„Necesită o regîndire strategică și eficientizare procesul investițional în cadrul autorităților publice locale din mun. Chișinău?”

Diagrama nr.1

(mil.lei)



Sursă: Rapoartele financiare ale ÎM ,,DCC” pe anii 2009-2013.
Astfel, dacă în anul 2010, comparativ cu 2009, s-a înregistrat o diminuare semnificativă a activelor în curs de execuție (128,1 mil.lei), începînd cu 2013 a urmat o creștere continuă a acestora (541,4 mil.lei, la situația din 31.12.2013).

Situaţia reală a activelor în curs de execuție nu a fost stabilită. În special, ÎM „DCC” nu a întreprins măsuri rezultative pentru inventarierea, în comun cu beneficiarii de investiţii, a activelor în curs de execuție în aspect de beneficiari/obiecte/surse, cu determinarea existenței de facto a acestora, asigurînd o monitorizare eficientă a executării contactelor şi neadmiterea înregistrării nejustificate a obiectivelor.

AAPL din cadrul municipiului, precum şi instituţiile publice, în calitate de executori de buget şi beneficiari de investiţii, nu dispun de un sistem/o bază de date care ar reflecta situaţia reală şi dinamica finanţării/execuţiei per ansamblu la nivel local, precum şi în aspectul beneficiarilor/obiectivelor/costurilor de deviz/surselor de finanţare/perioadei de iniţiere a finanţării de la bugetul municipal, sau de stat/volumelor executate/volumului datoriilor/perioadei de finalizare şi de dare în exploatare etc., la capitolul cheltuieli capitale pe beneficiari şi obiecte investiţionale, ceea ce limitează posibilităţile de prioritizare/transparenţă/planificare strategică a investiţiilor de către AAPL şi face imposibilă realizarea eficientă și calitativă a obiectului principal în acest domeniu, atribuit autorităților locale.

• 
  Misiunea de audit denotă că modul existent de administrare/monitorizare și evidență a activelor în curs de execuție este afectat de un șir de abateri și iregularități, ceea ce diminuează eficacitatea acestora, din motiv că:
  

• 
  nu au fost întreprinse măsuri rezultative pentru inventarierea, în comun cu beneficiarii de investiţii, a activelor în curs de execuție, în aspect de beneficiari/obiecte/surse, cu determinarea existenței efective a acestora, monitorizarea completă asupra modului de evidență (conform prevederilor regulamentare) şi neadmiterea înregistrării nejustificate a acestora;
  
• 
  nu au fost asigurate proceduri/acțiuni interne, care să asigure stabilirea situaţiei reale a activelor în curs de execuţie;
  
• 
  nu au fost respectate prevederile legale/normative în domeniul financiar-contabil sau interpretării eronate/confuze a acestora;
  
• 
  a fost admis un grad redus de responsabilitate din partea factorilor decizionali (persoanelor cu funcţii de răspundere) în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
  

Întru susținerea celor expuse, se exemplifică următoarele.

• 
  Contrar prevederilor regulamentare³⁷, administrația ÎM „DCC” nu a asigurat o inventariere conformă a obiectelor în curs de execuție pentru a stabili situația efectivă a acestora, ceea ce a influențat considerabil atît asupra economicității, cît și asupra eficienței utilizării resurselor investiționale. Totodată, nici CMC, care în limita prevederilor legale este responsabil de administrarea eficientă a patrimoniului municipal, nu a întreprins măsurile de rigoare în această privință. Astfel, contrar prevederilor regulamentare, conducerea ÎM „DCC” nu a asigurat inventarierea activelor materiale în curs de execuţie pentru anii 2010, 2011 și 2013, iar autoritățile deliberative și executive ale municipiului nu au reacționat corespunzător referitor la această situație.
  

Urmare a inventarierii activelor materiale în curs de execuţie (în sumă de 493,1 mil.lei), efectuată de comisia respectivă a ÎM „DCC” la situaţia din 01.10.2012, au fost întocmite 8 liste³⁸, conform cărora: 95,7 mil.lei reprezintă obiectivele la care s-au executat lucrări de proiectare şi construcţie, fiind propuse pentru trecerea la pierderi; 17,7 mil.lei – obiectivele propuse spre vînzare; 122,1 mil.lei – obiectivele finisate parţial din cauza lipsei resurselor financiare. Însă, conducerea întreprinderii nu a întreprins măsuri în vederea informării CMC și Primăriei, iar cele din urmă nu au manifestat interesul necesar în vederea clarificării situației privind obiectele sus-menționate.

Deşi conform prevederilor regulamentare obiectivul principal al inventarierii este stabilirea situaţiei reale a patrimoniului întreprinderii, comisia de inventariere a ÎM „DCC” (creată prin Ordinul directorului) nu a stabilit starea reală a activelor în curs de execuție și nu a inspectat dacă aceste active există în realitate. De asemenea, lipsesc și reacțiile de rigoare ale CMC în această privință.

Probele de audit acumulate denotă că, din 729 de obiective care au fost supuse inventarierii, numai 15 au fost verificate cu ieșire la fața locului, iar restul – doar în baza datelor contabile și în lipsa documentelor confirmative (contracte, acte de predare-primire a documentației de proiect, facturi fiscale, procese-verbale etc.), această situație fiind confirmată și de rezultatele chestionării membrilor comisiei. Se menționează că majoritatea datelor cu referire la cele specificate, înregistrate în evidența contabilă a ÎM „DCC”, au fost transcrise din an în an, fără clarificarea acestora.

Urmare a verificării unui eşantion de 665 de obiecte ale activelor în curs de execuție, se relevă că în 523 de cazuri ÎM „DCC” nu dispune de documente justificative care ar argumenta volumele lucrărilor de construcții și montaj și ale celor de proiectare în sumă totală de 223,1 mil.lei. Totodată, la obiectele nefinalizate timp de mai mulţi ani nu au fost efectuate lucrări de conservare, ceea ce determină riscul de distrugere a acestora, precum şi de suportare a unor cheltuieli suplimentare neprevăzute.

În pofida faptului că precedentele misiuni de audit extern au atras atenția asupra fenomenului de irosire a banilor publici în obiectele în curs de execuție, autoritatea deliberativă și cea executivă ale municipiului, nu s-au autosesizat în modul corespunzător, respectiv, nu au revizuit nomenclatorul obiectelor pentru a determina primordialitatea unora și consecutivitatea celor de importanță secundară. Prin urmare, preocuparea necorespunzătoare a municipalității vis-a-vis de administrarea, evidența și raportarea conformă a activelor în curs de execuție condiționează gestiunea ineficientă a acestora și, respectiv, servicii necalitative.

În acest context, se relevă că inventarierea formală a obiectivelor investiţiilor capitale a determinat următoarele:

• 
  unele din aceste obiective, care pînă în prezent se află în evidența ÎM „DCC”, au fost privatizate de către APP fără acordul CMC. Astfel, ca urmare a neîntreprinderii măsurilor de rigoare din partea AAPL ale municipiului în vederea înregistrării drepturilor de proprietate și delimitării corespunzătoare a terenurilor proprietate publică, în lista obiectelor nefinalizate supuse privatizării, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.671 din 06.06.2008³⁹, au fost incluse construcţiile: „Blocul chirurgical al Spitalului nr.4”, „Comitetul executiv al raionului Nistrean” şi „Complexul de băi şi asanare”, pentru care au fost efectuate investiții în sumă, respectiv, de 14,09 mil.lei, 1,5 mil.lei şi 3,54 mil.lei, astfel municipiul fiind lipsit de aceste bunuri. De menționat că la moment sînt înaintate cereri de chemare în judecată prin care se solicită anularea actelor care au stat la baza înstrăinării bunurilor proprietate publică municipală;
  
• 
  la alte 3 obiecte nefinalizate, pentru care au fost efectuate investiții în sumă, respectiv, de 1,35 mil.lei, 1,3 mil.lei și 0,14 mil.lei, terenurile destinate acestora sînt ocupate de diferite construcții private;
  
• 
  în unele cazuri locul amplasării obiectivelor investiționale nu este cunoscut persoanelor responsabile din cadrul direcțiilor ÎM „DCC” (din eșantionul de 420 de obiective verificate, în 305 cazuri (72,6%) persoanele responsabile nu cunosc locul amplasării acestor obiecte), situația fiind condiționată de monitorizarea/supravegherea necorespunzătoare a lucrărilor inițiate anterior (în perioada 1984-2007). Conducerea ÎM „DCC” nu a asigurat inventarierea activelor materiale în curs de execuţie, precum și respectarea cadrului legal-normativ în vigoare.
  

• 
  Ca urmare a faptului că persoanele cu funcții de răspundere din cadrul ÎM „DCC” nu au monitorizat adecvat realizarea contractelor și nu au întreprins măsuri faţă de antreprenorii neconştiincioşi care au executat lucrări necalitative, totodată nefiind întreprinse măsuri în această privință nici de autoritățile deliberativă și executivă ale municipiului, au fost înregistrate investiţii și reparații capitale valorificate pe parcursul anilor 1998-2010 în valoare totală de 62,9 mil.lei (în 46 de cazuri), la care lipsesc actele de recepţie finală/sau obiectivul nu este finalizat, astfel neasigurîndu-se transmiterea acestora către beneficiarii finali. De specificat că nu au fost întreprinse măsurile de rigoare nici în privința creanțelor și avansurilor înregistrate după antreprenori, care numai în 3 cazuri au însumat cca 0,54 mil.lei.
  

În acest sens, se atrage atenția că perpetuarea la infinit a unei asemenea stări de lucruri generează risipă de resurse aferente unor lucrări repetate, respectiv, dezafectarea banului public în obiecte nefinalizate. Menţinerea în continuare a acestei situaţii în mare măsură va condiţiona cheltuieli suplimentare legate de efectuarea repetată a unor lucrări deja executate şi achitate, dar care în timp şi-au pierdut calitatea. Prin urmare, aceste cheltuieli care urmează a fi inevitabil suportate vor majora preponderent costul lucrărilor, din care motiv va avea de pierdut atît bugetul local, cît şi beneficiarii de investiții.

• 
  Unul dintre criteriile de apreciere a obiectivelor investiționale este eficacitatea acestora. În acest sens, misiunea de audit relevă că, reieșind din informațiile prezentate de persoanele responsabile din cadrul ÎM „DCC”, pentru obiectivele în sumă totală de 91,7 mil.lei a decăzut necesitatea finalizării lor, ceea ce denotă o irosire neutilă a mijloacelor publice. CMC nu a întreprins nici o măsură în vederea redresării situației în cauză. Astfel, numeroase obiective de investiţii şi reconstrucţii capitale sînt începute cu mai mulţi ani în urmă, însă pînă în prezent nu sînt finalizate.
  

• 
  Cum poate crește eficiența activității ÎM „DCC” pentru soluționarea problemelor privind obiectivele în curs de execuție?
  

Potrivit bunelor practici, construcțiile nefinisate pot fi apreciate ca proiecte investiționale care nu s-au soldat cu impact pozitiv atunci cînd investitorii (concreți), cu „preferințe” pentru riscuri semnificative, în condițiile unui mediu investițional nefavorabil, nu și-au realizat scopurile propuse. În acest sens, pentru a recupera cel puțin o parte din mijloacele investite, mulți dintre investitori sînt predispuși să renunțe la proiectele inițiate, urmînd să le comercializeze.

Unul dintre indicii caracteristici determinării gradului de realizare a investițiilor reprezintă autenticitatea planului cu privire la darea în exploatare a obiectivelor de construcţie în acţiune. Astfel, nu se recomandă demararea noilor obiective dacă nu a fost îndeplinit planul de dare în exploatare a celor inițiate, deoarece aceasta determină repartizarea mijloacelor financiare între mai multe obiective, prelungirea termenelor de construcţie, conservarea capitalului în construcţii nefinalizate şi, drept rezultat, micşorarea posibilității de restituire a investiţiilor capitale şi a eficienței întreprinderii în ansamblu.

Acest aspect este de o importanţă semnificativă din punct de vederea a evaluării de piaţă, care presupune luarea în calcul a schimbărilor produse în economie, dar și a uzurii exterioare a obiectului. În procesul evaluării construcţiei nefinalizate este necesar de găsit cea mai eficientă variantă de folosire a obiectivului. Investitorul deseori se confruntă cu un şir de probleme mari, în primul rînd, privind necesitatea de determinare a posibilităţii de finalizare a lucrărilor de construcţie (clădirile, fundațiile şi construcţiile portante au în unele cazuri o uzură considerabilă).

Pentru evaluarea construcţiei nefinalizate este necesară prezentarea documentaţiei ei tehnice: planul cadastral al terenului adiacent, datele despre nivelul de finalizare a obiectivului, documentaţia de proiect şi deviz. Totodată, sînt necesare şi documentele care confirmă drepturile asupra imobilului – contractul privind dreptul de folosire a terenului, devizul de construcţie.

Evaluarea obiectivelor de construcţie nefinalizate se efectuează din următoarele motive: pentru transmiterea la balanţa entității; pentru determinarea costului de piaţă; pentru luarea deciziei despre folosirea ulterioară a obiectivului finalizat/nefinalizat.

Un astfel de proces complex, cum este construcția sau reparația capitală a obiectivelor imobiliare, nu poate şi nu trebuie lăsat să decurgă de la sine, să se dezvolte spontan şi fără control. Numai controlul şi expertizarea sistematică a lucrărilor garantează respectarea tehnologiilor şi a regulilor în construcții, astfel fiind posibilă economia mijloacelor financiare, respectarea normelor de consum a materialelor. Cu ajutorul acestor măsuri ale procesului de evaluare a construcţiei nefinalizate, se rezolvă următoarele probleme:

Figura nr.4

Contractul antreprizei de construcţie acţionează pe toată perioada de îndeplinire a lucrărilor de construcţie-montaj la obiectiv – de la lucrările de proiectare-cercetare pînă la cele de finisare, din anumite motive construcţia nu întotdeauna poate fi finalizată. Principalele motive sînt: limitarea mijloacelor de finanţare a investitorului sau schimbarea de către acesta a genului de activitate de bază, drept urmare nefiind necesară finalizarea construcţiei.

Răspunsul la întrebarea privind funcţionarea ulterioară a obiectivului depinde de nivelul de finalizare şi de posibilitatea schimbării destinaţiei de exploatare a acestuia. Uneori sistemul de carcase al construcției nefinalizate permite construcția unei clădiri absolut diferite decît a fost preconizat cu 10-15 ani în urmă, ceea ce reprezintă un aspect important la cumpărarea sau vînzarea obiectivului de construcţie nefinalizat. La ziua de astăzi, investitorul modern procură cu mai mare dorinţă obiectivul de construcţie nefinalizat împreună cu pachetul de documente adus în ordine, pentru luarea deciziei și pentru folosirea raţională a terenului pe care se află obiectivul.

• 
  Transmiterea bunurilor patrimoniale, formate din resursele investițiilor capitale, de la bugetul municipal la beneficiarii finali a fost marcată de unele dificultăți/impedimente și iregularități, în consecință fiind afectată eficacitatea investițiilor efectuate.
  

În conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995⁴⁰ și conform actelor normative interne aprobate de CMC⁴¹, ÎM „DCC” urmează să asigure transmiterea la timp la balanţa instituţiilor, conform destinaţiei a obiectivelor construite şi recepţionate pentru capitalizarea acestor cheltuieli, iar beneficiarul final, la balanţa căruia se află obiectul de investiții și reparații capitale, urmează să recepționeze și să înregistreze corespunzător în evidența contabilă volumele de lucrări aferente investițiilor și reparațiilor capitale. Însă, contrar celor menționate, un număr considerabil de decizii ale CMC privind transmiterea obiectivelor către beneficiarii finali rămîn neexecutate un timp îndelungat. Aceasta denotă că atît autoritățile deliberativă și executivă ale municipiului, cît și ÎM „DCC” nu au asigurat transmiterea, în timp util, la balanţa instituţiilor a obiectivelor construite şi recepţionate pentru capitalizarea cheltuielilor, ceea ce a condiționat denaturarea situațiilor financiare raportate și influențează asupra principiului de eficacitate a investițiilor.

Analiza executării anuale a deciziilor CMC de către ÎM „DCC” privind transmiterea obiectivelor la balanța beneficiarilor finali, în dinamică, pe perioada 2009-2013, se prezintă astfel:

Diagrama nr.2

(mil.lei)


Sursă: Rapoartele financiare ale ÎM „DCC” pe anii 2009-2013.
Situația sus-menționată denotă că, deși au fost întreprinse unele măsuri care în anumite perioade s-au soldat cu diminuarea valorii obiectelor recepționate, dar netransmise la balanţa instituţiilor conform destinaţiei lor, la sfîrșitul anului 2013, valoarea acestora a rămas la un nivel semnificativ (159,2 mil.lei).

• 
  Urmare a acţiunilor de audit derulate, au fost identificate punctele slabe în procesul de transmitere a volumelor de lucrări aferente investițiilor și reparațiilor capitale beneficiarilor finali, care au afectat capacitățile instituționale aferente unei administrări prudente și eficiente a bunurilor publice, precum și au determinat neatingerea obiectivelor scontate. De asemenea, s-a conturat un cumul de nereguli şi deficienţe în procesul de transmitere/luare la balanța instituțiilor/ beneficiarilor finali (inclusiv cauzate de unele imperfecțiuni ale cadrului legal-normativ), care au impact nefavorabil asupra eficienţei de gestionare a banilor publici.
  

Auditul relevă prezența unor factori obiectivi şi subiectivi care au determinat netransmiterea la timp la balanța instituțiilor a obiectivelor construite/reparate capital și recepționate pentru capitalizarea acestor cheltuieli. Problemele cu care se confruntă părţile participante la procesul de transmitere a obiectivelor şi care împiedică îmbunătăţirea procesului de implementare a deciziilor CMC în ansamblu, sînt următoarele:

• 
  nesoluționarea problemei privind edificiile care au fost supuse reparaţiilor, dar care nu sînt înregistrate la balanţa subdiviziunilor CMC;
  
• 
  nesoluționarea problemei privind gestionarea de către agenţii economici privaţi a reţelelor de gaze, electrice, telefonice etc., construite din contul mijloacelor bugetare municipale şi aflate la balanţa ÎM „DCC”;
  
• 
  refuzul beneficiarilor finali de a lua la balanță obiectivele valorificate din cauza executării necalitative a lucrărilor etc.;
  
• 
  dispersarea activităților între participanți sau lipsa de conlucrare între autoritățile/instituțiile/întreprinderile implicate în procesul investițional.
  

În această ordine de idei, auditul specifică următoarele.

• 
  Ca urmare a faptului că CMC nu și-a realizat competențele privind administrarea patrimoniului public, nefiind întreprinse măsurile de rigoare în vederea delimitării și înregistrării conforme a întregului patrimoniu municipal și stabilirii statutului de drept al acestuia, totodată nefiind asumate responsabilitățile respective în această privință nici de DGERRP, o parte din cheltuielile executate pentru reparația capitală a obiectivelor nu pot fi transmise regulamentar la majorarea valorii acestora. Astfel, ca urmare a faptului că unele obiecte nu sînt înregistrate la balanţa subdiviziunilor CMC, numai în 5 cazuri, pînă la momentul actual, nu au fost transmise regulamentar (pentru majorarea valorii mijloacelor fixe) cheltuielile în sumă totală de 11,46 mil.lei (inclusiv 8,0 mil.lei, din anul 2003 – pentru reparația unei clădiri, precum și instalarea monumentelor, busturilor, basoreliefurilor; 1,0 mil.lei, din anul 2006 – pentru reparația unei clădiri; 2,46 mil.lei, din anul 2010 – pentru reparația a două clădiri). Prin urmare, această situație diminuează eficacitatea investițiilor valorificate.
  

Informațiile prezentate denotă că, situația în cauză a fost condiționată și de faptul că din momentul reorganizărilor efectuate la Regia locativă municipală, care anterior ținea evidența imobilelor cu statut locativ și nelocativ (cu excepția celor ce se aflau la balanța subdiviziunilor CMC), cu fondarea ÎM „Direcția Locuințe” și apoi a DGLCA, și preluarea în evidență de către ultimele numai a imobilelor cu statut locativ (cele cu statut nelocativ fiind transmise pentru evidență DGERRP), „documentele pe imobilele nelocative au dispărut, rămînînd neluate la evidență”. Totodată, în pofida faptului că unele din instituțiile municipale au întreprins măsuri în vederea ținerii în evidență a obiectivelor respective și transmiterii la balanța gestionarului, inclusiv a cheltuielilor investiționale, fiind perfectate și unele proiecte de decizii ale CMC, aceste proiecte nu au fost examinate, deficiențele din domeniul menționat nefiind soluționate.

• 
  AAPL ale municipiului nu au întreprins măsurile de rigoare privind soluţionarea problemei gestionării de către agenţii economici privaţi a reţelelor de gaze, electrice etc., construite din contul mijloacelor bugetare şi aflate la balanţa ÎM „DCC”, ceea ce diminuează eficiența și eficacitatea investițiilor în acestea obiective. Astfel, pe parcursul anului 2013 valoarea acestor obiecte a crescut cu 2,3 mil.lei, constituind la finele anului 93,7 mil.lei, din care: reţele de gaze – 68,8 mil.lei, rețele electrice – 12,8 mil.lei, altele – 12,1 mil.lei. Urmare a inventarierii reţelelor inginerești în cauză, s-a constatat că la 5 obiective (0,5 mil.lei) lipseşte documentaţia tehnică, nefiind încheiate contracte de deservire cu întreprinderile de gaze, la alte 22 obiective, care sînt transmise la deservire SRL „Chişinău-Gaz”, a fost stabilită o diferență privind lungimea acestora (cu 640,0 m mai puțin în documentația de execuție).
  

Se denotă perpetuarea practicii încetățenite de mai mulți ani privind neînregistrarea conformă a conductelor de gaze la organul cadastral, una dintre cauze fiind neelaborarea la timp a normativelor de rigoare. Aceasta determină diminuarea eficienței de utilizare a mijloacelor publice și, implicit, a eficacității obiectelor valorificate. Totodată, de menționat și favorizarea unor agenți economici privați care exploatează rețelele inginerești construite din bani publici.

Atît CMC, cît şi ÎM „DCC” continuă să perpetueze situația privind neînregistrarea la organul cadastral a 128 conducte de gaze (cu lungimea de peste 200,6 km, în valoare de 68,8 mil.lei). În acest sens, auditul relevă că o parte din responsabilitatea pentru întîrzierea înregistrării la timp la OCT a obiectivelor menționate o poartă și autoritățile centrale de resort, care pînă la moment nu au efectuat modificările de rigoare în legislație. Se atestă că una dintre cauzele de neînregistrare este faptul că, în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998, rețelele tehnico-edilitare nu constituie obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile. De asemenea, conform informațiilor de la ÎS „Cadastru” (remise în adresa ÎM „DCC”), la moment este în proces de elaborare Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară, în care vor fi înregistrate aceste obiecte.

Totodată, conductele în cauză nu sînt înregistrate nici la balanța AAPL, acestea aflîndu-se la balanţa ÎM „DCC”, ceea ce determină riscul înstrăinării/pierderii proprietăţii publice. De menţionat că pentru aceste mijloace fixe nu se calculează uzura, prin ce se denaturează valoarea acestora. Mai mult decît atît, în baza deciziilor CMC, aceste obiecte au fost transmise întreprinderii „în gestiune economică temporară”, însă, conform prevederilor regulamentare⁴², activele materiale pe termen lung aflate în folosinţă temporară nu aparţin întreprinderii, nu constituie un element al proprietăţii ei şi, prin urmare, nu se reflectă în bilanţ, în consecință fiind înregistrate neregulamentar la balanţa ÎM „DCC”.

Se atrage atenția la faptul că, fiind construite din contul mijloacelor bugetare, reţelele de gaze, rețelele electrice şi cele telefonice de fapt sînt gestionate de agenţi economici privaţi, fără ca bugetul municipal să fie economic avantajat, ceea ce la fel constituie o diminuare a eficacității obiectivelor valorificate.

• 
  Ineficiența investițiilor valorificate rezultă și din identificarea multiplelor obiecte netransmise la balanţa beneficiarilor finali, cauza fiind refuzul acestora de a le lua la evidență, din motivul lucrărilor necalitative executate. O asemenea situație se consideră una intolerabilă. Astfel, la finele anului 2013, obiectivele finalizate și/sau lucrările executate, dar netransmise (în pofida deciziilor emise de CMC în această privință) la balanța beneficiarilor finali din motivul refuzului acestora de a le primi, au însumat 142,2 mil.lei (sau 89,3% din valoarea totală a obiectivelor netransmise). Prin urmare, reieșind din informațiile și explicațiile prezentate de factorii de decizie din cadrul ÎM „DCC”, obiectivele nominalizate mai sus au fost finalizate în anii 1999-2011, cu întocmirea proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor, semnate și de reprezentanții beneficiarilor finali, însă, din diferite motive, inclusiv privind calitatea lucrărilor efectuate, instituțiile/întreprinderile din cadrul municipiului care exploatează aceste obiective nu le-au acceptat. Efectul situației nominalizate a fost denaturarea datelor privind datoriile față de beneficiari şi faţă de buget (TVA), a valorii patrimoniului municipal, precum și a rezultatului financiar al activităţii ÎM „DCC” pe anii 2011-2013. Se relevă că despre această situație au menţionat şi auditurile precedente ale Curţii de Conturi, ceea ce denotă atitudinea iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul autorităților municipale și ÎM „DCC”.
  

În contextul celor relatate, se menționează că SA „Termocom”, care de 19 ani exploatează obiectul „Construcţia bulevardului Mircea cel Bătrîn (tunelul)”, refuză să accepte cheltuielile investiționale în sumă totală de 8,4 mil.lei. De mai mulți ani, din cauza lipsei căii de acces, ÎM „RTE” refuză să ia în evidență staţia de tracţiune nr.44 din str. Ismail, valoarea investiției fiind de 12,7 mil.lei. De la momentul dării în exploatare (2006), ÎM „Exdrupo”, invocînt probleme de calitate a lucrărilor, nu acceptă obiectul „Reconstrucţia şi extinderea străzii Pan Halippa”, cheltuielile însumînd 42,5 mil.lei etc.

Din anul 2010 nu este soluționată nici problema ce ține de transmiterea la balanţa Primăriei mun.Chişinău a valorii lucrărilor executate la repararea sistemului de încălzire, în sumă de 3,36 mil.lei, motivul fiind netransmiterea de către ÎM „DCC” Primăriei a metalului uzat demontat în urma reparaţiilor efectuate, estimat la 0,22 mil.lei.

Un alt exemplu este obiectivul investițional ,,Punctul termic la blocul locativ din str. Sf. Dumitru 20 din or. Vadul lui Vodă”, în valoare de cca 0,5 mil.lei. Astfel, conform Deciziei CMC⁴³, începînd cu anul 2002, obiectul nominalizat urma să fie transmis în proprietatea primăriei or. Vadul lui Vodă, însă pînă la moment această înregistrare nu a fost efectuată, obiectul continuînd să fie înregistrat în evidența ÎM „DCC”. Verificările efectuate la fața locului au identificat că, urmare a gestionării ineficiente din partea ÎM „DCC”, punctul termic este utilizat de persoane fizice în calitate de garaj și depozit pentru păstrarea lucrurilor personale, această situație relevînd nerespectarea principiului de eficacitate la valorificarea obiectelor investiționale.

• 
  Alți factori care au influențat eficacitatea valorificărilor investiționale și netransmiterea obiectelor construite/reparate capital la balanța beneficiarilor finali sînt: tergiversarea executării și/sau neexecutarea actelor legal-normative (inclusiv a hotărîrilor Curții de Conturi), lipsa de conlucrare între organele implicate în procesul investițional, precum și iresponsabilitatea AAPL ale municipiului și a ÎM „DCC” în această privință.
  

Ca exemplu în acest sens poate servi obiectul „Restaurarea și redimensionarea Complexului Memorial „Gloria Militară” din perimetrul străzilor Pan Halippa, Alexe Mateevici, Vasile Alecsandri” (Complexul memorial „Eternitate”). Astfel, conlucrarea insuficientă a autorităților deliberativă și executivă ale municipiului cu Ministerul Apărării în vederea soluţionării problemelor existente, precum și neinformarea Ministerului de către AAPL privind măsurile care urmau a fi întreprinse⁴⁴ au determinat netransmiterea obiectului în cauză la balanța destinatarului. Ca rezultat, pînă la momentul actual cheltuielile pentru valorificarea Complexului memorial „Eternitate”, în sumă de 47,8 mil.lei, se află în evidența ÎM „DCC”, iar obiectul este înregistrat la balanța Ministerului Apărării. În acest context se relevă lipsa de reacție a AAPL din municipiu, precum și a Ministerului nominalizat privind cerințele înaintate de Guvern, fiind ignorate și hotărîrile Curții de Conturi care vizează acest obiect⁴⁵. De menționat că pe parcursul anilor 2008-2013 administrația municipiului nu a solicitat și nu a examinat împreună cu Ministerul Apărării problema transmiterii conforme a obiectului din proprietatea publică a CMC în proprietatea publică a statului, în gestiunea Ministerului Apărării. Totodată, se relevă că lucrările au fost finalizate în anul 2008, cu întocmirea procesului-verbal respectiv, dar nu au fost recepţionate de către beneficiarul final, fapt neexecutat pînă în prezent.

De subliniat că, în baza Legii monumentelor de for public nr.192 din 30.09.2011, Ministerul Apărării s-a adresat Primăriei mun.Chișinău cu privire la transmiterea Complexului autorităților locale, care, în temeiul Legii menționate, au delegate atribuțiile și obligațiile privind protejarea și întreținerea monumentelor de for public situate în raza lor teritorială, însă problema a rămas nesoluționată.

Ca totalizare la capitolul netransmiterea obiectivelor investiționale, se atestă că monitorizarea ineficientă de către CMC (prin intermediul ÎM „DCC”) a obiectelor care au fost recepţionate, dar netransmise regulamentar destinatarului, totodată nefiind utilizate în procesul tehnologic, creează riscuri majore de deteriorare pe viitor şi de pierdere a dreptului de proprietar asupra bunurilor municipiului.

Printre factorii generatori de iregularități în procesul de gestiune a patrimoniului municipal transmis/netransmis la balanța instituțiilor se relevă:

• 
  neelaborarea politicilor și regulilor interne privind implementarea mecanismului de transmitere la balanța instituțiilor;
  
• 
  nerespectarea cadrului legal privind transmiterea la balanță a obiectivelor;
  
• 
  nestabilirea responsabilităților distincte de coordonare, executare și monitorizare în procesul transmiterii la balanță a obiectivelor, îndeosebi privind îmbunătățirea managementului finanțelor publice în cadrul AAPL;
  
• 
  neclaritățile la aplicarea unor proceduri care apar în legătură cu lipsa actelor normative de domeniu;
  
• 
  neasigurarea executării în măsură deplină a cerinţelor şi recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi.
  

Este important să conştientizăm că, atît timp cît planificarea, alocarea și utilizarea mijloacelor bugetare potrivit clauzelor din contractele de achiziţii publice, precum şi executarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, monitorizarea termenelor de execuţie şi a calităţii lucrărilor vor fi privite ca segmente separate, va fi greu de realizat anumite îmbunătăţiri și de respectat principiile de economicitate, eficiență și eficacitate în domeniul investițiilor capitale.

5.