Îngeri şi demoni Dan Brown Date

Il camerlengo vorbea din nou, cu o uşoară iritare în voce:

— Comandante, nu putem accepta cu conştiinţa curată să nu facem nimic pentru cardinalii dispăruţi!

Olivetti îi întoarse o privire îngheţată:

— Rugăciunea Sfântului Francisc, signore... V o amintiţi?

Tânărul preot rosti scurta rugăciune, cu durere în glas:

— Dumnezeule, dă mi puterea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba!

— Credeţi mă: acesta este unul dintre lucrurile acelea.

Şi, în clipa următoare, ieşi din încăpere.

44
Birourile centrale ale British Broadcast Corporation (BBC) se află în Londra, puţin la vest de Piccadily Circus. Centrala telefo­nică începu să sune şi o tânără aspirantă la funcţia de redactor ridică receptorul.

— BBC, spuse ea, strivindu şi chiştocul de Dunhill.

Vocea de la aparat era aspră, cu un accent care amintea de Ori­entul Mijlociu:

— Am o poveste de care postul voastru ar putea fi interesat. Tânăra luă un pix şi o coală de hârtie:

— Privitor la...?

— Alegerile papale.

Fata se încruntă îngrijorată. BBC difuzase cu o zi în urmă un scurt reportaj preliminar, iar audienţa fusese medie. Publicul nu prea mai era interesat de Vatican.

— Care i ideea?

— Aveţi în Roma un reporter care se ocupă de alegeri?

— Cred că da.

— Trebuie să vorbesc direct cu el.

— Îmi pare rău, dar nu vă pot da numărul fără a şti cât de cât...

— Asupra conclavului planează o ameninţare. Asta i tot ce vă pot spune.

Tânăra continua să ia notiţe, apoi întrebă:

— Numele dumneavoastră?

— Numele meu nu are nici o relevanţă.

Ziarista nu era deloc surprinsă:

— Şi aveţi dovezi în sprijinul acestei afirmaţii?

— Am.

— Aş fi bucuroasă să le aud, însă politica postului nostru nu ne permite să comunicăm numerele de telefon ale reporterilor noştri decât dacă...

— Înţeleg. Voi suna la un alt post de televiziune. Vă mulţumesc pentru timpul dumneavoastră. La rev...

— Aşteptaţi un moment! Puteţi rămâne pe fir?

Tânăra îl lăsă în aşteptare şi îşi întinse gâtul, gânditoare. Arta identifi­cării potenţialilor farsori nu era câtuşi de puţin o ştiinţă per­fectă, dar indi­vidul de la telefon tocmai trecuse cele două teste tacite ale BBC referi­toare la autenticitatea unei surse telefonice: refuzase să şi spună numele şi era nerăbdător să încheie convor­birea. Ţicniţii şi cei avizi de glorie de obicei insistau şi se văicăreau.

Din fericire pentru ea, reporterii trăiau cu eterna spaimă a ratării unei ştiri de senzaţie, aşa că rareori se supărau fiindcă le făcea legătura cu vreun megaloman. Irosirea a cinci minute din timpul unui reporter era ceva scuza­bil; ratarea unui titlu bombă, nu.

Căscând alene, deschise computerul şi tastă „Vatican” într un motor de căutare. Când văzu numele reporterului care se ocupa de alegerile papale, chicoti în sinea ei. Era un tip nou, venit de curând de la o fiţuică murdară din Londra şi care urma să se ocupe de unele dintre subiectele mondene ale BBC.

Acum era, probabil, plictisit de moarte, aşteptând o noapte în­treagă pentru a înregistra spotul vieţii lui, zece secunde în direct. În mod cert avea să i fie recunoscător fiindcă i întrerupea monotonia aşteptării.

Tânăra copie numărul de telefon al reporterului de la Vatican şi apoi, aprinzându şi o altă ţigară, i l comunică anonimului de la celălalt capăt al firului.


45
— Nu va reuşi, spuse Vittoria, plimbându se de colo colo prin bi­roul papei. Chiar dacă o echipă a Gărzii Elveţiene va reuşi să filtreze interferen­ţele, va trebui să se afle practic deasupra conteinerului pentru a reuşi să detecteze vreun semnal de la acesta. Şi asta numai dacă recipientul este accesibil — neizolat de alte bariere. Dacă e închis în vreo cutie metalică, undeva, într una dintre clădirile astea? Sau dacă e ascuns într o conductă metalică de aerisire? Detectarea lui ar fi imposibilă. Şi dacă în Garda Elveţi­ană s a infiltrat într adevăr cineva din afară? Cine ne poate asigura de corec­titudinea căutărilor?

Şambelanul părea vlăguit:

— Şi ce propuneţi, doamnă Vetra?

„Dar nu e evident?” îi veni ei să strige, înfuriată. Dar se mul­ţumi să explice:

— Propun, domnule, să luaţi imediat şi alte măsuri de precauţie. Putem spera, prin absurd, că rezultatele căutărilor vor fi pozitive. To­tuşi, priviţi pe fereastră. Îi vedeţi pe toţi acei oameni? Şi clădirile ace­lea de dincolo de piaţă? Maşinile presei? Turiştii? Probabil că se află cu toţii în raza de acţiune a exploziei. Trebuie să faceţi ceva acum!