afaceri romani

  • Construirea conductei petroliere Constanta-Trieste - PEOP

  • Construirea retelei de distributie a gazelor naturale

  • Construirea termocentralei pe lignit Kolubara B

  • Construirea termocentralei pe lignit TENT B3

  • Modernizarea/extinderea centralei termice Novi Sad

  • Dezvoltarea minei de carbune si construirea termocentralei Štavalj

  • Exploatarea potentialului hidroenergetic al raului Drina

  • Proiecte de cogenerare

  • Microhidrocentrale

  • Proiecte de biomasa

 Licitatii cu oferta in plic inchis ce vor fi anunţate:


  • Belgrad Fair – Complexul Expoziţional Belgrad

  • Novi Sad Fair – Complexul Expoziţional Novi Sad

  • JAT Hotel Slavija

  • INEKS Hotel Belgrad

Licitaţii cu strigare ce vor fi organizate:




  • 193 de companii cu 10.888 angajaţi

  • LIPA a.d. – hoteluri şi restaurante

  • Zvezda Film Novi Sad

  • Putnik Novi Sad – hoteluri şi restaurante


Adrese utile

Ambasada României la Belgrad

Ambasador Ion MACOVEI

Tel: +381 11 367 57 72

Fax : +381 11 367 57 71


Biroul pentru Promovare Comercial Economica

Tel: +381 11 367 57 78

Fax : +381 11 367 57 71
Ministerul Economiei si Dezvoltarii Regionale

www.merr.sr.gov.rs

Ministerul Energiei si Minelor



www.mem.sr.gov.rs

Ministerul Infrastructurii



www.mi.gov.rs
Agentia Sarba de Privatizare

http://www.priv.rs

Camera de Comert a Serbiei



http://pks.komora.net/

Agentia Sarba pentru Promovarea Exporturilor si Investitiilor



http://www.siepa.gov.rs
6. Informatii utile pentru cetatenii straini care calatoresc in Serbia
Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători in Republica Serbia pentru perioade de şedere de maximum 90 zile.

Cei care călătoresc sau tranziteaza teritotiul Serbiei, trebuie să declare, în scris, la punctele de trecere a frontierei, sumele în valută începând de la 10.000 euro. Declaraţia vamală trebuie înregistrată şi ştampilată de către lucrătorii vamali. De asemenea, există obligativitatea ca, la intrarea în Serbia, să fie declarate bunurile care depăşesc valoarea de 5.000 euro. Cetăţenii români sunt sfătuiţi ca, în momentul declarării la frontieră, să solicite cu insistenţă eliberarea unei declaraţii vamale pentru sumele de bani sau mărfurile a căror valoare depăşeşte valoarea maximă prevăzută de legislaţia statului sârb.

Cetăţenii străini care intră pe teritorul Serbiei au obligaţia de a-şi declara şederea şi schimbarea adresei la autoritatea competentă de la nivel republican, respectiv al provinciei autonome. În cazul în care se cazează la hotel sau la persoanele la care vine în vizită, acestea au obligaţia de a declara şederea celor în cauză în termen de 24 de ore de la sosirea lor. Cetăţeanul străin care nu utilizeaza serviciile de cazare menţionate, are obligaţia de a anunţa autoritatea competentă de la nivel republican, respectiv a provinciei autonome, a doua zi după intrarea pe teritoriul Serbei, sau în 24 ore de la data modificării domiciliului sau adresei. Declararea şederii cetăţenilor străini poate fi efectuată şi prin intermediul agenţiilor turistice.

La solicitarea personală şi în baza unei motivaţii şi a dovezilor corespunzătoare, cetăţenilor români li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru o perioadă mai mare de 3 luni. Cererea pentru prelungirea dreptului de şedere temporară se depune înainte de expirarea perioadei de valabilitate a vizei la autorităţile locale.

Legea privind regimul străinilor nu prevede explicit pedepse pentru cazurile de nerespectare a regimului intrării şi şederii cetăţenilor străini în Serbia. În practică se constată însă că, în cazul nerespectării acestui regim, persoanele vinovate sunt arestate şi expulzate într-o perioada de 5 până la 30 zile de la data arestării.

Condiţii privind traficul auto

Starea generală a drumurilor este bună. Taxa de drum pentru autostrăzi este de cca. 7 euro/100 km şi se plăteşte în funcţie de distanţa parcursă. Viteza legală maximă este de 60 km/h în localitate, 80 km/h în afara localităţii şi 120 km/h pe autostradă. Amenzile pentru depăşirea vitezei legale se cifrează la 2000 – 2500 dinari. Există spaţii de parcare amenajate în toate oraşele, tarifele practicate fiind de 30-35 dinari/oră. Reguli aplicabile: prioritate de dreapta la intersecţii, iar la sensurile giratorii prioritate de stânga. Folosirea centurii de siguranţă este obligatorie.

În Republica Serbia se interzice utilizarea aparatelor antiradar, folosirea acestora reprezentând infracţiune. Aceasta se pedepseşte cu amendă, iar persoana implicată poate fi reţinută până la adoptarea unei hotărâri judecătoreşti în acest sens.


Permisul de conducere

Permisul de conducere românesc este recunoscut.




Informaţii pentru cazurile de accidente

Accidentele de orice fel trebuie anunţate la cea mai apropiată secţie de poliţie, iar autoturismele trebuie să rămână în poziţia avută la momentul producerii coliziunii, până la sosirea agentului de circulaţie.




Reglementări vamale

Cetăţenii români care călătoresc sau tranzitează Republica Serbia, sunt sfătuiţi să ia la cunoştinţă faptul că legislaţia vamală a acestui stat prevede obligativitatea declarării, în scris, la intrarea pe teritoriul sârb, a sumelor de bani în cuantum de 10.000 euro sau mai mult. Declaraţia vamală trebuie înregistrată şi ştampilată de către lucrătorii vamali.

S-au înregistrat multe situaţii în care, din neştiinţă sau neînţelegere, cetăţenii români au declarat, numai verbal, sumele de bani pe care le deţineau, fapt ce a condus ca, la ieşirea din Serbia, acestea să fie confiscate.

Pentru evitarea acestor situaţii, cetăţenii români sunt sfătuiţi să solicite cu insistenţă obţinerea declaraţiei vamale.




BPCE Belgrad, noiembrie 2008

Anexa 1

Cadrul juridic bilateral în domeniul economic în vigoare

Relaţiile economice ale României cu Serbia şi se derulează in cadrul asigurat de următoarele înţelegeri bilaterale :


1. Acord intre România si Iugoslavia privind problemele hidrotehnice referitoare la sistemele hidrotehnice si cursurile de apa de frontiera sau întretăiate de frontiera de stat, semnat la Bucureşti la 07.04.1955, ratificat prin Decretul nr. 242/07.04.1955, publicat in BO nr. 18/30.06.1955, având valabilitate 5 ani, cu prelungire automata pe perioade de cate 5 ani, intrat in vigoare la 30.08.1955 (Având in anexa Regulamentul de funcţionare a Comisiei mixte, adoptat la 18.03.1956);

2. Acord cu privire la serviciile aeriene intre Republica Populara Romana si Iugoslavia, semnat la Belgrad la 01.02.1956, aprobat prin HCM nr. 496/28.03.1956, publicat in B.O. nr. 16/05.09.1956, având valabilitate nedeterminata, intrat in vigoare la 01.08.1956;

3. Acord între România si Iugoslavia privind realizarea si exploatarea sistemului hidroenergetic si de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 30.11.1963, ratificat prin Decretul nr 137/23.03.1964, publicat in BO nr. 7/08.06.1964, având valabilitate nedeterminata, intrat in vigoare la 16.07.1964;

4. Acord intre România si Iugoslavia privind colaborarea in domeniul cercetării proceselor generatoare de grindina si a protecţiei culturilor agricole împotriva căderilor de grindina in zona frontierei de stat romano-iugoslave, semnat la Belgrad la 15.12.1982, ratificat prin Decretul nr. 482/26.12.1983, publicat in BO nr. 106/27.12.1983, având valabilitate 5 ani, cu prelungire automata pe noi perioade de cate 5 ani, intrat in vigoare la 31.01.1984;



5. Acord intre Guvernul României si Guvernul Iugoslaviei privind transporturile internaţionale rutiere, semnat la Bucureşti la 25.12.1963, aprobat prin HCM nr. 122/29.02.1964, publicata in BO nr. 8/07.03.1964, având valabilitate un an, cu prelungire prin tacita reconducţie pe noi perioade de cate un an, intrat in vigoare 16.05.1997;

6. Acord între România şi Iugoslavia cu privire la colaborarea tehnico-ştiinţifica în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, semnat la Bucureşti la 16.09.1967, aprobat prin HCM nr. 469/05.03.1968, publicata in BO nr. 33/14.03.1968, având valabilitate 3 ani, cu prelungire prin tacita reconducţie pe noi perioade de cate 3 ani, intrat in vigoare 14.03.1968;

7. Acord intre Guvernul României si Guvernul Iugoslaviei privind colaborarea economica, tehnica şi ştiinţifica, precum si cooperarea si specializarea in producţie pe termen lung, semnat la Bucureşti la 1.07.1974, ratificat prin Decretul nr. 215/31.10.1974, publicat in MO nr. 144/16.11.1974, având valabilitate 10 ani cu prelungire automata pe perioade de cate 5 ani, intrat in vigoare la 16.04.1981;

8. Acord intre România si Iugoslavia privind modificarea si completarea Acordului între România si Iugoslavia privind realizarea si exploatarea sistemului hidroenergetic si de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea (semnat la Belgrad la 30.11.1963), semnat la Belgrad la 10.09.1976, ratificat prin Decretul nr. 82/15.04.1977, publicat in BO nr. 34-35/23.04.1977, având valabilitatea nedeterminata, intrat in vigoare la 28.04.1977;

9. Acord intre Guvernul României si Guvernul Iugoslaviei privind condiţiile extinderii in continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la Bucureşti la 19.02.1977, ratificat prin Decretul nr. 192/27.06.1977, publicat in BO nr. 56/30.06.1977, având valabilitate nedeterminata, intrat in vigoare la 18.08.1977;

10. Convenţie intre guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind reglementarea serviciului feroviar de frontiera, semnata la Bucureşti la 30.05.1979, ratificata prin Decretul nr. 418/05.12.1979, publicata in BO nr. 97/08.12.1979, având valabilitate nelimitata, intrata in vigoare 17.04.1980;

11. Acord privind Programul pe termen lung al colaborării economice si tehnico-ştiinţifice intre România si Iugoslavia, semnat la Belgrad la 24.10.1980, ratificat prin Decretul nr. 67/25.03.1981, publicat in BO nr. 19/27.03.1981, având valabilitate 10 ani cu prelungire automata pe perioade de cate 5 ani, intrat in vigoare la 16.04.1981;

12. Acord intre Guvernul României si Guvernul Iugoslaviei privind navigaţia maritima, semnat la Bucureşti la 10.11.1981, aprobat prin

HCM nr. 51/20.04.1982, publicata in BO nr. 42/20.04.1982, având valabilitate 5 ani, cu prelungire prin tacita reconducţie pe noi perioade de cate un an, intrat in vigoare 09.05.1982;

13. Convenţie intre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind colaborarea economica in zonele de frontiera, semnata la Bucureşti la 21.11.1986, aprobata prin HCM nr. 111/17.06.1987, având valabilitate nelimitata, intrata in vigoare la 29.06.1987;

14. Acord intre Guvernul României si Guvernul Iugoslaviei privind extinderea in continuare a colaborării pentru extinderea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la Belgrad la 22.05.1987, ratificat prin Decretul nr. 211/29.08.1987, publicat in BO nr. 35/29.08.1987, având valabilitate 5 ani, cu prelungire prin tacita reconducţie pe noi perioade de cate un an, intrat in vigoare 01.09.1987;

15. Acord intre Guvernul României si Guvernul Federal al RF Iugoslavia privind promovarea si protejarea reciproca a investiţiilor, semnat la Belgrad la 28.11.1995, ratificat prin Legea nr. 38/27.05.1996, publicata in MO nr. 112/31.05.1996, având valabilitate 10 ani, cu reînnoire automata pe noi perioade de 5 ani, intrat in vigoare 16.05.1997;

Procedurile interne pentru adoptarea Protocolului de amendare a Acordului intre Guvernul României si Guvernul Republicii Iugoslavia, privind protejarea reciproca a investiţiilor, (parafat la Bucureşti la 4 mai 2006), nu au fost încă demarate de câtre executivul sârb, care nu a clarificat încă competenta ministerului responsabil pentru semnarea acestui acord.

16. Acord intre Guvernul României si Guvernul RF Iugoslavia privind colaborarea economica, semnat la Belgrad la 28.11.1995, aprobat prin HG nr. 158/13.03.1996, publicat in MO nr. 60/26.03.1996, având valabilitate nedeterminata, intrat in vigoare la 12.09.1996;

17. Acord privind cooperarea ştiinţifica si tehnologica intre Guvernul României si Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia, semnat la Belgrad la 28.11.1995, aprobat prin HG nr. 263/11.04.1996, publicat in MO nr. 85/26.04.1996, având valabilitatea 5 ani, cu reînnoire automata pe noi perioade de 5 ani, intrat in vigoare la 12.09.1996;

18. Convenţie intre Guvernul României si Guvernul Federal al RF Iugoslavia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnata la Belgrad la 16.05.1996, ratificata prin Legea nr. 122/09.07.1997, publicata in MO 155/15.07.1997, având valabilitate nedeterminata, intrata in vigoare la 01.01.1998, aplicabila de la 01.01.1998;

19. Acord intre Ministerul Agriculturii si Alimentaţiei din România si Ministerul Federal al Agriculturii din Republica Federala Iugoslavia in domeniul agriculturii si industriei alimentare, semnat la Bucureşti la 21.09.1996, aprobat prin HG nr. 1.258/20.11.1996, publicat in MO nr. 310/27.11.1996, având valabilitatea 5 ani, cu prelungire automata pe următorii 5 ani, intrat in vigoare la 09.04.1998;

20. Acord dintre Guvernul României si Guvernul Federal al RF Iugoslavia privind colaborarea in domeniul turismului, semnat la Bucureşti la 21.09.1996, aprobat prin HG nr. 320/24.06.1997, publicat in MO nr. 142/07.07.1997, având valabilitate 5 ani, cu prelungire automata pe următorii 5 ani, intrat in vigoare la 07.07.1997;

21. Acord intre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea in domeniul militar, semnat la Bucureşti la 27.10.1997, ratificat prin Legea nr. 680/21.11.2001, publicat in MO nr. 784/11.12.2001, având valabilitate 5 ani, cu prelungire automata pe perioade de cate 5 ani;



22. Convenţie intre Guvernul României si Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea si întreţinerea Sistemelor hidroenergetice si de navigaţie Porţile de Fier I si Porţile de Fier II, semnata la Drobeta-Turnu Severin la 06.05.1998, ratificata prin Legea nr. 14/11.01.1999, publicata in MO nr. 13/19.01.1999, având valabilitate pe toata durata de existenta a Sistemelor Porţile de Fier I si Porţile de Fier II, intrata in vigoare la 03.02.1999;

23. Acord intre Guvernul României si Guvernul Federal al Republicii Iugoslavia privind colaborarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea, cercetarea si urmărirea fraudelor, semnat la Belgrad la 14.01.1998, aprobat prin HG nr. 124/01.01.1999, publicat in MO nr. 94/04.03.1999, având valabilitate nelimitata, intrat in vigoare la 08.07.2001;

24. Acord de cooperare intre Camera de Comerţ si Industrie a României si a Municipiului Bucureşti si Camera de Comerţ si Industrie a Serbiei, semnat la Bucureşti la 08.02.2002, intrat in vigoare la data semnării;

25. Memorandum de Înţelegere si Cooperare dintre ANIMMC din România si Agenţia pentru Dezvoltarea IMM si Antreprenoriatului din Serbia, semnat la Belgrad la 02.12.2004, aprobat prin HG nr.248/28.12.2004, publicat in MO nr. 23/07.01.2005;

26. Acord de cooperare intre Camera de Comerţ, Industrie si Agricultura a Judeţului Timiş si Camera de Comerţ si Industrie a Serbiei, semnat la Timişoara la 24.06.2005, având valabilitatea de 1 an, cu prelungire automata pe noi perioade de 1 an, intrat in vigoare la data semnării

27. Acord interguvernamental privind reparaţia capitala, modernizarea si mărirea puterii instalate a hidroagregatelor de la Porţile de Fier II, semnat la Bucureşti, la 20 septembrie 2005.

28. Acordul de Cooperare intre Camera de Comerţ si Industrie Bucureşti si Camera Sârba de Comerţ (semnat la Belgrad la 16 mai 2007).

Cadrul juridic bilateral în domeniul economic

Documentele bilaterale iniţiate sau aflate în curs de negociere sau finalizare sunt:




  1. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea economică, tehnică şi ştiinţifică – semnat la data de 24.10.2008 - procedurile interne de intrare in vigoare sunt in curs




  1. Memorandum de Înţelegere între Ministerul Economiei şi Finanţelor din România şi Ministerul Minelor şi Energiei din Republica Serbia privind cooperarea în domeniul energiei - In curs de negociere. Principalele proiecte incluse în Memorandum:



    • Proiectul PEOP - realizarea conductei petroliere Constanţa – Trieste;

    • Proiectul de interconectare a sistemelor de transport gaze naturale între România şi Serbia;

    • Colaborarea bilaterală legată de exploatarea şi întreţinerea Sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II;

    • Construcţia noii linii de 400 kV de interconexiune a sistemelor naţionale de transport al energiei electrice .



  1. Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul întreţinerii şi administrării apelor în zona de frontieră (proiect transmis de partea sârbă la 22.11.2006, contraproiect transmis de partea română în decembrie 2007).




  1. Protocolul de amendare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Iugoslavia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor (parafat la Bucureşti, la 4 mai 2006).




  1. Memorandum de Înţelegere între Ministerul Protecţiei Mediului din Republica Serbia şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile din România privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului (semnat la Bucureşti, la 21.05.2008. Partea română a informat partea sârbă, la 11.09.2008, că a finalizat procedurile interne ).



Anexa 2

Cooperarea transfrontalieră România - Serbia


1. Obiectivul general al Programului de Vecinătate România-Serbia 2004-2006 a fost realizarea, pe baza proiectelor comune transfrontaliere şi acţiunilor comune ale partenerilor români şi sârbi, a unei dezvoltări socio – economice echilibrate şi durabile a regiunii de graniţa Romania-Serbia.
Obiectivele principale:


  • creşterea competitivităţii generale a economiei regionale;

  • îmbunătăţirea calitativă a nivelului de trai a populaţiei din zona de frontieră.

În cadrul Programului de Vecinătate România-Serbia 2004 au fost selectate 36 de proiecte, gradul de absorbţie a fondurilor a fost de 89,95%, pentru partea română.


Programul de Vecinătate România-Serbia 2005 –Au fost selectate 50 de proiecte gradul de absorbtie a fondurilor a fost de 97,78%
Programul de Vecinătate România-Serbia 2006 - În urma procesului comun de evaluare a proiectelor depuse au fost propuse pentru a beneficia de finanţare un număr de 58 de proiecte cu finanţare Phare CBC şi Guvernul României (pentru România) şi 20 proiecte cu finanţare CARDS (pentru Serbia). Valoarea totală a finanţării nerambursabile disponibile pentru România a fost de 9.001.000 Euro. Pentru Serbia, suma indicativă prevăzută a fost de 1.400.000 Euro.
Domeniile de intervenţie ale proiectelor se încadrează în următoarele priorităţi şi măsuri:
Prioritatea 1. Dezvoltarea locală economică şi socială: Măsura 1.1. Cooperare pentru susţinerea afacerilor şi agriculturii; Măsura 1.2. Cooperare între serviciile publice locale; Măsura 1.3. Susţinere pentru dezvoltarea infrastructurii locale şi de mediu la scară mică; Măsura 1.4. Cooperare în dezvoltarea turismului.
Prioritatea 2. Acţiuni „People-to-people”: Măsura 2.1. Fondul proiectelor comune mici
2. La 19 decembrie 2007, Guvernul Romaniei a aprobat Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia pentru perioada 2007-2013.
Programul este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) şi cofinanţat de statele partenere în Program. Programul se adresează ariei de cooperare din zona de frontieră româno-sârbă, respectiv judeţelor Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi din România şi districtelor: Severno-Banatski, Srednje-Banatski, Južno-Banatski, Braničevski şi Borski din Serbia.
Bugetul Programului va fi în prima perioadă 2007-2009 de 23.010.661 euro, alocarea pentru 2010-2013 urmând a fi stabilită în cursul anului 2008.
Programul va finanţa proiecte privind dezvoltarea economicã şi socială, protecţia mediului şi pregătire pentru situaţii de urgentã precum şi acţiuni ale comunităţilor locale pentru dezvoltarea societăţii civile, furnizarea de servicii către comunităţile din zona de graniţă, schimburi educaţionale, culturale şi sportive, precum şi intensificarea integrării sociale şi culturale a regiunilor de graniţă.
Beneficiarii eligibili în cadrul acestui Program sunt autorităţi publice regionale şi locale, organizaţii non-guvernamentale, asociaţii şi organizaţii reprezentative, universităţi, institute de cercetare, organizaţii educaţionale/ de instruire.
Proiectul Banat vizează dezvoltarea turismului în Banatul românesc şi sârbesc. În cadrul proiectului vor fi incluse 22 de destinaţii turistice şi manifestări (câte 11 din fiecare ţară). Proiectul va fi realizat de municipalităţile Pancevo şi Timişoara, precum şi de Centrul Euro-Regional pentru Democraţie din Timişoara, cu finanţare de la Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie, în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră România-Serbia.
La 23 septembrie 2008, la Pancevo, au fost prezentate destinaţiile turistice şi manifestările din Banatul sârbesc ce vor intra în procesul de selecţiei al celor mai bune 11. Au şanse să fie incluse în proiect şi manifestările Banja Rusanda, Festivalul Şuncii din Kacarevo, Festivalul Florilor din Bela Crkva, Ziua Recoltelor de Struguri din Vârşeţ, Zilele Berii din Zrenjanin şi Carnavalul de la Pancevo.

ANEXA 3

GUVERNUL SERBIEI
Guvernul Serbiei s-a format la 7 iulie 2008, prin numirea lui Mirko Cvetkovic in functia de prim-ministru.


  1. Mirko CVETKOVIC (propus de DS-oficial nu e membru al niciunui partid) - Prim-ministru

  2. Ivica DACIC (SPS) - Prim viceprim-ministru, ministrul internelor

  3. Bozidar DJELIC (DS) –Viceprim-ministru pentru integrare europeana, ministrul stiintei si dezvoltarii tehnologice

  4. Mladjan DINKIC (G17 Plus) - Viceprim-ministru, ministrul economiei si dezvoltarii regionale

  5. Jovan KRKOBABIC (PUPS) - Viceprim-ministru

  6. Vuk JEREMIC (DS) - Ministrul afacerilor externe

  7. Dragan SUTANOVAC (DS) –Ministrul apararii

  8. Diana DRAGUTINOVIC (DS) – Ministrul finantelor

  9. Snezana MALOVIC (DS) – Ministrul justitiei

  10. Sasa DRAGIN (DS) – Ministrul agriculturii, padurilor si gospodaririi apelor

  11. Petar SKUNDRIC (SPS) –Ministrul minelor si energiei

  12. Milutin MRKONJIC (SPS ) - Ministrul infrastructurii

  13. Milan MARKOVIC (DS) –Ministrul administratiei publice si autoguvernarii locale

  14. Slobodan MILOSAVLJEVIC (DS) – Ministrul comertului si serviciilor

  15. Zarko OBRADOVIC (SPS) – Ministrul educatiei

  16. Snezana SAMARDZIC-MARKOVIC (G17 Plus) – Ministrul tineretului si sportului

  17. Tomica MILOSAVLJEVIC (G17 Plus) - Ministrul sanatatii

  18. Jasna MATIC ((G17 Plus) – Ministrul telecomunicatiilor si societatii informationale

  19. Rasim LJAJIC (SDP) – Ministrul muncii si politicii sociale

  20. Oliver DULIC (DS) - Ministrul mediului si planificarii spatiale

  21. Nebojsa BRADIC (G17 Plus) – Ministrul culturii

  22. Verica KALANOVIC (G 17 Plus) – Ministrul pentru Planul National de Investitii

  23. Goran BOGDANOVIC (DS) – Ministrul pentru Kosovo si Metohia

  24. Bogoljub SIJAKOVIC (DS) – Ministrul religiilor

  25. Srdjan SRECKOVIC (SPO) – Ministrul pentru diaspora

  26. Svetozar CIPLIC (DS) – Ministrul pentru drepturile omului si ale minoritatilor

  27. Sulejman UGLJANIN (SDA) – Ministru fara portofoliu

Каталог: Files
Files -> Fövqəladə hallar və həyat fəaliyyətinin təhlükəsizliyi”
Files -> Azərbaycan Respublikası Kənd Təsərrüfatı Nazirliyi Azərbaycan Dövlət Aqrar Universiteti adau-nun 80 illik yubileyinə həsr edilir adau-nun elmi ƏSƏRLƏRİ g əNCƏ 2009, №3
Files -> Ümumi məlumat Fənnin adı, kodu və kreditlərin sayı
Files -> Mühazirəotağı/Cədvəl I gün 16: 40-18: 00 #506 V gün 15: 10-16: 30 #412 Konsultasiyavaxtı
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl ivgün saat 13 40 15 00 otaq 410 Vgün saat 13 40 15 00
Files -> TƏDRİs plani iXTİsas: 050407 menecment
Files -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiteti TƏHSİl faküLTƏSİ
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məhsəti küç., 11 (Neftçilər kampusu), 301 n saylı otaq Mühazirə: Çərşənbə axşamı, saat 16. 40-18. 00


Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə